Autostrada A7 Ploiești-Milișăuți

Started by Ionut, December 18, 2011, 09:02:16 AM

Previous topic - Next topic

1 Member and 9 Guests are viewing this topic.

Stefan01

Quote from: NGC20 on November 24, 2016, 02:18:09 PM
Quote from: Stefan01 on November 24, 2016, 10:30:57 AM
Sper ca la elaborarea PT si SF se va tine cont de faptul ca autostrada va trece printr-o zona cu un grad ridicat de risc seismologic.

In SF trebuie inclus studiul de seismicitate. ;)
De acord cu tine, insa eu urmaream un aspect important in elaborarea SF-ului si PT-ului: sa se tina cont ca zona prin care trece viitorul drum de mare viteza prezinta un grad ridicat de risc seismologic. Cu alte cuvinte, doresc ca SF-ul si PT-ul sa fie facute cu maxima seriozitate.

NGC

#991
Dupa realizarea SF si PT pentru care au fost lansate ieri cele 4 licitatii, se intentioneaza lansarea executiei pe FIDIC rosu.

vancouver

^^ hai sa nu exageram. Riscul seismologic este cu atat mai mare cu cat cladirea este mai inalta si cu atat mai mic (spre neglijabil) cu cat o cladire este mai mica. De ex. in cazul blocurilor pana undeva la P+3 din forta seismica nu rezulta nici un fel de ingrosari / mariri ale dimensiunilor sau armaturii din beton, forta gravitationala (greutatea proprie a cladirii + greutatea lucrurilor din ea + zapada) fiind cea care impune dimensiunile elementelor. Abia de la P+5 - P+6 incarcarea din seism are efecte.

La drumuri seismele nu conteaza cu adevarat. Poate doar seismele camioanelor de mare tonaj  ;). Iar la structuri (poduri) se calculeaza cf. normelor antiseismice si nu exista variante mai bune sau mai rele si nu conteaza experienta sau nu in domeniu. Normele sunt f. clare, calculele (verificarile) sunt dupa niste formule prestabilite, cu coeficienti de siguranta prestabiliti. Punct.

Proiectarea antiseismica este ca o problema de matematica studiata (adica o problema cunoscuta, doar datele concrete difera, dar modul de rezolvare este prestabilit). Ca o problema care se rezolva dupa formula teoremei lui Pitagora. Avem cele 2 catete si rezulta ipotenuza. Aici nu conteaza experienta celui care calculeaza, daca este profesor universitar sau elev de clasa a VIII. In masura in care ambii verifica rezultatul si elimina orice risc de greseala de calcul, rezultatul este acelasi.


In afara de toate astea cine crede ca in Vrancea seismele sunt mult mai puternice decat alte parti, numai pentru ca acolo este epicentrul. . . e nu e chiar asa o mare diferenta. Intreaga Muntenie de nord-est si jumatate din Moldova se afla in zona seismica IX, si doar o mica zona in jurul orasului Focsani se afla in zona IX 1/2 (adica 9 si jumatate). A se vedea de ex. aici: http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/186/3927/11538171/6/harta-romaniei-in-intensitati-infp.jpg.
Feroviar: inadmisibil că ramâne 1 fir pe unele porțiuni după reabilitare pe Craiova-Caransebeș și Cluj-Oradea. Da pentru extinderea programului Quick Wins. Limitare instalare ETCS doar pe coridorul IV, pana cand va deveni pe deplin functional si isi dovedeste eficienta. Autostrazi: DA pentru 4 treceri montane: A1, A3, A6 si A8. NU deocamdata pentru A13 montan si A Nordului partea montana.

fuscobal

Nici eu nu cred ca influenteaza mare lucru proiectarea unei autostrazi. Oricum ar fi, mare inginerie nu e sa iei coeficientii de acceleratie seismica din zona de calcul. Harta lui Vancouver cred ca e putin mai veche. Din cate stiu eu, in normativele recente (Codul P100-1/2013) au mai crescut acesti coeficienti > https://docs.google.com/file/d/0B30NCkW4pk5UcHdvVFBKRFBjMlE/edit

