Termenii tehnici din construcții pe înțelesul tuturor

[TibiV]

Multumim pentru detaliile despre controlul sudurilor !...
Cred ca aici merge control cu raxe X de 300-500kV...

Megnestoscopia (banuiesc ce este vorba de feroflux) este clar aproape imposibil de aplicat aici...

[Quest]

fain... io am emotii... chiar tine sudura aia dupa ce se dau jos reazemele?

Tre sa tina n-are incotro, Dorum
Da zoom la pozele astea ale lui Gruiarew (multumim), se vede la limita dintre grinzi, ca operatiunea de sudare e inca in faza incipienta, la ora actuala au pus niste calareti pe care i-au sudat sa tina fixe grinzile ptr sudura principala (poate si un indiciu daca pilele temporare tin nemiscate grinzile deschiderii centrale).

Colegii ingineri mecanici cu specializare sudura, corectati-mi va rog remarcile, daca e necesar.

JohannDB multumiri si din partea mea ptr knowledge-sharing pe controlul sudurilor

[vancouver]

Am mai spus-o: dupa finalizarea unei imbinari, joante sau innadiri, fie ea prin sudura sau cu eclise prin suruburi sau prin nituri sau de orice alt fel, rezistenta in zona innadirii in final va fi mai mare decat rezistenta in restul elementului. Se proiecteaza cu valori de 15%-20% rezistenta sporita sau chiar mai mult.

Daca este sa cedeze structura, atunci sigur nu in dreptul sudurii. Poate la cativa centimetri dreapta sau stanga, dar sigur nu in sudura. Cel putin nu in primii 20-30 de ani de folosire - poate dupa ce materialul oboseste sau rugineste, zona sudata sa fie mai "interesanta" (mai accesibila) pentru rugina. Dar la intretinere corecta nici atunci.

Pentru a obtine acest rezultat, la sudura nu doar se foloseste material topit din cele 2 elemente care se sudeaza, ci se adauga material suplimentar. In final grosimea in zona sudurii va fi mare cu 50-100% decat grosimea curenta. Prin teste, asa cum a aratat si JohannDB, se verifica daca materialul este plin in sudura. Este complet inadmisibil sa existe pori (gaurele). Orice zona la care nu se obtine rezultatul perfect SE REFACE. Sudorii semneaza fiecare ca au verificat si ca au executat corect, si apoi mai trece o verificare independenta.


Asa numai ca idee: credeti ca exista vreo fabrica de tabla groasa, care sa faca carcasa unui vapor de 100-200-300 m lungime dintr-o singura bucata? Nici vorba. Sunt bucati de maxim 10-12 m lungime si 2-3 m latime, care se sudeaza in santierele navale. Toate vapoarele sunt o insiruire de suduri, in total pe mii de metri la cele gigant. Si, ati auzit de vapoare scufundate ca nu s-a sudat bine? Hai sa fim seriosí. (bine carcasa exterioara nu se sudeaza manual, ci automatizat, dar ideea este aceeasi).

Ca o paranteza, mai precizez ca sudorii romani sunt printre cei f. buni din lume si sunt plecati / detasati pe santierele navale din toata Europa: Germania, Franta, Italia, Norvegia, GB. O mare parte din interioarele marilor vase de croaziera moderne (de ex. din seria Aida) sunt realizate (si) de sudori români, = constructiile metalice interioare (https://en.wikipedia.org/wiki/AIDA_Cruises - cele realizate la Meyer Werft in Germania sunt facute cu sudori români, apoi ultimele 2 s-au facut in Japonia, dar au intarzieri mari si se va reveni probabil cu productia in Germania)

[Vice33]

Locul unde s-a efectuat îmbinarea prin sudură a celor două grinzi este distanța calculată din diagrama de momente unde momentul de încovoiere "taie" grinda idealizată avand valoarea 0? Eu așa intuiesc având în vedere diagrama de moment la grinzi continue

[vancouver]

Da, corect. In punctul de sudura momentul de incovoiere este zero. Teoretic. Daca incarcarea este uniforma. O incarcare uniforma este greutatea proprie a suprastructurii sau zapada. Incarcarea utila (vehiculele) nu sunt insa uniforme si mai sunt si in miscare, la fel vantul si mai ales un eventual seism. Un seism puternic poate produce moment maxim unde altfel este minim. Ori o astfel de structura se proiecteaza antiseismic, chiar daca in zona nu e cazul in conditii normale. In final nu conteaza asa mult unde are loc sudura.

In afara de moment de î. mai exista si forta taietoare, care e cam maxima in zona. Aceasta este maxima langa reazeme si zero in mijloc (unde momentul este maxim) si descreste liniar (nu este o parabola, precum momentul, ci o linie). Totusi o eventuala fisura din taietoare ar trebui sa fie oblica (la 45°, gen la buiandrugi peste usi prin casele de caramida deseori), adica atinge doar punctual sudura, ca atare e greu de crezut ca sudura va contribui la o cedare din forta taietoare.

In final: da, e corecta observatia cu momentul minim, dar nu conteaza asa de mult, fiind minim doar daca nu trece nici un vehicul, nu bate vantul si nu se clatina pamântul. Sudura nu se proiecteaza la fel ca structura, dupa moment sau altceva. Ea pur si simplu trebuie sa fie mai rezistenta decat grinda in rest.

[dorum]

...pt un IT-ist care si-a facut singur gardul cu sudura simpla electrica cu electrod (a iesit ceva... dar daca-i dau un ciocan sanatos, se rupe sudura ), precizarile specialistilor sunt mai mult decat binevenite... va multumesc!

PS: stiu o particica din teorie (am citit cate ceva) despre sudura de calitate si despre profesionisti desavarsiti in meseria asta... si despre metode de testare... e clar ca nu se joaca nimeni cu asa ceva... intrebarea mea a fost mai mult o "provocare" pt a afla mai multe de la specialisti despre acest domeniu... pt mine ramane fascinant!

[TibiV]

Cat m-am speriat, caci nu mai gaseam diagrama fortelor taietoare si momentelor de incovoiere...

Gruiarew, momentan in Romania limita economica intre beton prefabricat si grinda metalica e undeva la 39-40 de metri. Adica peste deschiderea asta se folosec grinzi metalice. Acolo fiind problema de acces, spatiu macarale si trailere sa mers poate si pe valori mai mici. (la fel ca la pasajul peste CF de la Ilia).

Locul sudurii, pe langa ce zice Vancouver, e ales in zona cu moment de incovoiere minim.



Tot cam acolo in toate proiectele ti se recomanda si intrerupere betonarii, când nu poti betona in continuu.

Daca tot discutam despre diagrama asta, eu cred ca este bine sa o avem "la indemana"...

In final: da, e corecta observatia cu momentul minim, dar nu conteaza asa de mult, fiind minim doar daca nu trece nici un vehicul, nu bate vantul si nu se clatina pamântul.

Ba eu cred ca asta conteaza cel mai mult...
Pentru ca in cele mai multe cazuri vehiculele care trec reprezinta un procent mic din "sarcina naturala" (structura/tablierul) podului.
Masinile/camioanele sunt relativ razlete (ma rog, nu vorbesc de un Golden Gate ambuteiat, dar cred ca si acolo se aplica).
Iar la un pod de CF, trenul in sine este tot o "incarcare unifoma". Este adevarat, unforma dar culisanta din capatul A spre capatul B...
Oricum, Saligny a stat sub podul lui plin cu locomotive (nu cu vagoane goale de marfa)...

Ceea ce incerc sa spun este ca sarcinile uzuale pe poduri/pasaje sunt comparabile cu cea din constructie, nu este vorba de camioane care trec pe "platbande" metalice firave, rezultand o crestere de 10 ori a fortelor si momentelor...

Da, stiu ca exista cazuri exceptionale - este celebra fimarea cu podul din SUA rupt pur si simplu de vant/uragan (cred ca in anii 40 se intampla)... Dar acolo probabil au mai fost si alte probleme - frecventa proprie samd..

