Secundare feroviare in Romania: discutii diverse si proiecte

[Cuneo]

Până atunci cresc bălăriile la loc, avea rost să se curețe terasamentul?

[tom_sawyer]

După ce precedenta procedură fusese anulată din lipsă de oferte, prima licitație feroviară din PNRR a fost reluată și miercuri după-amiază a fost anunțat rezultatul: este un singur ofertant. Este vorba despre licitația lansată de Primăria Reșița, pentru întocmirea studiului de fezabilitate de modernizare a căii ferate Reșița-Timișoara, cu extensie către Stamora Moravița, în valoare de 3,3 milioane de euro. Proiectul este inclus în PNRR, iar pe infrastructura feroviară modernizată ar urma să circule trenuri cu hidrogen.

La finele lunii august, în sistemul electronic de achiziții publice a fost postat anunțul de licitație cu titlul ,,Prestări servicii de elaborare a Studiului de prefezabilitate, a Studiului de fezabilitate, întocmire a documentației tehnice pentru achiziție proiect tehnic și execuție, întocmire a documentației în vederea obținerii finanțării proiectului în cadrul PNRR sau prin orice alt program de finanțare din ciclul financiar 2021-2027, în vederea realizării obiectivului de investiție <Reabilitare/Modernizare infrastructură feroviară Reșița Nord – Timișoara Nord cu extensie Voiteni – Stamora Moravița – frontieră>".

De această dată, până la termenul limită 28 septembrie (marți), ora 15,00, a fost depusă o ofertă, potrivit informațiilor actualizate miercuri în sistemul electronic de achiziții publice. Este vorba de compania bucureșteană Metroul SA. În SEAP nu sunt informații privind eventuali subcontractori declarați.

https://clubferoviar.ro/prima-licitatie-feroviara-din-pnrr-2/

[andreigolomoz]

Văd că s-a discutat foarte mult despre linia Vâlcele - Râmnicu Vâlcea, însă nimeni nu spune mai nimic despre celălalt proiect de cale ferată similar: Seciurile - Alunu. Eu am fost in ultimii 3 ani de mai multe ori pe tronsonul Cărbunești - Seciuri, și de la Seciuri in continuare către Alunu, prin urmare va voi prezenta o serie de fotografii personale începând de la Cărbunești până la Alunu. Eu am mai vorbit despre acest tronson pe forumul trenulețe.forumz unde am realizat un reportaj detaliat.

Înainte de a va prezenta totuși fotografiile, țin să menționez că pe 9 octombrie voi efectua o noua expediție la tunelurile de la Seciurile, in caz că vrea să se mai alăture și altcineva.

[nenea_hartia]

@andreigolomoz: Of, aș fi mers, dar nu mai sunt în țară. Abia aștept pozele, mulțumesc.

[dan tm]

Cred ca nu se vorbeste despre aceasta linie deoarece este mai putin cunoscuta.
Nu stie presa de ea, ca poate ar mai umbla careva(ziarist) pe acolo daca ar sti ca a fost si electrificata.

In fapt daca ar fi fost realizate  practic liniile astea ar fi permis o circulatie Pitesti-Vilcele-Babeni-Alunu-Seciuri-Carbunesti.

[b1]

Un pic de istorie :

Planul înclinat din Covasna pe fosta CFF/CFI Covasna-Comandău, numit și Șiclăul:
https://www.youtube.com/watch?v=4rrrMFUM5Uc&ab_channel=TrainzRomania

În 1890 a fost inaugurat Planul înclinat de la Valea Zânelor (muntele Sisak), la un an de la punerea efectivă în funcțiune. În regiune este cunoscut precum ,,Șiclăul", transpunere fonetică a substantivului maghiar ,,Sikló" (funicular). Acesta a fost proiectat de către inginerii Emil Lux și Tunszky, asigurând legătura între Valea Zânelor (Subșiclău) și Comandău. Practic, acesta a fost singurul mijloc de transport dintre cele localități până în anii '70, când a fost definitivat drumul forestier.

