Secundare feroviare in Romania: discutii diverse si proiecte

Started by Balto, August 07, 2018, 04:45:02 PM

Previous topic - Next topic

0 Members and 2 Guests are viewing this topic.

b1

Calea ferată Oraviţa-Baziaş, prima de pe teritoriul României


Imagine publicată sub licența Creative Commons Atribuire-Distribuire în Condiții identice 4.0

Primele planuri de construcţie au apărut în 1847, an în care a şi început construcţia căii ferate pe ruta Baziaş-Biserica Albă-Iasenova-Iam-Răcăşdia-Oraviţa, sub conducerea inginerului Bach. Calea ferată a fost iniţial construită cu şine aduse din Austria, însă, începând din anul 1851, s-a folosit şină laminată produsă la Reşiţa şi fiecare pereche de şine era montată pe şapte traverse cu ajutorul crampoanelor. Finalizarea lucrărilor la linia Oraviţa-Baziaş, cu o lungime de 62,5 km, a fost încheiată în anul 1854.

Pe data de 20 august 1854 a început circulaţia trenurilor de marfă, iar în 1855 compania St.E.G. a preluat linia Oraviţa-Baziaş de la statul austriac, fiind cea care a şi inaugurat traficul de călători pe acest traseu, la 1 noiembrie 1856. Această linie a fost iniţial construită pentru transportul cărbunelui din Anina, Bocşa, şi Oraviţa la Dunăre, în Portul Baziaş (construit în anul 1795 de austrieci, al doilea ca importanţă după Constanţa), unde urma să fie încărcat în vapoare, iar de acolo, transportat pe Dunăre în Imperiu, de aceea purta denumirea de Koklenbahn (linia cărbunelui).

La începutul perioadei de exploatare a căii ferate, pe ruta Oraviţa – Baziaş circula o singură pereche de trenuri mixte pe zi, cu plecare din Oraviţa la ora 7:00 şi sosire la Baziaş la 10:02, iar la întoarcere, de la Baziaş, plecarea era la ora 13:30, ajungând înapoi la Oraviţa la ora 16:38. Viteza medie de circulaţie era de 20,6 km/oră, iar tracţiunea era realizată iniţial de locomotive construite în 1852 de firma Günther din Wiener Neustadt, apoi, începând cu anul 1955, de locomotive produse la fabrica St.E.G. de la Viena.

După această inaugurare a urmat cea a liniei Szeghedin – Jimbolia – Timişoara, în 15 noiembrie 1857, în lungime de 114 km, apoi a liniei Timişoara – Stamora Moraviţa, de 56 km, diferită de calea ferată Timişoara – Oraviţa – Baziaş – Iassenovo – Stamora Moraviţa, cu un traseu mai lung cu 94 de km. La 20 iulie 1858 tot complexul de căi ferate existent în Banat era racordat la traseele spre Viena, existând, la acel moment, un tren accelerat, pe ruta Baziaş – Timişoara, care făcea legătura cu trenurile spre Budapesta şi Viena.

În anul 1863, în zonă se inaugurează circulaţia pe primul traseu de munte, pe calea ferată Oraviţa-Anina. Însă tot ceea ce a dus la dezvoltarea acestei zone, durează până în anul 1880 când Dunărea se revarsă şi distruge în mare parte portul, calea ferată şi casele, iar o parte din cei 516 locuitori din Baziaş se mută la Orșova. Următoarea lovitură dată zonei are loc în anul 1892, la inaugurarea unui alt port la Dunăre în zona Moldova Veche care preia o parte din traficul de mărfuri de pe Dunăre.

După încheierea primului război mondial, Banatul a fost împărţit între România şi Serbia, iar un segment de 28 km din totalul de 62,5 a rămas pe teritoriul sârbesc. Pe 15 iulie 1922, circulaţia trenurilor a fost reluată numai pe sectorul românesc Oraviţa-Iam (27 km), astfel că la Baziaş se mai putea ajunge, până în 1950, numai pe linia Timişoara-Jebel-Voiteg-Stamora Moraviţa-Vârşeţ-Iasenova-Biserica Albă-Vračev Gaj.

