Secundare feroviare in Romania: discutii diverse si proiecte

[danny_cbu]

Stie cineva motivul pentru care linia 212 e inchisa intre Margina si Ilia pana in Iulie 2022?
Acum transportul se face cu autocare

[dan tm]

PArca s-a raspuns deja la alt topic, se lucreaza la M 200 si nu s-a gasit solutie sa lase linia sub circulatie.

intre timp am gasit un articol despre linia Deva -Brad.

https://adevarul.ro/locale/hunedoara/soarta-spectaculoase-cai-ferate-abandonate-hunedoara-decisa-parlament-fost-cladita-cinci-decenii-functionat-zece-ani-video-1_61c441505163ec4271e53e53/index.html

[Cuneo]

A fost semnat contractul pentru documentația liniei ferate Timișoara-Reșița. Vom avea train-tram peste cinci ani

S-a semnat contractul pentru întocmirea documentației tehnice necesare reabilitării și modernizării infrastructurii feroviare Reșița Nord – Timișoara Nord, cu extensie Voiteni – Stamora Moravița – frontieră. Dominic Fritz estimează că perioada de elaborare a documentației tehnice și de accesare a fondurilor necesare execuției lucrărilor va fi de un an, ,,iar apoi încă patru ani pentru realizarea lucrărilor de modernizare".

https://www.tion.ro/stirile-judetului-timis/a-fost-semnat-contractul-pentru-documentatia-liniei-ferate-timisoara-resita

[Vlad94]

Mă bucur să văd că se întâmplă ceva în direcția asta, dar mă enervează că se folosește un termenul de tram train aici, ceea ce nu va fi cazul. Putea fi tren rapid sau tren pe hidrogen, dar nu tram-train. Tram-train se referă la un set de rame care pot circula atât pe cale ferată, cât și pe infrastructura de tramvai. Un caz concret în Szeged:
https://en.wikipedia.org/wiki/Szeged-H%C3%B3dmez%C5%91v%C3%A1s%C3%A1rhely_Tram-train
Un video cu traseul noii linii:

În cazul nostru, noile rame nu vor intra pe rețeaua de tramvai nici în Timișoara, nici în Reșița.

[shift2rail]

 ^s-a semnat achizitia SF-ului Tm-Resita, daca ne uitam la documentele strategice, executia e departe de a fi prioritata la finantarea EU (cu sau fara hidrogen)...sigur, nu impiedica nimic CJ Timis & CJ Caras sa puna banii jos, daca doresc cu adevarat modernizarea.

[frunzaverde]

Nu stiu de ce "documente strategice" vorbesti, ca nu exista asa ceva, dar Timisoara - Voiteg(eni) - Resita are asigurata finantare UE prin PNRR.

Ca e o tampenie, adevarat, ca a fost negandita prostia, adevarat, ca sunt bani aruncati pe fereastra pe o linie vicinala lenta dublata de un coridor care se face in acelasi timp, adevarat. Ca arata cat de boi au fost si romanii si europenii cand a venit vorba de PNRR, adevarat si asta. Dar finantare are, e proiectul 11(I2), banii sunt disponibili.

[shift2rail]

Singurele proiecte de modernizare din PNRR sunt Cluj-Episcopia si Arad-Caransebes.

Tm-Stamora Motavita (nu Resita) e inclus in POT 21-27 la proiecte de...rezerva.

Posibil sa te referi la asa-numitele quick wins  pe Tm-Resita finantate din PNRR dar aici discutam de modernizari la standarde europene.

documente strategice MT sunt: MPGT/Strategia/Planul de implementare a strategiei (modulo incoerentele dintre ele)

[frunzaverde]

@shift2rail : Ti-am dat si numarul proiectului din PNRR. Masura C4, Numarul Secvential 72, Masura Conexa I1/I2, proiectul 11. Poftim si DNSH-ul proiectului: https://pum.project-online.se/doclic/pnrr/Anexe%20PNRR/RO%20RRP%20I.4%20Transport%20Sustenabil%20DNSH%20-%20Feroviar%20si%20Metrou/11.DNSH%20-%20Reinnoire%20Resita%20-%20Voiteni%20%28I2%29.docx

Trebuie sa pui mana sa intelegi un pic birocratologie feroviara adaptata contextului romanesc:

- Modernizare in context PNRR inseamna demolare completa si reconstructie de la firul ierbii (sau, in terminologia forumului "coridoreala").
- Reinnoire/renewal inseamna in context PNRR modernizare complexa, dar fara reconstructie totala.
- Quick wins inseamna carpeala extrem de ieftina, zeci de mii euro/km (cu cateva exceptii).

Nu este vorba de "quick wins". Apropo, "standarde europene" inseamna 100 km/h, 750 metri tren procesabil, ERTMS... Nimic sofisticat.