Instalația - complet ecologică - a fost realizată cu componente produse de firma vieneză Obach. Caracteristicile sale tehnice sunt:
- ecartament 1435 mm;
- lungime de 1236 m;
- Altitudinea stației de bază=686 m;
- altitudinea punctului de încrucișare=853 m,
- altitudinea stației de vârf=1013 m;
- lungimea platformelor=6 m;
- lățimea platformelor=3 m;
- pantă medie 274‰, pantă maximă 306‰;
- cablu de tracțiune cu diametrul de 28 mm.

Șiclăul de la Valea Zânelor a fost folosit în perioada 1892-1995, zilnic transportându-se aproximativ 30 de vagonete (un transport dura aproximativ 20 de minute), fiecare având o capacitate de 10 m3 de material lemnos. Urcarea și coborârea celor două platforme se realiza numai cu ajutorul forței gravitaționale, în baza diferenței de greutate. Legate între ele printr-un cablu metalic al cărui avans era reglat printr-un sistem de scripeți controlați din camera de comandă situată în stația de vârf, platformele rulau pe o linie cu ecartament normal , întregul ansamblu fiind proiectat astfel încât energia vagonetului încărcat, ce cobora, să fie integral folosită pentru remorcarea unui vagonet gol, ce urca din stația de bază. Iar la mijlocul Planului înclinat exista un punct de ramificaţie a şinelor, ce permitea trecerea simultană a celor două platforme. Unica sursă externă de energie folosită era constituită de către cei 2 cai ce manevrau micile vagoane din stațiile situate la extremitățile planului înclinat, până pe liniile de unde erau preluate de locomotivele cu abur. Macheta acestui monument tehnic excepțional a fost prezentată la expoziția universală din 1896 și poate fi văzută la muzeul MÁV Vasuttorteneti Park - Budapesta.

În 1995, odată cu catastrofalele doborâturi de copaci din zona Covasnei, a fost afectat și planul înclinat, dar nu îndeajuns cât să fie distrus. La 17 mai 1997 cabina de comandă din partea superioară a fost distrusă într-un incendiu ce a cuprins și pădurea din jur. Datorită intervenției și ajutorului celor care au lucrat la Șiclău, cabina a fost reconstruită, iar planul înclinat a fost restaurat și a funcționat în continuare până când a trecut în conservare la 1 octombrie 1999 (împreună cu cei 32 de kilometri ai liniilor ce compuneau ultimele rămăşiţe ale sistemului căilor ferate forestiere de la Comandău și cu întregul material rulant rămas în zonă).

După 1999 situaţia monumentului s-a degratat rapid. Furturile de fier din calea ferată, din macazurile, din locomotive sau vagoane precum şi degradarea clădirilor ce compun ansamblul fac dintr-un monument de categoria A o ruină pe care natura o va înghiţi în curând. Dacă în alte părţi ale Europei poţi admira natura din funiculare, unele asemănătoare într-un fel cu Planul Înclinat de la Comandău, aici în mai puţin de 10 ani nu vom mai avea nimic.

Ultimii 10 ani, din 1999 până în prezent, continuă seria neagră a degradării monumentelor. Chiar dacă prin 2005 autorităţile locale se sesizează în priviţa stării precare în care se afla de atunci ansamblul, birocraţia cu privire la exproprierea proprietariolor face ca şi astăzi monumentul să nu fie în patrimoniul statului.

Astfel Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional Covasna a solicitat exproprierea în 2006. Avizele de la Ministerul Culturii şi de la Consilul Judeţean Covasna au fost primite chiar în luna în care DCCPN Covasna a făcut adresa, însă procedura la tribunal a durat extrem de mult. Astfel în 2008 găsim o Cerere de Expropriere înregistrată la Tribunalul Covasna, însă numărul celor care deţineau Planul Înclinat s-a mărit. Din document aflăm că S.C. Brafor S.A. a vândut aproape jumătate din ansamblu către SC Alabastru SRL şi Kocsis Iren, respectiv Kocsis Bela. Sumele care trebuiau date către expropriere, potrivit documentului citat, erau 628.519 RON catre Brafor S.A, 401.1337 către Alabastru SRL şi 55.911 către cele două persoane fizice.
Lucrurile nu au ajuns la un consens între statul român şi proprietari. De aceea s-a mers în justiţie. Întreaga birocraţie legată de procesul care se desfăşoară în acest moment nu face decât să întârzie şi mai mult măsurile urgente care trebuiesc luate pentru protejarea, a ceea ce mai poate fi salvat din Planul Înclinat de la Comandău. Ironia face ca indirect demersul prin care se face cumva dreptate ansamblului să fie cel care îl osândeşte la dispariţie. Nepăzit, într-o stare de degradare avansată, edificiului îi lipseşte doar un lucru ca să dispară definitiv, tipul în care nu se acţionează. Involutar, justiţia i-l oferă.

