[TM] Canalul Bega

[iuli]

Alea sunt un fel de banci nu trepte de acces! Vara sa stai pe ele intins sau relaxat cu amicii.

[Ciobby]

Alea sunt un fel de banci nu trepte de acces! Vara sa stai pe ele intins sau relaxat cu amicii.

Am mai auzit acest argument, dar nu e cazul. Jos au 45 de cm, iar mai sus au 20 (cât are o treaptă normală, în limitele legale).

Vezi mai jos băncile despre care vorbești (apropo, nici acestea nu sunt ok).

[iuli]

Confunzi cele doua tipuri de banci de care zic. Primul model e ca sa vii cu paturica de acasa sau ceva pernita sa o pui pe lemn si sa te intinzi. Sa te uiti la cer, la Bega sau la o carte sau la un mic chat cu prietenii care stau la fel in pozitii comode. Prima treapta de care zici tu ca e mai inalta e ca sa stai normal ca pe o banca normala fara spatar. Stiu care pare putin confuz pentru tine, dar lemnul ala nu e pentru urcat si coborat de pe dig. De aia s-a facut din lemn pentru a nu raci la ovare cand stai jos.

Iar modelul al doilea ce are? Care e problema? Sa stai pe banca sub acea copertina din panza cu spatele la trafic si sub tine sa ai iarba si vedere curata spre Bega? E ca un fel de balcon.

Poate designul e prea european sau prea nou fata de ce e obisnuita Timisoara foarte conservatoare.

[Ciobby]

Prima treapta de care zici tu ca e mai inalta e ca sa stai normal ca pe o banca normala fara spatar.

Nu prea. Nu se vede în poză, dar dincolo de prima treaptă diferența de înălțime per nivel este de aproximativ 20 de centimetri (normal și legal pentru orice treaptă). Mai mult, la partea superioară nivelul ultimei treapte este cu vreo 20 de centimetri peste nivelul aleii pietonale care trece pe lângă. N-am poză, dar nivelul este similar cu cel care se observă în "modelul al II-lea".

Iar modelul al doilea ce are? Care e problema?

Legal, nu îndeplinește condiția de siguranță în exploatare. Vom afla și noi acest lucru după ce un copil având părinți educați (deci capabili să analizeze situația și suficient de potenți financiar încât să consulte niște specialiști) se va juca pe acolo, va pica și își va rupe ceva. Lucrez în construcții în Europa de Vest și îți spun că așa ceva nu ar fi acceptabil nici măcar pe un șantier (mediu controlat și supravegheat în care intră doar adulți care au ceva de făcut, nu plin de copii care se joacă).

[iuli]

Pai daca vrei sa nu se intample nimic atunci hai sa punem garduri de un metru jumate pe tot malul Begai ca sa nu alunece copilul in canal. Come on!

Si cand dadeam exemple de trepte transformare in locuri de sezut ma refeream la ceva de genul:



Extrapoleaza singur in situatia actuala cam cum poate fi folosit. Deci e lemn si e de sezut, daca era de piatra era treapta.

[TibiV]

Ciobby, nu sunt eu timişorean, dar Iuli are clar dreptate...

Dacă erau trepte, ar fi fost late de 1-1,5 metri şi ar fi fost din beton/piatră/asfalt.
Dacă sunt din lemn, este clar că a fost prioritară grija pentru ovare/rinichi & componente anatomice, nu pentru rezistenţa în timp....
Bănuiesc că celelalte trepte spre malul Begăi NU sunt din lemn...

Construcţia asta arată exact ca teatrele/cinematografele de vară stil amfiteatru, care chiar dacă sunt din beton, au partea superioară din lemn, exact din motive anatomice şi fiziologice...

[Ciobby]

A se observa că în imaginea din Grecia 1) toate locurile pentru așezare sunt la înălțimea de 40-60 cm față de zona de acces și 2) există acces către toate aceste zone folosind doar trepte înalte de vreo 20 de cm.

Cât despre marginea respectivă, 1) insist în a spune că așa ceva nu este legal pe un șantier din vest (în care există un mediu controlat și supravegheat de specialiști) și 2) vom afla acest lucru în momentul în care va avea loc primul accident în care va fi implicată o persoană dintr-o familie educată.