Cat de documente strategice, MPGT-ul este maculatura facuta de studenti acum aproape 7 ani... E la fel de document strategic cum erau si Planurile de Amenajare Teritoriu inainte.

[shift2rail]

 suntem pe aceeasi pagina: am sustinut ca nu se face modernizare (evident in sensul de upgrade la 160 km/h pe 80% din traseu, standard impus recent de Comisie) pe Tm-Stamora Moravita din PNRR -  si nici din POT, cel putin nu in exercitiul 21/27 -  documentul tau clarifica optiunea de mentenanta aleasa intre renewal vs quick wins.

pe fond e un castig ca se pot folosi banii europeni pentru maintenanta caii ferate, aici trebuie felicitati negociatorii PNRR (ca regula, Comisia nu aloca decat fonduri ptr investitii)

[frunzaverde]

1. Reinnoirea nu este mentenanta. Este o investitie de capital. Exista multiple forme de investitii de capital la calea ferata: demolarea completa si reconstruirea totala ("coridoreala") este cea mai complexa din ele, si o formula practicata in restul Europei doar pe scara foarte redusa, din cauza ineficientei.
2. 160 km/h este exclusiv cerinta pentru cele 9 coridoare prioritare TEN revizuite, si e cerinta pentru 2040. Si doar pentru calatori, la marfa e 100 in continuare. Pentru restul proiectelor se pastreaza cerinta 100 km/h.

[shift2rail]

Nope, 160km/h e cerința nu doar ptr cele 9 coridoare rebotezate ci pentru intreg TEN-T -Core, Extended si Comprehensive-cf Regulamentului TEN -T revizuit in Dec 2021 cu urmatoarele deadline-uri:

2030, 2040 si 2050 sunt termenele la care cele trei subretele ar trebui, teoretic, completate dar Regulamentul revizuit se aplica deja ptr cereri de finantare din 2022.

A fortiori,  imho, o aplicatie de finantare ptr "reinnoire" pe, de ex. Tm-Stamora Moravita ar trebui respinsa de Comisie ca neconforma regulamentului revizuit but...here is the trick of our smart infra guys (citat din Planul de implementare depus ca jalon in PNRR):

" Deciziile de finanțare în domeniul feroviar depind de modul de abordare al proiectelor de modernizare, în vederea atingerii standardelor impuse la nivel de regulament european. Astfel cele două abordări sunt:  1. Implementarea fazată care prevede două etape: a) etapa I – lucrări de tip reînnoiri pe liniile directe, implementate într-o manieră accelerată, care vizează eliminarea tuturor restricțiilor de viteză prin înlocuirea cadrului piatră spartă (track beds) – traverse și prinderi (rail sleepers and rail fasteners) – șină (steel rail) și a aparatelor de cale (rail switches);  b) etapa a II-a – lucrări de modernizare complete, pe liniile directe și abătute în special pentru poduri, podețe, tuneluri, care prevăd reutilizarea în procente ridicate a elementelor schimbate în prima etapă, la care se adaugă și introducerea sistemului ERTMS.  În această abordare fazată, etapa 1 este complementară cu etapa a II-a, lucrările la infrastructura feroviară fiind stabilite integrat încă de la început.  "

Reinnoirea e "vanduta" Comisiei ca faza I din procesul de modernizare (i.e. upgrade la 160), not convinced this will fly with DG Move!

[frunzaverde]

Hai s-o luam in ordine, ca faci niste confuzii imense:

1. In primul rand, regulamentul nu este inca revizuit. Este o propunere de regulament revizuit, procedura 2021/0420/COD, care trebuie sa treaca prin PE.
2. In al doilea rand, nu exista nici o cerinta de 160 km/h pe reteaua comprehensive. Articolul 15 din propunere nu contine nici o mentiune (deci si tinta de 100 km/h dispare), si articolul 16 spune explicit ca tinta de 160/100 km/h se aplica exclusiv retelelor Core si Core Extended.

Ori Timisoara - Voiteni - Resita nu este nici macar Comprehensive, nu este nici macar TEN, este un "conector de legatura la reteaua TEN". Jaloanele respective sunt gandite exclusiv pentru reteaua Core/Extended Core.

A, si cu "not convinced this will fly" - este nu doar metoda propusa (indirect) de noul regulament (care foloseste terminologia "stepwise approach"), dar este si metoda standard folosita de TOT restul lumii in afara de Romania. Ungaria, Slovacia, Cehia, Polonia si Bulgaria toti folosesc o versiune etapizata de modernizari in locul "daram si reconstruiesc de la 0, 100 km/10 ani" adoptat de Romania.

[shift2rail]

Oare?

Cate propuneri de regulament/directive ale CE au existat care nu au trecut prin PE, chiar in versiune mult mai stricta? ( nu ii costa nimic, desigur, pe europarlamentari sa pluseze, vezi pachetul fit for 55 and so on);

Bref, daca speri la o versiune watered-down a regulamentului ar trebui sa te bazezi mai degraba pe Consiliu (desi CE nu lanseaza asemenea propuneri fara a testa, a priori, temperatura statelor membre)

Referinta mea e clara la proiectul Tm -Stamora Moravita care e in Core deci cu vocatie de 160 km/h,  y compris segmentul comun cu Tm-Resita.

Ramane de verificat chestiunea standardelor minimale pe Comprehensive,  in Q&A feroviar Valean mentioneaza intreaga retea TEN-T ca avand vocatie de 160km:h

[b1]

Lucrări la Mocănița Transilvaniei. Se defrișează vegetația de pe linie



În aceste zile, profitând de vremea bună, se fac lucrări la Mocănița Transilvaniei, pentru a scoate la lumină șinele năpădite de vegetație.






,,Anul trecut, la început de februarie, am reușit să refacem șanțurile din jurul liniei mocăniței pe o distanță de peste un kilometru, iar în acest an defrișările vegetației continuă, până acum acum reușind să curățăm aproximativ 2,5 kilometri. Tot acest efort este posibil și datorită vouă, prin direcționarea cotei de 3,5% din impozitul pe venit către asociația noastră", se arată într-o postare de pe contul de Facebook Asociația Mocănița Transilvaniei. Formularul poate fi completat AICI.

Lucrări la Mocănița Transilvaniei, în ritm susținut:
Într-o postare anterioară sunt detaliate lucrările care au avut loc până în prezent: ,,Azi am scos la lumină borna kilometrică cu nr. 54, fiind cel mai probabil cea originală din anul 1914. Cu toate că inițial ne propuseserăm ca miercuri să fie ultima zi de defrișat vegetația, am luat decizia de a #batefierulcâtîicald și de a înainta încă 3 zile, cu speranța de a ajunge în gara din Orosfaia. Mulțumim pentru ajutor voluntarului senior care ni s-a alăturat astăzi! Sâmbătă, de asemenea, ne-ar prinde bine forțe proaspete, așa că te invităm să ni te alături".

Căile ferate înguste din Ardeal, construite la începutul secolului trecut:
La începutul secolului 20, este înregistrată şi înfiinţată la Budapesta, în clădirea Băncii Agrare şi Dobânzii Ungare, "Societatea Căilor Ferate de Interes Local Mureş-Turda", susţinută de capital privat, având ca scop construcţia unei reţele de căi ferate cu encartament îngust de 760mm, în lungime de 200km, astfel: Târgu Mureş – Praid (82km), Târgu Mureş – Iuda (81km) şi Band – Miheşul de Câmpie (28km). În anul 1912, se aprobă autorizaţia de construcţie pentru toate tronsoanele de cale ferată îngustă menţionate mai sus, iar pe 31 ianuarie 1915 sunt puse în funcțiune.

Circulaţia trenurilor a fost oprită la 1 aprilie 1997 pe motiv de rentabilitate şi trecută în conservare, iar în anul 2011 linia a fost ridicată din teren de către o firmă privată, între Târgu Mureș și Raciu, respectiv între Teaca și Lechința. În prezent, a rămas o singură porţiune de 35 km între Râciu (Mureş) şi Teaca (Bistriţa-Năsăud).

Sursa.

[b1]

Lucrările la Mocănița Transilvaniei continuă!
































Istorie:
Calea ferată cu ecartament îngust dintre Râciu (Mureş) şi Teaca (Bistriţa-Năsăud) este în momentul de faţă una din cele mai lungi linii ferate înguste funcţionale din România. Calea ferată are o lungime de 34,6 kilometri şi străbate şapte localităţi: Râciu, Sânmartinu de Câmpie, Crăieşti, Milaş, Orosfaia, Comlod şi Teaca. Dată în folosinţă între anii 1912-1914, calea ferată cu ecartament îngust Târgu Mureş - Band- Lechinţa a fost utilizată atât pentru transportul de marfă, cât şi pentru cel de călători. În 1997, Căile Ferate Române sistează activitatea feroviară pe acest tronson, lăsând în voia sorţii cei aproape o sută de kilometri de linie ferată cu ecartament îngust. În perioada 2010 - 2011, calea ferată și traversele sunt ridicate din teren, rămânând porțiunea de 35 km dintre Teaca și Râciu.
În 2015 se înființează Asociația Mocănița Transilvaniei, având ca scop conservarea şi reabilitarea căii ferate înguste si a trenurilor cu abur. În anul 2018, asociația concesionează de la Statul Românt întreg traseul menționat, în vederea dezvoltării unui proiect turistic durabil și sustenabil.

Video.

Sursa (Facebook: Asociatia Mocanita Transilvaniei).