Are cineva de câştigat din faptul că această minune a tehnicii dispare? Nu. Nu aveam de-a face cu un teren urmărit de cineva pentru valorificarea sa economică. Aşa cum am spus-o şi în alte rânduri investiţia în cultură este una în viitor şi un monument istoric poate deveni o atracţie turistică, ce ar putea să susţină la un moment dat o comunitate, chiar dacă această a avut la origini o cu totul altă formă de susţinere economică. Urmărind imaginile puteţi vedea cum de la an la an ansamblul dispare văzând cu ochii. Aceeaşi ironie crudă face ca acolo unde este pus semnul de monument istoric clasa A sa arate ca niste ruine dezafectate care asteapta din moment in moment sa vină cei responsabili si sa le ia.

Funicularul în 1913:


Trenul forestier trecând peste podul din imediata apropiere a Planului Înclinat în 1940:


Planul înclinat de la Valea Zânelor stația superioară (Șiclău sus), 1994. Manevrare vagonet cu ajutorul cailor:


Planul înclinat de la Valea Zânelor, stația superioară (Șiclău sus), vara anului 1996:


Planul înclinat în paragină în 2009:


Planul înclinat în 2018:


(Sursa info și foto: wikipedia și historia)

Și călătoria filmată în 1994 dintre Comandău și Covasna, partea 1 (scuzați calitatea, nu exista nimic mai bun atunci ):
https://www.youtube.com/watch?v=bBRiJRymFBU&ab_channel=hanepu3

Și călătoria filmată în 1994 dintre Comandău și Covasna, partea 2 (de la minutul 8:30 avem planul înclinat):
https://www.youtube.com/watch?v=Y92ovtrMGuk&ab_channel=hanepu3

[TVlad]

Nu mai arata chiar in halul ala, napadit de vegetatie. Il curata acum o asociatie de voluntari din Covasna in colaborare cu primaria, actualul proprietar.

[b1]

^ Din păcate nici trenul turistic nu mai merge :

In 28.9.2019 la sfarsitul sezonului, am pus ultimul tren in miscare de la Hotel Clermont pana la Siclau.

In Ianuarie 2020 linia a fost cumparata de Primaria Covasna si dupa care au venit restrictiile din cauza COVID19.

Prin adresa de mai jos din partea Primariei Covasna rezulta ca momentan nu exista resursele financiare in vederea redeschiderii liniei.

Metrou Ușor.

[b1]

Față de rețeaua feroviară din Comandău, alte linii sunt protejate (dar mă întreb dacă va fi întreținută linia ferată, spre exemplu un alt monument istoric feroviar nu are parte de prea multă atenție: Gara Odobești, monument istoric, lăsată în paragină de CFR, deși se poate.):

Linia ,,Teleguța" scapă de casare, fiind propusă drept monument istoric

Direcția Județeană Pentru Cultură Prahova a declanșat procedura de clasare în Lista Monumentelor Istorice a obiectivului ,,Linia 312 Câmpina – Câmpinița – Telega" (numită pe scurt ,,Linia Teleguța") la cererea Asociației Cultural – Educativă pentru Protejarea și Promovarea Patrimoniului Tehnic, Științific și Istoric – ,,Suntem România".

Timp de 12 luni, acest ansamblu tehnico-istoric se va afla sub protecția instituită prin Legea  422/2001 – privind protejarea monumentelor istorice, cu interdicția de a se acționa fizic asupra sa și a oricăror anexe ale sale, în orice mod, fără avizul Ministerului Culturii, unica excepție fiind lucrările de întreținere curentă sau de intervenție de urgență, în cazul unor situații de forță majoră, potrivit unui comunicat la asociației menționate.