[dr4qul4]

cei din vest sunt mai paranoici din fire. Probabil din cauza ca nu au auzit poestea cu drobul de sare.

Si nu e un loc de joaca pentru copii, e doar un loc de promenada.
Legea in Romania nu-ti da dreptate cand esti prost si nu stii sa mergi pe strada. 

Arata foarte bine si asta e tot ce conteaza.

[istvan78]

@Ciobby
Ok, am inteteles ideea ta, dar noi nu traim in state si nu dorim sa fim tratati ca niste handicapati mental. Oamenii vor intelege ca acele platforme sunt pentru sezut, si nu pentru alergat copii mici (e spatiu destul si pentru asta, vezi parcul copiilor care e si protejat cu gard la malul Begai), si pentru acest scop sunt perfect adecvate si arata bine.
Si da, am copii. Cand ies cu copiii afara, supraveghez eu ce fac pentru ca eu sunt responsabil ca parinte. Toata lumea nu poate fi factua "child-proof".

[iuli]

+1 istvan78

@TibiV ai dreptate, sunt alte locuri de acces de partea de sus a digului in partea de jos, atat cu trepte cat si prin pante de acces. Cunosc prea bine zona pozata de Ciobby si cand imi fac timp pe timpul zilei am sa trag si eu niste cadre in zona sa se observe care e destinatia gandita de arhitecti.

Acea poza pusa de mine (cautata la repezeala) a vrut sa arate diferenta dintre niste trepte de acces si locuri de sezut.

Daca in alte parti se accepta asa atunci e mai nasol decat la noi.

Estonia:



Ungaria:





In cazurile astea copii chiar se pot ineca, nu doar sa se dea de-a dura la vale pe iarba.

[Ciobby]

Cunosc prea bine zona pozata de Ciobby si cand imi fac timp pe timpul zilei am sa trag si eu niste cadre in zona sa se observe care e destinatia gandita de arhitecti.

Vezi aici elementul într-un cadru mai larg. Te tog să remarci faptul că îmbinarea era proiectată pentru a se face cu șuruburi, dar a fost executată așa doar într-o parte în timp ce-n cealaltă s-a folosit îmbinare sudată.


Poate că sunt eu mai cinic de felul meu, dar cred că am motive. Nu știu cum a gândit arhitectul zona, dar nu pare să se fi gândit că pânza aia va face burtă și va ține apă & zăpadă și din cauza asta jumătate dintre ele s-au rupt în zona îmbinărilor. (între timp, pânzele au fost demontate)


Mai jos vezi o stație de vaporetto din cadrul aceluiași proiect. După cum observi, nu există o poartă de acces. Tocmai am primit un răspuns pe L544 de la Primărie în care mi s-a spus că porțile nu au fost prevăzute în proiect.

[iuli]

Ai dreptate in privinta panzelor! Si eu am observat ca s-a ales prost solutia asta chiar inainte de a incepe sa cada zapada si eram curios cum vor rezista cand zapada se va acumula pe ele. Nu a rezistat...

La fel, in statiile de vaporeto s-a ales prost si felul de a pune balustrada in dreptul acelor bolturi (sau cum le zice) de care se andocheaza vaporasele. Miram-as ca cineva strecoara printre zabrelele alea ditamai parama.

Apoi legat de sudura si nu insurubare, ai iarasi dreptate. Nu te contrazic la asta, desi nu vad care e diferenta in final. Tot fixe stau. Oricum, imi mentin pararea ca scopul acelor "trepte" e altul decat de coborare ca mod de acces primar.

[Ciobby]

Apoi legat de sudura si nu insurubare, ai iarasi dreptate. Nu te contrazic la asta, desi nu vad care e diferenta in final. Tot fixe stau.

Presupunând că sunt calculate și executate corect, diferența este doar de natură estetică (pentru cei care se uită la detalii, ca subsemnatul) dar cu importanță structurală nesemnificativă. Dar este presupunerea de mai sus una rezonabilă?