Anul 1950 a adus sistarea circulaţiei trenurilor pe teritoriul Iugoslaviei, din motive politice, iar porţiunea Baziaş-Socol-(Vračev Gaj) şi Podul Nera-(Iasenova)-Iam au fost desființate, astfel că din ruta inițială au mai rămas doar porțiunile Oravița-Iam în România (27 km) pe care circulau câte trei perechi de trenuri de călători pe zi şi Vârşeţ-Biserica Albă în Serbia (34 km).

După anul 1960 clădirea gării Baziaş a fost demolată, locul respectiv fiind în proiect de inundare, după construirea barajului de la Porţile de Fier pe Dunăre, la fel cum s-a întâmplat şi cu cea mai mare parte a terasamentului fostei linii între Baziaş şi graniţa cu Serbia.

Să mai spunem şi că, între regiunile româneşti, Banatul a avut prima cale ferată – în 1854, apoi Transilvania – în 1858 (linia de 17 km între Curtici şi Arad), Dobrogea – la 4 octombrie 1860 (pe ruta Cernavodă – Constanţa), Bucovina – 1 septembrie 1866 (Lvov-Cernăuţi), Vechiul Regat – în 1869 (Bucureşti – Giurgiu) şi Basarabia – în 28 august 1871 (Odesa – Kuciurgan – Tiraspol – Tighina – Chişinău).

Sursa info.
Sursa foto: eu.


Powered by API/PUM imgur uploader
Gândirea de grup presupune că valorile grupului nu sunt doar indicate, ci și corecte și bune.

b1

Linia 409, secțiunea Halta Lunca la Tisa - Gara Valea Vișeului (peisajele sunt superbe, dar linia are nevoie de măcar un RC):
Gândirea de grup presupune că valorile grupului nu sunt doar indicate, ci și corecte și bune.

b1

Intrarea în tunelul de 747m., Calea ferată minieră ardeleană:



Powered by API/PUM imgur uploader
Gândirea de grup presupune că valorile grupului nu sunt doar indicate, ci și corecte și bune.

tom_sawyer

#213
Criza din Ucraina redeschide linia Bârlad – Fălciu cu lungimea de peste 62 km din 15 martie




Criza umanitară din Ucraina redeschide liniile de cale ferată din România, scrie pe Facebook fostul secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Covasnianu Adrian. În special infrastructura din zonele Moldova și Bucovina, la granițele cu Ucraina și Republica Moldova fiind utilizate din ce în ce mai mult. Acesta transmite o actualizare legată de numărul refugiaților și noutăți legate de noi redeschideri de linie.

"Din discuțiile pe care le-am purtat cu CFR Călători, SRCF Iași și cu primarul de la Fălciu aflăm că pe 15 martie 2022 se va redeschide linia neinteroperabilă M603 (Bârlad-)Zorleni-Fălciu de 62,4 km lungime. Deja se lucrează la igienizarea liniei, se fac pregătiri pentru funcționarea sistemului feroviar în zonă pentru a primi afluxurile suplimentare de refugiați din 15 martie 2022. "

https://mobilitate.eu/redeschidere-barlad-falciu/


Autoritățile județului Vaslui iau toate măsurile pentru a gestiona transferul refugiaților din Ucraina. În acest sens, s-a decis redeschiderea Gării CFR din comuna Fălciu, punct care a intrat în coservare în urmă cu mai bine de 10 ani. Neculai Morarul, primarul comunei Fălciu, a precizat că prin această gară se va face transferul refugiaților ajunși din Republica Moldova.

Astfel, în aceste zile se lucrează la igienizarea clădirii și la eliberarea căii ferate de vegetația uscată. Este o acțiune mai amplă a SNCFR pe ruta Bârlad -Fălciu. Practic, în data de 15 martie totul trebuie să fie în stare de funcționare.