@dorum
Nea Dorel care iti "sudeaza gardul" cu aceiasi electrozi, indiferent din ce tip de otel este gardul si din ce tip gardul, nu prea este sudor...
Pe vremuri la TCM exista specializarea TS (tehnologia sudurii), si cei cativa amici care "serveau" acolo erau toba de diagrame fier-carbon, procese termice si electrice...
Am facut si eu o "scurta trecere in revista" (slava Domnului doar un semestru) a tehnologiilor speciale de sudura (MIG, WIG, si alte acronime similare... ) Te doare capul.
Se poate suda si aluminiul (la rigoare chiar si Dural, dar costa mai mult decat face), si Inox si orice vrei.
Da' reteta sudurii (temperaturi, materiale, viteze de sudare) trebuie sa fie scrisa de cineva "de meserie".

[vancouver]

Da, stiu ca exista cazuri exceptionale - este celebra fimarea cu podul din SUA rupt pur si simplu de vant/uragan (cred ca in anii 40 se intampla)... Dar acolo probabil au mai fost si alte probleme - frecventa proprie samd..

... Tahoma-Narrow Bridge. Dupa acea catastrofa standardele pentru poduri suspendate s-au schimbat imediat si acel tip de catastrofa nu mai este posibil la nici un pod suspendat construit ulterior. Greseala a constat in faptul ca tablierul era prea subtire, firav, suplu (ca sa fie usoara structura) si s-a putut ca el sa se miste la vant si sa intre in rezonanta. Dupa aceea tablierele s-au construit duble, de ex. in sectiune sub forma unui dreptunghi din grinzi cu zabrele. Putem sa-i spunem un fel de tunel, gol inauntru. Tablierul devenind mult mai greu, au rezultat structuri mult mai masive si astfel podurile suspendate nu mai sunt acceptabile economic decat la deschideri gigant, gen 1 km.

[TibiV]

Hai ca in seara asta am mai invatat ceva...

BETON TORCRETAT = Beton de ciment pus in opera prin proiectarea lui sub presiune, cu ajutorul unei instalatii de torcretat. Torcretarea este folosita pentru obtinerea de pereti de rezistenta subtiri (invelitori autoportante, placi autoportante prefabricante, rezervoare, tuburi etc.), pentru realizarea de straturi impermeabile la suprafata unui element de beton obisnuit, pentru refacerea elementelor de beton deteriorate, pentru corectarea unor defecte de turnare la elementele de beton etc.

Si am gasit si un video interesant.
De la min 02.00 pare a fi o lucrare de torcretare la o subtraversare de autostrada...

[Ionut]

Ma bucur ca ti-a placut termenul. Nu este o solutie des intalnita la noi, de obicei noi folosim plase.
Dar avem si noi solutia asta pusa in opera undeva, mai precis pe DN6 in zona Clisurii Dunarii.

Posibil sa fie si alte zone, dar eu nu stiu. Pe Clisura chiar sunt zone extinse unde solutia e folosita.

Vezi "clasicul" meu reportaj din martie 2012. (Vai ce batran sunt.)

Pun cateva poze... restul sunt pe thread-ul reportajului.













Pe atunci nu stiam de solutia asta, vad ca eram foarte surprins de ea.

[Io]

Torcretul se foloseste de multi ani in Romania in minerit

[dr4qul4]

si in tunelele de pe Transfagarasan nu avem aceeasi solutie?

[alecu26]

Nu cred ca dealul de la Soimus scapa fara asa ceva.

[Earthchild]

podul va trece peste drum, casa si o vale destul de adanca. tot spre sebes

Super reportaj ddfab!
Banuiesc ca a fost expropriata casa de sub pod, nu ramane in picioare...

PS: balastul asternut inainte de asfalt nu se numeste stabilizant? Adica cu rol de stabilizator?
PPS: am scris asta pentru ca se foloseste des sintagma balast stabilizat

[alecu26]

vezi la dictionar.