În acest timp, Ministerul Culturii, Institutul Național al Patrimoniului, Direcția Județeană Pentru Cultură Prahova și Asociația noastră vor colabora la elaborarea documentației necesare pentru clasarea acestui ansamblu în Lista Monumentelor Istorice.

Este pentru prima oară când în sudul României, un asemenea ansamblu tehnico-istoric primește posibilitatea de-a fi clasat în Lista Monumentelor Istorice, spun inițiatorii.

Aproape 150 de ani vechime:

Calea ferată Câmpina – Câmpinița – Doftana (,,Linia Teleguța") a fost construită în anii 1882 -1883, de Direcția Generală de Studii și Construcții din cadrul Ministerului Agriculturii și Lucrărilor Publice. Linia, proiectată și realizată sub conducerea reputatului inginer Elie Radu, a fost prima dintre căile ferate construite în scopul facilitării exploatării și transportului sării și cea de-a doua cale ferată proiectată și realizată integral de inginerii români. În prezent, acest traseu se află în stare de nefuncționare pe întreaga sa lungime (aproximativ 5 km.).

Clădirea de călători a stației Câmpinița (distrusă ca urmare a bombardamentelor din vara anului 1944 și reconstruită într-o formă modificată, în anii 1945 – 1950), împreună cu anexele sale: depozitul de coletărie și mărfuri și stația de încărcare în vagoane a produselor lichide petroliere, a rafinăriei ,,Steaua Română", situată pe același amplasament, se găsesc în prezent într-o stare bună de conservare.

Din ansamblul de clădiri ale stației Doftana a fost identificată pe teren o clădire anexă, transformată în prezent în locuință particulară.  Cu ocazia cercetării pe teren au fost identificate numeroase porțiuni de linie realizate din șine produse în anii 1909, 1942 și 1943, 1954, de către uzine consacrate pe plan mondial (Krupp, etc.), precum și o serie de alte componente de infrastructură și instalații – schimbătoare de cale, elemente ale instalațiilor de semnalizare, stâlpi pentru iluminat cu accesorii (inclusiv reflectoare din perioada interbelică) susceptibile de a prezenta o deosebită importanță tehnică și istorică.

Obiective istorice importante:

În zona traversată de ansamblul căii ferate Câmpina – Câmpinița – Doftana se găsesc o serie de obiective turistice de importanță națională: muzeele memoriale ,,Bogdan Petriceicu Hașdeu" (clădire clasată în lista monumentelor istorice – cod: PH-II-m-A-16395)  și ,,Nicolae Grigorescu", fosta Mânăstire Brebu  (ansamblu clasat în lista monumentelor istorice – cod: PH-II-a-A-16375), fostul penitenciar Doftana, Băile Sărate Telega, dar si poduri feroviare din piatră, unice din punct de vedere arhitectural si constructiv, fapt ce reprezintă u n motiv în plus pentru valorificarea liniei în scop turistic ea, încadrându-se in mod deosebit în recrearea unui ambient istoric, dar și tehnic aparținând mai multor epoci, cu influență turistico-istorică și rezultate economice, financiare și sociale pe un teritoriu întins (gara Câmpina – Municipiul Câmpina – gara Câmpinița – Doftana – Telega – Brebu).

Sursa.

[nenea_hartia]

^ Mulțumesc, știrea e fantastică (eu sunt câmpinean ), dar:
- începând de pe aici și până la gara Telega (Zorile), șinele au fost deja demontate din teren, iar terasamentul e o junglă prin care nu se poate trece;
- oameni tâmpiți, dar mai nou puternici politic, vor să facă pe acolo o șosea;
- din păcate, simpla clasare ca monument istoric în România nu salvează de la ruină, distrugere sau chiar demolare.