,,Facem o igienizare a stației CFR Bogdănești, în speranța că vor veni cetățeni din Ucraina cu trenul până aici la Bogdănești și de aici prin transbordare să îi ducem la Bârlad. Și de la Zorleni încoace spre Fălciu facem igienizare pe cale ferată și se fac verificări, pentru că sunt aproape zece ani de când nu se mai circulă pe ea. Ne pregătim să primim refugiați. Noi ajutăm CFR să facă un pic de igienizare în interiorul clădirii și în exterior. Liniile sunt funcționale, s-a verificat totul", a spus Neculai Moraru.

estnews.ro


I-a ajuns din urmă pe ucrainieni decizia de a nu reface linia Berezina-Basarabeasca.

Iar România ar trebui să prelungească linia de ecartament larg de la Socola la Nicolina.

nenea_hartia

^ Are cineva idee ce a motivat acele de păr dintre Murgeni și Bogdănești? Atât cât îmi permit hărțile Google să văd, relieful pare blând, cu câmp și coline joase.

dan tm


b1

Gândirea de grup presupune că valorile grupului nu sunt doar indicate, ci și corecte și bune.

bgd77

@nenea_hartia, daca alegi modul de vizualizare Teren, se vede ca sunt niste dealuri care sunt ocolite prin acele ace de par: https://www.google.com/maps/@46.2447525,28.0893079,15z/data=!5m1!1e4?hl=ro

L.E. Se vede mai clar pe harta pusa de b1

GML

O intrebare: la Halmeu era transport de marfa numai din Ucraina, sau si de calatori?

dan tm

Linia urca din Zorleni, apoi incepe sa copboare spre Prut.
uite linia pozata din trenul spre Zorleni



iata o poza facuta de mine in care se vede silozul din FAlciu, dar si terasamentul liniei




apoi am ajuns pe terasamentul din poza, se vede urmatorul terasament si silozul(statia Falciu)









nenea_hartia


frunzaverde

@GML - au existat trenuri sezoniere pe ecartament normal pe relatia Mangalia - Halmeu - Diakove (UA) - Ciop (UA) - Cierna pe Tisa (SK) - Bratislava - Praga (e linie de peaj pe ecartament normal prin Ucraina). Au circulat in majoritatea anilor, de pe la sfarsitul anilor '60 pana tarziu, aproape de 2000.

Posibil sa fi existat ocazional trenuri in mic tranzit de frontiera, dar nu sub forma de trafic regulat, in Mers.
Cand esti amenintat cu ban permanent pentru ca ai criticat pozitia publica a unui politician, nu se mai poate numi conversatie sau forum, ci campanie electorala. Imi pare rau, dar din pacate, sunt nevoit va urez la revedere!

dan tm

Daca nu ma insel linia incalecata de la Halmeu nu prea a fost folosita de trenuri de calatori.
In anii din urma a fost un tren de la Constanta parca(Ovidius) care mergea la Cracovia folosind ruta aia.

Trenuri locale nu-mi amintesc. Poate daca are cineva mersuri vechi.

Interesant ca nu vin trenuri cu refugiati pe la Halmeu, probabil merg direct in Ungaria.

Ramine de vazut daca si linia de Husi va fi deschisa sa preia refugiati.

shift2rail

Quote from: dan tm on March 14, 2022, 09:26:51 AM

Ramine de vazut daca si linia de Husi va fi deschisa sa preia refugiati.

la ce te referi prin "linia de Husi"? spre deosebire de conectia Barlad-Falciu (RO)-Cantemir (MD), linia Crasna-Husi nu traverseaza Prutul...desi poate ar trebui sa o faca!

dan tm

Vama rutiera cea mai mare cu Moldova este la Albita aproape de Husi.
Mă gîndeam că vor trece refugiații pe acolo (pe jos cum vin ei) si de acolo sa fie îmbarcați în trenuri.
Daca nu stică ceva afaceri de transport auto.