Termenii tehnici din construcții pe înțelesul tuturor

[cfdp]

balast/ pamant stabilizat cu..... stabilizatorul poate fi ciment, var, zgura ,cenusa termocentrala,....
deci corect: balast stabilizat cu xxx% ciment.

[alecu26]

adica se stabilizeaza balastul cu ciment, se face ca un beton slab, slab (si nu invers, nu acel balast amestecat cu ciment stabilizeaza ceva).

Balastul stabilizat este parte din sistemul rutier, reducand foarte mult grosimea pachetului de straturi asfaltice. Nu e cea mai buna solutie, dar e cea mai ieftina, dar asta e alta discutie.

[Earthchild]

Mulțumesc pentru lămuriri amândurora. Dar care ar fi cea mai bună soluție, cea cu beton?

Trimis de pe al meu Lenovo TAB 2 A8-50LC folosind Tapatalk

[RaduC]

^^^ nu sunt absolut deloc normale consolidarile la interfață dintre terasament și culeile podurilor. Dacă ar fi fost, de ce la calea ferată nu se întâlnesc?! Execuția la autostrăzi este incorecta!

[cristi5]

S-a mai explicat pe forum diferenta dintre podurile CF si podurile de autostrada.

[RaduC]

Dacă ar fi sa reformulez, chiar și la autostrăzi, trambulinele sunt evitabile.

[ciprebbe]

nu si in cazul - cel mai mic pret. (doar daca se fac in stilul si la pretul Bechtel) )

[alecu26]

Mulțumesc pentru lămuriri amândurora. Dar care ar fi cea mai bună soluție, cea cu beton?

Trimis de pe al meu Lenovo TAB 2 A8-50LC folosind Tapatalk

Cea cu piatra sparta.

Solutia pe balast stabilizat a fost interzisa in multe tari o lunga perioada de timp. Prin 1970 odata cu explozia pretului la petrol, s-a revenit la solutiile bazate pe balast stabilizat (distanta mai mica de transport rezulta pret mai mic). In plus, multe tari au epuizat rezervele de balast.

Autostrazile stric cu imbracaminte din beton nu sunt pentru Romania. O sa explica mai incolo de ce, ca sa nu amestecam postarile.

[alecu26]

Flashu74 multumim...... ....Care sunt temperaturile minime la care pot cei de la UMB sa toarne placa anul asta tehnologic ?.......Si ce ar insemna costuri ridicate in plus daca nu toarna betonul pe placa la timp?

Temperaturile la care se poate turna placa pot sa ajunge si pana la -10° poate chiar si -20° atata timp cat betonul este aditivat antiinghet...problema este la ce temperatura poate lucra muncitorul .
In cazul in care betonul nu se toarna anul acesta, iar armaturile (conectorii) lasate din grinzi rugines pe timp de iarna, atunci aceastea ar trebui curatate cu peria de sarma...ceea ce duce la ceva costuri suplimentare dar mai mult la timp de executie mai mare

Este o confuzie destul de des intalnita. In principiu nu exista aditivi antiinghet....chiar daca de exemplu SIKA, vinde aditivii lui cu denumirea de antiinghet. E doar marketing chiar si in limba germana."" Frostschutzmittel ""

Adica acest aditiv nu este de tipul antigelului de la motor, sau ca lichidul de parbriz.

Ideea de baza este ca temperatura betonul sa fie mai mare de 10 grade la sosirea in santier (recomanat peste 20 de grade), ca altfel nici nu se declanseaza reactie chimica de hidratare.

Ce se face pentru acest lucru: se pregateste dinainte o incinta, incalzita, armatura, cofrajul, elementul anterior trebuie sa fie si el adus la aceasta temperatura.

A doua idee este ca temperatura betonul sa nu scada sub 5 grade, si mai ales sub 0  grade, pentru ca atunci reactiile de hidratare si intarire scad fooooarte repede si chiar inceteaza. In acest punct vine rolul aditivului ""antiinghet"". Acesta de fapt este un accelerator al reactiei de hidratare, si ca rezultat (aceasta reactie fiind exoterma) se creste caldura emanata de beton in sine, si cumva se poate spune ca se autointretine.

Si ultima idee, e ca timp de 24, 48 de ore, pana betonul ajunge la o rezistenta de aprox 10N/mm2 sa fie mentinuta o temperatura a aerului din jurul lui mai mare de 5-10 grade. Dupa aceasta rezistenta, apa este incorporata aproape complet in matriecea de ciment-agregate-apa si betonul in sine poate sa reziste efectului de inghet, adica rezistenta lui este mai mare decat efortul produs de apa care cum stim incearca sa-si mareasca volumul când ingheta.

[Vice33]

Grinda are 77550 daN, dacă știm că 1 kg=10 N=1daN înseamnă 77,55 tone sau 775,50 kN

[AdrianB1]

^^
Kilogramul e unitate de masura pentru masa, iar g=9.81 asa ca masa grinzii e de 79 de tone.

[Vice33]

Mai repet aici ca să se inteleagă clar. Relația dintre kilogram-forță și greutate este aceasta: 1 kg(f) = 10 N și 1 daN=10 N

1 kg=10 N; reamintim definitia Newton-ului: 1 N= 1 m/s^2, deci g=9,80 m/s^2 s-a aproximat la 10 m/s^2 sau g este apoximativ egal cu 10 N. Având stabilite aceste repere, mergem mai departe:

1 kg = 1 daN => 1000 kg = 1000 daN sau 1 tonă = 10 kN (pentru că 1 kN=1000 N sau 100 daN). Rezultă că 1 kN = 0,1 tone

Deci în exemplu nostru 77550 daN = 775,50 kN. Prin regula de trei simplă rezultă că 775,50 kN = 77,55 tone

Mai clar decât atât nu știu dacă pot explica. Relația 1 kg = 1 daN este validă și acceptată de disciplinele de specialitate de la facultățile cu profil tehnic, așa încât voi vă încurcați undeva de vă dă greșit...

[germanul2012]

Greutatea unui corp este forța cu care un câmp gravitațional acționează asupra corpului,  G=m x g si se exprima in N
În aplicații practice greutatea se exprimă adesea și în kilograme-forță KgF.  1 kgf = 9,80665 N
Masa (m) este marimea fizica ce masoara inertia corpurilor, deci cat de tare se opun ele schimbarii starii lor de miscare sau de repaus. Unitatea de masura a masei in SI (sistem international) este kilogramul [kg],
G= m(masa) ori g(acceleratia gravitationala)
Pe Pamant, g=9, 8 N/kg
G=1 kg ori 9, 8 N/kg= 9, 8N  (valoarea acceleratiei gravitationale este luata prin aproximatie).

Pe grinda respectiva este inscriptionata greutatea in N, la fel se putea nota in KgF dar, asta era tot tot o exprimare a fortei de apasare creata. Masa in kg, qintale sau tone exacta, se obtine prin cantarire. O transformare din N sau KgF in Kg(masa) este tot aproximativa deoarece trebuie tinuta seama de mai multi factori existenti in mediul inconjurator (pozitie geografica, altitudine, clima,temperatura ,etc).

775,50 kN (forta) nu poate sa fie 77,55 tone (masa)

[dr4qul4]

nu poate sa fie exact atat, dar se apropie SUntem totusi aproape si de nivelul marii si de latitudinea de 45

[Vice33]

Matematic se poate. Dacă 1 kN = 0,1 tone așa cum rezultă din transformări, înseamnă că 775,50 kN este echivalent, cu aproximație de 98%, cu 77,55 tone.


Având în vedere că s-au aproximat 9,8 N la 10N, rezultă o eroare de 2%. Poate mai exact ar fi fost valoarea de 77,41kN, aplicată cu eroarea de 2%.


Relația de calcul este utilă în calculele tehnice și se folosește des, deci nu este o relație matematică nereală. Nu putem pune la îndoială această egalitate.