În orice caz, felicitări din tot sufletul Asociației ,,Suntem România", deși nu înțeleg de ce se opune transformării liniei într-un traseu pietonal și velo. Dimpotrivă, cred că linia ar putea fi salvată dacă s-ar circula pe ea, nu dacă ar rămâne un muzeu nepăzit. Pe principiul că acolo unde e trafic e mai greu să furi sau să vandalizezi, iar autoritățile pot fi mai ușor convinse să întrețină sau să repare. Iată aici un exemplu de cale ferată desființată. Cea mai mare parte a ei a fost convertită în pistă de biciclete, podurile și tunelurile au fost astfel salvate și reabilitate, iar unele din fostele halte au fost renovate în scopuri turistice. Într-adevăr, o parte din fostele gări au fost vândute unor persoane private, dar cumpărătorii sunt obligați să păstreze aspectul clădirilor și indicatoarele (exemplu, alt exemplu). În anumite locuri au fost păstrate inclusiv câteva zeci de metri de șine, un exemplu fiind aici. Da, aceea este o locuință privată! Ce diferență față de fosta gară Telega (Zorile), vândută unor foști ceferiști, acum cu cotețe-anexă, berze ornamentale din gips și balcoane de termopan.

Sunt cel mai mare susținător al promovării patrimoniului industrial, ar trebui urgent clasate cât mai multe foste sau actuale ateliere, uzine, mine, ocne, saline, gări, șamd, dar cred că păstrarea în teren a kilometri întregi de șină fără asigurarea unei circulații feroviare măcar turistice este puțin utopică. Însă pot fi păstrate cât mai multe elemente punctuale (poduri, podețe, halte, cantoane, borne kilometrice, componente de semnalizare) și convertită linia propriu-zisă în traseu pietonal și de biciclete. Astfel de proiecte primesc imediat finanțare europeană, mai ales în această perioadă. Și ar fi fantastic dacă, printr-un astfel de proiect, ar fi reabilitat și frumosul pod peste Doftana al lui Elie Radu.

[AndreiB]

Eu m-am intrebat daca nu poate fi linia convertita in tramvai pe o portiune? Un traseu pe Blvd Carol I, traversand aproape tot orasul, care sa faca stanga la trecerea la nivel si sa ajunga la Gara Campina, pentru a oferi o legatura mai buna Gara - oras.

[nenea_hartia]

^ Nu se poate fără bani foarte, foarte mulți, iar primăria nu mai are nici pentru simple reparații curente^*), grație fostului primar. Podul ăsta stă să cadă, la propriu, peste mașinile de pe DN1, dar nimănui de la nivel local, județean sau național nu-i pasă. În poza mea se vede clar cum tablierul s-a îndoit în zona pilei cu probleme de fundare. Circulația pe pod, inclusiv cea pietonală, e teoretic interzisă.
În plus, clasarea despre care vorbește articolul citat de @b1 mai sus se referă de fapt la secțiunea de linie dintre fosta gară Câmpinița (aici) și fosta gară Doftana (aici).


<Offtopic>
^*) Asta nu îl împiedică pe actualul primar să viseze cai verzi pe pereți. Topometriștii de mai jos execută măsurători pentru un viitor tunel rutier pe sub jumătate din Bulevardul Carol I .



<Offtopic/>

[40-0802-5]

@AndreiB <offtopic> ei nu sunt in stare sa determine operatorii locali de maxi-taxi sa fie centralizati la nivel de oras pentru o mai buna mobilitate. Daca vrei sa mergi in zonele limitrofe cu transportul in comun si nu stii cum e mersul / pe cine sa intrebi, te lasi pagubas. Efectiv nu ii intereseaza.
Nu mai vorbesc nici macar de cursele de gara. Primele si ultimele ture pleaca in jur de 5.30 - 6.00 respectiv 21.30 - 22.00 in timpul saptamanii; in weekend mai restrang intervalul ala cu ora, asta in conditiile in care exista trenuri in afara acelei ferestre.
Iar scuza "ca vai dom'ne nu se poate" nu tine. Sighetu are regie proprie de transport, detinuta de consiliul local, din cate tin minte. Cateva Solaris-uri de 12 m luate cu fonduri europene, daca am retinut bine.

Rant over! </offtopic>

Revenind la linie: o posibila justificare pentru care nu desfiinteaza oficial traseul si aleg sa-l tina" in conservare". Pentru a se putea sustine examenele auto in oras; altfel s-ar muta in Ploiesti examinarea, ceea ce ar genera niste nemultumiri in randul cursantilor. Discutie avuta acum un an cu un instructor cand la orele respective nu opream la TN-urile din oras pentru ca le consideram ca fiind desfiintate.

