[TM] Canalul Bega

[MHN]

sursa

Canalul Bega
canal navigabil construit intre vestul României (44 km) si estul Serbiei (70 km), in lungime totala de 114 km

Scurt istoric:

- 1728 - contele Claudius Florimund de Mercy dispune canalizarea raului Bega (Begheiului) in amonte de Timisoara, pana la Faget
- 1732 - pe noul canal, circula primul vapor pana la Pancevo
- intre anii 1735 - 1754 se construieste o noua varianta, mai la sud, intre Timisoara si localitatea Klekk. Vechiul canal este abandonat, din cauza pragurilor de nisip care-l faceau impracticabil in anumite perioade ale anului
- 1744 - ordin imperial pentru intretinerea malurilor, digurilor si regularizarea canalului
- 1752 - este mentionata existenta Portului Timisoara in cartierul Iosefin. Cantitatea de marfuri transportata pe Bega era de 20.000 tone
- 1756 - este intocmita prima reglementare a navigatiei si comertului pe Bega
- 1758 - inginerul valon Maximilian Fremaut incepe constructia in amonte de Timisoara a unui nod hidrotehnic la Costei pe raul Timis, ce permite transferul de debit intre Timis si Bega in functie de necesitati
- 1775 - se infiinteaza Oficiul de Navigatie din Timisoara
- 1869 - se efecteaza primele curse de pasageri, Timisoara deveind primul oras de pe teritoriul actual al Romaniei care utilizeaza acest mijloc de transport in comun
- intre anii 1900 - 1916 se construieste sistemul de ecluze, urmand ca navigatia sa creasca in mod considerabil
- in data de 3 Mai 1910 este pusa in functiune Uzina Hidroelectrica din cartierul Fabric, ce utilizeaza energia apelor canalului pentru producerea de curent electric
- 1917 - pe canalul Bega sunt inregistrate 563 ambarcatiuni comerciale, care navigheaza timp de 305 zile pe an.
- 1937 - se inființeaza Oficiul de port Otelec
- intre anii 1937 - 1938 volumul de marfuri transportate ajunge la un maxim de 250.000 tone/an.
- 1944 - transportul de pasageri pe Bega cunoaste un varf de circa 500.000 persoane
- 1945 - sunt scoase din albia canalului podurile din Timisoara si Otelec, distruse de bombardamentele din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, dupa care traficul va suferi grav
- 1958 - transportul de marfuri inceteaza
- 1967 - sunt retrase si navele de pasageri
- 1986 - in registrele Capitaniei Portului Timisoara mai sunt inmatriculate 20 de vase funcționale
- dupa anul 1990 - Redeschiderea canalului revine in discutie insa autoritatile nu dispun de fondurile necesare pentru reabilitarea si decolmatarea canalului
- 2005 - inundatii catastrofale in intreg bazinul hidrografic Timis - Bega
- 2008 - incep lucrarile de reabilitare si ecologizare pe Canalul Bega

sursa

sursa

[MHN]

Bega de odinioara: podul Stefan cel Mare:

[MHN]

Plan Urbanistic Zonal - Malurile Canalului Bega

Prin Hotărârea Consiliului Local 27/26.01.2010 a fost  aprobarea Planul Urbanistic Zonal "Malurile Canalului Bega Timişoara". Acesta a fost iniţiat şi elaborat de către Primăria Municipiului Timişoara, Direcţia Dez­voltare prin Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Car­tierelor Istorice din Timişoara (C.C.R.C.I.T.). Pentru a atinge obiective pe termen lung, P.U.Z. stabileşte strategia şi reglementările necesare rezolvării problemelor de ordin funcţional, tehnic şi estetic din cadrul zonei studiate.

Acesta are o valabilitate de 10 ani şi va fi preluat în viitorul Plan Urbanistic General al Municipiului Timişoara.
Zona studiată are o suprafaţă de 183 ha şi se află în intravilanul Municipiului Timişoara.

Planul Urbanistic Zonal (PUZ) urmăreşte mai multe obiective:
- realizarea unui traseu ne­întrerupt pentru pietoni şi biciclete ca parte a coridorului verde de-a lungul ma­lurilor canalului Bega şi to­todată ca alternativă la probleme le­gate de circulaţia auto;
- protejarea şi valorificarea spa­ţiilor verzi existente;
- revitalizarea şi reamenajarea spaţiilor publice existente;
- îmbunătăţirea posibilităţilor de recreere şi de petrecere a timpului liber în Timişoara şi a calităţii spa­ţiului urban;
- accesibilitate mai bună către apă prin crearea de noi căi de acces;
- îmbunătăţirea tranzitului pie­tonal/biciclistic peste canalul Bega prin noi poduri şi încurajarea dez­voltării unei legături între cartierele rezidenţiale şi zona aferentă canalului prin alei pietonale/biciclistice;
- revitalizarea infrastructurii exis­tente şi reabilitarea clădirilor nefolosite pentru utilizări socio-culturale, de petrecere a timpului liber sau locuit;
- dezvoltarea zonei ca sprijin pentru impulsionarea viitoarelor investiţii.