Hercule

Quote from: vancouver on November 25, 2016, 12:37:04 AM
^^ hai sa nu exageram.
Din pacate normele de calcul noi iau in considerare niste factori prea mari, asa ca rezulta niste fundatii de-a dreptul monstruoase. Unde lucrez am relocat niste pompe pe fundatii noi (nu mai mult de 200kg, actionate cu motor electric). Acestea au fost undeva la 1,40 m adancime si cam 2,50 x 1,20 in timp ce "fundatiile" originale, proiectate in anii 70 erau doar niste chituci de beton de 0,8 x 0,5 x 0,3 (h) asezati direct pe podeaua de beton. Mai am si alte exemple care confirma supradimensionarea fundatiilor. La blocuri nu stiu cum sta treaba nici la autostrazi, dar imi inchipui ca factorii luati in calcul sunt si aici exagerati.
Deșteaptă-te române!

ovideatza

#995
Varianta cautabila a Caietului  de sarcini pentru licitatia Elaborare Studiu de Fezabilitate si Proiect Tehnic pentru drum de mare viteza Ploiesti - Buzau o puteti descarca de AICI.

Celelalte tronsoane ar trebui sa fie asemanatoare.
Daca e nevoie le pot transforma si pe acelea.


Ma asteptam ca la analiza optiunilor sa fie atins punctul cu alegerea DX/A.
Insa nu se precizeaza in mod expres asa ceva.

La analiza optiunilor proiectantul de obicei ia in considerare mai multe variante constructive, si trebuie sa aleaga intre ele.
INSA asta nu inseamna in practica faptul ca se vor proiecta atat DX cat si A pana la detaliu si se va face o comparatie reala.
In mod curent, se alege o varianta si se merge mai departe cu antemasuratori si generarea ulterioara de liste de cantitati din care rezulta Devizul General si F-urile la faza PT/DTAC.

Ce vreau sa spun e ca in practica VARIANTA ALEASA e deja cumva stabilita deja de proiectant + beneficiar, in functie de criterii generale, nu pe baza de calcule extrem de exacte.

Asa ca eu as zice ca la acest moment API ar trebui sa faca presiuni publice (articole, analize) prin care sa incercam sa orientam vointa beneficiarului catre alegerea autostrazii in detrimentul DX.

De justificat orice se poate. ACB-ul se face sa iasa ceea ce trebuie, nu va faceti iluzii si nu va puneti bazele in asa ceva. ACB-urile se intocmesc pentru a se incadra in parametrii de eligibilitate si punctare tehnica si financiara a unui proiect, si nu altfel. Cand ajungi sa faci ACB-ul, deja ai varianta aleasa de proiectant la analiza optiunilor, si pe aceea o vei face sa iasa castigatoare si in ACB, nu alta.


QuotePrestatorul va analiza integrarea sectorului de drum de mare viteza in cadrul TEN-T CORE dar si: in
cadrul retelei de autostrazi si drumuri nationale din Romania in cadrul infrastructurii secundare de
trasnport (drumuri judetene, drumuri comunale, drumuri de exploatare, drumuri strazi rurale. Aceasta
analiza va presupune studierea initiala a 2 variante:
1. Varianta de traseu nou intre Ploiesti si Buzau;
2. Varianta de traseu nou intre Ploiesti si Buzau cu utilizarea infrastructurii existente intre Bucuresti
si Ploiesti (Autostrada A3);
3. Varianta de traseu nou si partial folosirea infrastructurii existente, respectiv A3 Bucuresti -Ploiesti

Aici ce credeti ca va iesi? Normal ca va iesi ca se va folosi A3 in mod partial.
Pe acelasi principiu se va merge si mai departe. Unele decizii se iau si se "comunica" proiectantului.

"Analiza multicriteriala a alternativelor de traseu studiate" nu se refera la tipul de drum proiectat, ci la variante de traseu, pe unde va trece.