Nu stiu cat de valabila e treaba, dar tinand cont ca TN-urile alea nu mai sunt active de vreo 10 ani, iar ele inca raman in teren imi sugereaza acest lucru.
Altfel, cum a semnalat si colegul de forum mai devreme, linia e inutilizabila in momentul actual.

[dan tm]

Linia larga de la Socola prelungita pînă la Nicolina.

https://deschide.md/ro/stiri/social/95382/Sp%C3%AEnu-%C3%AEntrevedere-cu-un-Secretar-de-Stat-de-la-Bucure%C8%99ti-%C3%8Emi-doresc-s%C4%83-debloc%C4%83m-tot-ceea-ce-a-fost-ini%C8%9Biat-%C8%99i-l%C4%83sat.htm

Totusi si Socola este in oras.

[b1]

Investiția feroviară neterminată de 30 de ani ignorată de Sorin Grindeanu la Galați

Vizita lui Sorin Grindeanu la Galați și Brăila, de la finele săptămânii trecute, s-a axat exclusiv pe obiectivele de infrastructură rutieră din această zonă. Ministrul Transporturilor a ignorat o investiție feroviară importantă care bate pasul pe loc de mai bine de 30 de ani, dar le-a dat apă la moară autorităților locale în ceea ce privește o "tichie de mărgătitar".

"Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Sorin Grindeanu, se va afla sâmbătă, 4 decembrie 2021, într-o vizită de lucru în județele Brăila și Galați. În cadrul vizitei de lucru, pe lângă verificarea stadiului obiectivelor de investiții care aparțin de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, vor fi discuții și cu reprezentanții instituțiilor care funcționează în subordinea sau autoritatea ministerului", erau anunțați joia trecută jurnaliștii acreditați la Ministerul Transporturilor.

Sorin Grindeanu la Galați și Brăila. A vizitat "Golden Gate de România":
Într-adevăr, ministrul Grindeanu a vizitat șantierul podului suspendat de la Brăila, un obiectiv de investiții derulat de minister, cu o valoare de 363 de milioane de euro, care a fost poreclit deja de presă "Golden Gate de România".

Ministrul, nemulțumit că lucrările la centura Tecuci durează de 13 ani:
Un alt obiectiv de investiții vizitat de ministru a fost cel al variantei ocolitoare a municipiului Tecuci, despre care s-a arătat extrem de nemulțumit și a anunțat că va  fi primul șantier monitorizat cu drone.

Electrificarea căii ferate Doaga-Tecuci-Barboși e în șantier de peste 30 de ani:

Adevărata "Carte Recordurilor" nu a fost însă amintită de ministrul Transporturilor, chit că se afla chiar în apropierea sa. Dacă la centura Tecuci lucrările trenează de 13 ani, șantierul de electrificare a căii ferate Doaga-Tecuci-Barboși durează de mai bine de 30.

Obiectivul de investiții a fost aprobat iniţial printr-un decret al Consiliului de Stat din 1988. În 1996 au fost finalizate lucrările pe ruta Doaga-Tecuci (12 km), fără a fi puse însă în funcțiune și echipamentele de electroalimentare a liniei de contact. În urma reproiectării soluţiei tehnice de execuţie, în 2002 valoarea obiectivului a fost evaluată la 99,4 milioane de dolari.

Însă nici acum lucrarea nu este gata, ultimul termen de punere în funcțiune fiind avansat în urmă cu două luni de zile de deputatul PNL de Galați Onuţ Valeriu Atanasiu, așa cum a relatat la vremea respectivă Club Feroviar: "Conform Ministerului Transporturilor, s-a ajuns ca, în prezent, să mai fie de executat din acest obiectiv lucrări în valoare de 5 milioane de lei, fără TVA, cu termen de finalizare 2023".

Și această lucrare era o investiție care "aparține de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii", așa cum se preciza în anunțul de presă menționat mai sus, însă ministrul nu a suflat nicio vorbă despre ea.

Tichie de mărgăritar. N-avem cale ferată electrificată, dar ne trebuie aeroport:
Pentru ca tabloul să fie complet, Sorin Grindeanu le-a dat apă la moară autorităților locale, care se plâng de inexistența unui aeroport în zonă.

[img=https://clubferoviar.ro/sorin-grindeanu-la-galati/]http://Sursa.[/img]