sursa

[MHN]

sursa

[MHN]

Lucrari de amenajare peisagistica aferente proiectului (de mai sus)

Lucrarile de interventii se inscriu in principal in urmatoarele categorii:
- definirea zonei ca zona de agrement/timp liber si imbunatatirea accesului la malurile canalului prin crearea unei alei pietonal/biciclistice continue de-a lungul malurilor
- imbunatatirea relatiei zonei verzi adiacente canalului cu restul orasului prin crearea de legaturi intre aceasta si oras
- ridicarea calitatii spatiului public prin lucrari de asanare, conversie si reabilitare a spatiilor nefolosite ori a cladirilor degradate precum si eliminarea functiunilor generatoare de noxe, zgomot, praf, miros sau incomode prin natura lor
- cresterea gradului de interes fata de zona studiata prin amplasarea unor functiuni atractive pentru populatie
- imbunatatirea tranzitului in zona pietonal/biciclistic/auto prin crearea de noi legaturi si traversari a barierei naturale – Canalul Bega
- cresterea utilizarii luciului de apa prin introducerea transportului in comun pe apa
- inscrierea zonei intr-un concept la o scara mai larga de spina verde legata la cartierele orasului si localitatile limitrofe.

Conform PUZ - Malurile Canalului Bega, au fost stabilite anumite zone, in functie de destinatia si functiunea viitoare a acestora, si anume:
- Zona A. Transformare, contine subzonele A I si A II. Este zona cuprinsa intre limita vestica a teritoriului administrativ al Municipi­ului Timisoara pana la strada Nufar. In imediata apropiere a canalului Bega zona este predominant industriala obiectivele principale prevazute in PUZ in aceasta zona reprezinta cresterea atractivitatii prin dezvoltarea unei zone de recreere si de petre­cerea a timpului liber, integrarea armonioasa in natura si peisaj a activitatilor zilnice, etc.
- Zona B. Zona de locuit atractiva, contine subzonele functionale B. III si B. IV. Este zona dintre str. Nufar si limita vestica a Parcului Central. Aceasta zona cuprinde cartierul istoric Iosefin, alcatuit din constructii cu valoare istorica si arhitecturala. Accesibilitatea catre canalul Bega este partiala. Obiectivele principale prevazute in PUZ in aceasta zona constau in dezvoltarea unor segmente atractive de-a lungul malurilor canalului Bega destinate recreerii si petrecerii timpului liber si crearea unor repere cultura­le, etc.
- Zona C. Centru verde luxuriant, contine subzonele C. V, C. VI si C. VII. Este zona dintre limita vestica a Parcului Central pana la limita estica a Parcului Copiilor. Aceasta zona cuprinde o serie de parcuri si servicii diversificate de-a lungul canalului Bega. Obiectivele principale prevazute in PUZ in aceasta zona constau in crearea de conexiuni intre parcurile existente si spatiile verzi de pe maluri prin inlaturarea/demolarea constructiilor neautorizate si necorespunzatoare,  orientarea/deschiderea serviciilor si facilitatilor catre apa, etc.
- Zona D. Zona de locuit atractiva II, contine subzona D. VIII. Este zona dintre limita estica a Parcului Copiilor pana la Podul Dacilor. Aceasta zona cuprinde cartierul istoric Fabric, alcatuit din constructii cu valoare istorica si arhitecturala. Obiectivele principale prevazute in PUZ in aceasta zona constau in imbunatatirea accesului catre canalul Bega, extinderea spatiului verde pentru imbunatatirea conditiilor de viata in cartier, etc.
- Zona E. Transformare II, contine subzonle functionale E. IX si E. X. Este zona dintre Podul Dacilor pana la Uzina de Apa. Aceasta zona cuprinde foste cladiri industriale in imediata apropiere a canalului Bega. Obiectivele principale prevazute in PUZ in aceasta zona constau in amenajarea taluzurilor astfel incat sa se pastreze caracterul natural existent prin imbunatatiri, deschiderea accesului spre canalul Bega, etc.
- Zona F. Zona rurala, contine subzona F. XI. Este zona dintre Uzina de Apa pana la limita estica a teritoriului administrativ al Municipiului Timisoara. Aceasta zona este de tranzitie spre mediul rural, cu suprafete intinse de terenuri agricole si pajisti. Obiectivele principale prevazute in PUZ in aceasta zona constau in protejarea caracterului rural, promovarea integrarii armonioase in natura si peisaj a activitatilor zilnice, etc.

sursa

[MHN]

Propunere statii pentru transportul in comun
(nota: versiunea Aprilie 2011)

Statia 1 – mal nord, la stanga de podul Mihai Viteazu
Statia 2 – mal nord, la dreapta de podul Dacilor
Statia 3 – mal nord, la dreapta de podul Decebal
Statia 4 – mal sud, la dreapta de podul Michelangelo
Statia 5 – mal sud, la stanga de podul Mitropolit Saguna
Statia 6 – mal sud, la stanga de podul Traian
Statia 7 – mal sud, la stanga de podul Stefan cel Mare
Statia 8 – mal sud, in dreptul Str. Vulturilor (la dreapta de vechiul port)
Statia 9 – mal sud, la stanga de podul Modos

sursa

[Ionut]

Amsterdam, baby!