E mai probabil ca subansamblul să fi ajuns pe șantier fiind proiectat pentru a fi îmbinat prin șuruburi, n-au pușcat chiar perfect pozițiile elementelor de legătură și atunci au sunat proiectantul să-l pună să facă modificări și să le indice soluția ori s-a mers pe principiul "construim ce construim și unde scoate mâța capul acolo mai chituim"?

Stâlpișorii montați între pista de biciclete și Bega i-ai văzut? Canalele în jurul cărora au fost puși 5 sau chiar 7 stâlpișori le-ai văzut? Stâlpișorii care despart pista de biciclete de copacii violenți i-ai văzut?



De precizat că elementele în plus au fost eliminate (de aici), dar senzația mea este că în mare parte lucrările s-au făcut fără supravegherea unui inginer.


Menționez cât se poate de clar că și cu toate aceste defecte proiectul reprezintă o îmbunătățire majoră. Totuși, dirigintele de șantier ar trebui să se uite la aceste detalii înainte de a semna recepția finală a lucrărilor.

[Cuneo]

Vaporasele vin pana in aprilie. Nicolae Robu: Nu e transport de un bax de tigari!



Trei vaporașe din șapte sunt aproape gata să fie transportate la Timișoara. Primarul Nicolae Robu vrea ca ele să navigheze pe Bega chiar din luna aprilie, dar reprezentanții firmei gălățene încă se gândesc cum să le transporte spre capitala Banatului. Costă mult, spune Robu.

Așa cum v-am informat, primul vaporaș a fost plătit deja, iar la următoarele două recepția se va face direct la Timișoara, a anunțat acum edilul-șef.

Potrivit primarului Timișoarei, reprezentanții firmei din Galați contractată de primărie pentru construirea ambarcațiunilor încă se gândesc cum să le transporte spre Bega.

,,Vaporașul va veni atunci când se va găsi o posibilitate eficientă de transport. Am fost informat că sunt aproape gata și exemplarele doi și trei. Ele vor fi recepționate la Timișoara. Primul am cerut să fie recepționat la Galați, pentru că era o primă experiență și pentru comisia de recepție. Am cerut să fie văzut și de experți de nave. Acum așteptăm să ne fie trimise toate cele trei exemplare, interesul firmei este să le termine, să se apuce de celelalte. Pe parcursul lunii martie o să vină cel puțin unul, dar transportul costă, nu e transport de un bax de țigări, este un transport mai special. Este costisitor, nu știu exact cu ce o să le aducă, probabil cu trailere", a explicat Nicolae Robu.

Oricum, prețul transportului intră în contract, așa că firma gălățeană va trebui să achite un transport agabaritic, care costă destul de mult.

,,Până la sfârșitul lunii ne-au spus că le trimit, probabil vor veni toate trei deodată", a completat edilul. Mai mult, potrivit acestuia, șeful RATT, Ioan Goia, a plecat într-o vizită la Drobeta Turnu Severin, pentru a vedea cum vor fi aduse ambarcațiunile.

Primarul vrea ca vaporașele să fie lansate la apă în aprilie, pentru ca timișorenii să le poată testa pe Bega înainte ca RATT să termine școlirea viitorilor marinari.

,,Dorința mea este ca în luna aprilie să ne putem plimba cu vaporașele pe Bega, cel puțin cu unul", a conchis Robu.

Un vaporaș este, practic, ca un hidrobuz. Are 50 de locuri și costă peste 275.000 de euro. Licitația a fost câștigată la începutul lunii septembrie de firma Spat Yard SRL din Galați, care a oferit un preț de 6,9 milioane de lei, iar ambarcațiunile, de 12,7 metri lungime și 4,9 metri lățime, ar trebui să fie aduse la Timișoara în termen de șase luni de la data semnării contractului.
http://www.tion.ro/vaporasele-vin-pana-in-aprilie-nicolae-robu-nu-e-transport-de-un-bax-de-tigari/1624592

[Ioan76]

A ajuns primul vaporaș !

http://www.tion.ro/primul-vaporas-a-ajuns-la-timisoara-in-depoul-ratt/1628139