Pe de alta parte, avem sanse de autostrada pentru ca din cate am inteles pana acum de pe forum nu exista standarde oficiale de drum expres. Deci proiectantul nu le va putea identifica si fiind nevoit sa proiecteze in conformitate cu anumite standarde le va alege pe cele de autostrada (punctul 4.1.3.1)

Nu am gasit pe nicaieri in caietul de sarcini unde sa se decida ce fel de profil va fi acest drum de mare viteza, desi din declaratiile politice parea ca aceasta alegere va fi lasata la latitudinea "specialistilor". Daca nu ma insel, ar putea fi si contestata licitatia, avand in vedere ca semnezi un contract si nu cunosti ce vei proiecta. Ca nu e tot una sa proiectezi cele 2 tipuri de drumuri, inclusiv la structuri, sunt costuri diferite implicate in proiectare.

Nu am gasit scris deocamdata ca daca se decid la DX ar trebui sa fie de tipul "upgradabil la A" in viitor. Ar trebui si acest aspect decis acum, ori A ori DX upgradabil ori DX.

PS: La pagina 99:  lnaltimea libera sub pasaje trebuie sa fie de minim 5,50 m. Mai erau intrebari pe forum despre acest subiect.
PPS: SPF-ul inclus este pt Ploiesti (Dumbrava) -Sculeni  :)

PPPS:

Avem 4 licitatii cu un total de 4 tronsoane.

Daca iese asa:
- tronson 1 - DX
- tronson 2 - A
- tronson 3 - DX
- tronson 4 - A

E normal?
Ca exista posibilitatea de a fi 4 castigatori la licitatii, 4 firme diferite, care vor intocmi 4 proiecte diferite, 4 analize diferite. Putem sa ne asteptam la un asemenea lucru?

Parerea mea e ca decizia A/DX/DX upgradabil trebuia luata inainte si inclusa direct in documentatia de atribuire.

slartibartfast

#996
Quote from: vancouver on November 25, 2016, 12:37:04 AM
In afara de toate astea cine crede ca in Vrancea seismele sunt mult mai puternice decat alte parti, numai pentru ca acolo este epicentrul. . . e nu e chiar asa o mare diferenta. Intreaga Muntenie de nord-est si jumatate din Moldova se afla in zona seismica IX, si doar o mica zona in jurul orasului Focsani se afla in zona IX 1/2 (adica 9 si jumatate). A se vedea de ex. aici: http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/186/3927/11538171/6/harta-romaniei-in-intensitati-infp.jpg.

La geografie în liceu îmi amintesc că învățam că, din cauza structurii Câmpiei Române, unde sedimentele se întind în adâncime mai mult lângă Carpați decât la Dunăre, acestea atenuează mai mult vibrațiile, iar cutremurele au la suprafață efecte mai mici la Buzău-Râmnicu Sărat-Focșani decât au la București, Giurgiu, Călărași. Deci nu văd ce probleme poate pune zona seismică din Vrancea, care să fie mai mari decât cele de la A2, de exemplu.

Quote from: Dan027 on November 24, 2016, 06:09:09 PM
E85 nu poate devenii pe anumite segmente unul din sensurile autostrazii? (segmentele de nu trec prin sate orase, iar raza curbelor / panta e acceptabila)
Nu.
Teoretic, bucata care e pe 4 benzi și destul de dreaptă între Oreavu și Poșta Câlnău (județul Buzău) ar putea fi lărgită cu benzi de urgență și construite noduri la capete și unul la drumul spre Racovițeni, dar costurile de a aduce autostrada pe acolo vor fi mari (poduri peste cale ferată, ocol).  Între Râmnicu Sărat și Adjud, sunt niște curbe îngrozitoare pe DN2, cu restricții de viteză abrupte și incomode. De la Adjud la Bacău, sunt unele porțiuni mai mari fără localități (Valea Seacă-Răcăciuni, de exemplu), dar și acolo relieful și multele intersecții cu drumuri secundare fac ca DN2 să nu poată fi reproiectat pentru viteze mari (de-abia poți merge acum cu 100, cât e permis). De la Bacău la Roman, localitățile sunt cadențate destul de constant (fără distanțe mari între ele), iar unele (Filipești, continuumul Onișcani-Hârlești) sunt prea lungi și ar avea nevoie oricum de ocolire.

Mai degrabă ar avea DN1B șanse să devină un sens al autostrăzii (de exemplu între Ulmeni și Buzău, sau între Loloiasca și Mizil), dat fiind că este unul din cele mai drepte drumuri din țară (nici n-ar face față la MZA-ul pe care îl are, cu 1+1 benzi). Dar în partea aceea, foarte probabil autostrada va sta la sud de calea ferată Ploiești-Buzău, și nu va fi deloc utilă abordarea asta.

vancouver

Si dupa construirea autostrazii, drumul national continua sa fie important pentru traficul local si regional. In nici un caz DN-ul nu trebuie inlocuit de autostrada, ci dublat de autostrada. Un mare avantaj al autostrazii este despartirea traficului de lung parcurs de cel local. Acesta din urma este deseori foarte lent sau distrat (vehicule mai vechi, motorul inca nu este cald, unii nu doresc sa-l tureze la rece, ca sa nu-l strice, apoi mai avem oameni care poate au baut putin si se intorc din satul vecin acasa, etc...).

Practic autostrada paralela cu un DN face sa trecem de la o banda pe sens la 3 benzi pe sens: 2 pe autostrada si una ramane pe DN. Efectul se vede de pilda pe DN7 intre Sibiu si Deva, exista in continuare o mica parte de trafic si pe acest DN. Practic traficul a fost distribuit pe 3 benzi in loc de una si ca atare se merge exceptional.
Feroviar: inadmisibil că ramâne 1 fir pe unele porțiuni după reabilitare pe Craiova-Caransebeș și Cluj-Oradea. Da pentru extinderea programului Quick Wins. Limitare instalare ETCS doar pe coridorul IV, pana cand va deveni pe deplin functional si isi dovedeste eficienta. Autostrazi: DA pentru 4 treceri montane: A1, A3, A6 si A8. NU deocamdata pentru A13 montan si A Nordului partea montana.

Horațiu 87

#998
work in progress









































Sursa

usiabc

Sau apucat de podul peste Bistrita ....

dumbravaandrei

Hory  :cheers: :cheers: :cheers: :cheers: :cheers:

Pana la urma sectorul DN11-DN2 are ceva sanse sa fie gata in 2017? Cu centura e clar toata e clar ca ne ducem spre sfarsit de 2019 cel putin

Allex

#1001
Sectorul DN11-DN2 are un singur pod si o singura intersectie la nivel in afara de nodurile din capete (tot la nivel). Daca se lucreaaza constant in vara lui 2017 ar trebui sa fie gata, este o portiune destul de simpla.

L.E. Pozele sunt la locatia   asta. Din cate vad au daramat deja fosta balastiera.

Ieri am fost la organizarea de santier, unde am vazut ca inca mai au de construit cladiri din prefabricat. Masini intra si ies permanent de acolo. De toate felurile.
"Asta-i ţara tuturor imposibilităţilor"

DN2 - E85 | Monitorizare A7 Autostrada Moldova

alecu26

Dumnescandura lor de piloți forați și de calcule copy paste. Cum naiba sa ajungi la piloți de vreo 35 de metri? Cam atâta are carcasa aia. 3 tronsoane. De abia o ridici în poziție verticala. Și parcă văd ca se executa și cu tubat recuperări pana jos. În aceste condiții greu de crezut ca un utilaj face mai mult de 2 piloți pe zi.
Drumurile noastre POATE....
(100 Euro ca tronsonul Holdea Margina din A1 nu se va deschide complet la trafic in acest deceniu).

Granata06


adiarc

Alecu  :lol:... :lol: .astea sigur rezista la un seism de vreo 8 pe scara Richter

PS ....2016 mai are putin pana la final...asa ca diploma ta va rămâne intacta...la fel si la mijlocul lui 2017  8)
"Eficienta" cnair...claimuri de sute de milioane de lei,puse pe tava constructorilor pentru proiecte inexistente ( LD2 sect E ; LD 3 ; A10 )

DESFIINTATI compania Antiinfrastructura