[MHN]

Amsterdam, baby!

Mai e mult pana departe!
Dar, incet-incet, se avanseaza.


Aprilie 2012:

MOMENT ISTORIC: Film SF, devenit realitate. După 50 de ani canalul Bega este din nou navigabil

Lucrările de curăţare a canalului Bega au fost terminate, iar râul poate fi oricând navigat de mici ambarcaţiuni. Mai lipsesc vaporaşele pe care reprezentanţii primăriei Timişoara au tot promis că le cumpără.

Subiectul circulaţiei vaporaşelor pe Bega a fost nelipsit în ultimi ani de pe buzele reprezentanţilor din administraţia publică locală. Autorităţile vorbeau cu fiecare ocazie de măreţul proiect al circulaţiei pe Bega, dar în realitate nu s-a întâmplat nimic concret. După finalizarea lucrărilor de curăţare a Begăi şi după ce s-au scos sute de tone de nămol din canal, s-a făcut un pas foarte important spre deschiderea circulaţiei. ,,Tronsonul este încheiat din punctul nostru de vedere. Navigabilitatea se poate relua chiar de mâine", a spus şeful Direcţiei Apelor Banat, Titu Bojin. Autorităţile au stabilit şi traseul pe care se poate circula cu vaporaşele: Uzina de apă-Solventul.

[...]

Pentru că achiziţia vapoarelor şi transportul pe Bega sunt încă nesigure, reprezentanţii Apelor Banat au decis că e bine să permită pe Bega accesul hidrobicicletelor în formă de lebede sau delfini. După ce vor fi puse pe apă şi vaporaşele se va mai discuta. ,,Trebuie stabilit un regulament foarte clar pentru a nu fi probleme şi a preveni posibile evenimente neplăcute", a mai spus Titu Bojin. În paralel cu introducerea vaporeşelor pe Bega, primăria are şi un proiect european de refacere a malurilor. Finalizarea proiectului este programată însă peste trei ani.

sursa

[MHN]

Alte imagini document:

sursa1 & sursa2

[sebba]

proiectul e super, sper sa se si faca, dar nu in ritmul autostrazilor ca nu-l mai apucam terminat

ce nu am inteles eu, de unde pana unde va fi Bega navigabila? vor sa ajunga iarasi pana la Faget?

[MHN]

Iar acum, cateva imagini cu Bega prin Timisoara, dupa actiunea de decolmatare:

Bega Nocturna:

sursa

Sau Bega Inzapezita:

sursa

sursa

[MHN]

proiectul e super, sper sa se si faca, dar nu in ritmul autostrazilor ca nu-l mai apucam terminat

ce nu am inteles eu, de unde pana unde va fi Bega navigabila? vor sa ajunga iarasi pana la Faget?

Pe scurt, deocamdata, prin proiectele in desfasurare se urmareste reintroducerea transportului in comun pe Bega pe teritoriul Timisoarei iar, in viitor, reluarea transportului de marfuri si eventual de pasageri, pe cale navigabila deci, intre Timisoara si restul lumii prin Serbia (Bega > sistemul sarb de canale DTD > Tisa > Dunare).
Deci, despre directia Faget nu am informatii, insa nici nu am avut timpul necesar pentru a parcurge intregul set de documente spre care am postat link-uri pe thread.

[MHN]

Pasi marunti:

Bega Boat Tours
- Vaporas privat electric cu o capacitate de maxim 10-12 persoane adulte (copii: 14-15)
- Functioneaza pe baza de acumulatori si are o autonomie de 6 ore la viteza maxima
- Viteza maxima o obtine mergand in aval si este undeva pe la 10 km/h, adica aproape 6 mile marine
- In amonte se deplaseaza cu aprox 7 km/h





Film:
http://www.youtube.com/v/8jtpDU024-w

sursa

[sebba]

aha, merci de info

era misto sa-l faca si spre Faget, daca tot nu termina A1 spre partea aia.
faceam A1 cu ferry

[MHN]

Cu placere.
Ar fi fost o treaba sa ne plimbam cu vaporetto sau ferry inspre Faget, aproape paralel cu traseul A1

Altfel, in Mai 2012, cativa membri ai ratt.ro/forum, impreuna cu si la initiativa d-lui mile (membru marcant), pornesc in croaziera cu ajutorul Bega Boat Tours:
Imagini din croaziera de pe Bega
Spre Uzina de Apa

Set 1 din 6

Plecare de la debarcaderul din zona vaporului/terasa D'arc:


Podul Mihai Viteazul si vechiul Pelican (aflat in paragina). Observati contrastul intre cele doua:


Tot inainte!


Podul Michelangelo - dedesubt:


Podul Michelangelo: