Termenii tehnici din construcții pe înțelesul tuturor

[cristi5]

Rezista si fara armatura, uite cupola Panteonului din Roma are aproape 2000 de de ani. Sigur nu a urcat nimeni s-o intretina in evul mediu... Aveau si beton care rezista sub apa! Sigur, reteta romana era diferita de cea de azi.

https://en.m.wikipedia.org/wiki/Roman_concrete

[alecu26]

Nici grinzile nu se mai fac cu acoperire de 3.5 cm demult. Proiectul tip Iptana nu mai respecta Eurocodurile si a cam fost inlocuit. In mod normal, betonul din grinzi la ce clasa are (minim C50/60) are o impermeabilitate enorma si o rezistenta la inghet dezghet si cloruri asemenea.

In fine...discutam detalii. E o solutie ultraraspandita. Un exemplu Ceausist....vezi la intrarea pe A2, imediat dupa punctul de taxare.

[pbh]

Si noi romanii, urmasii romanilor pe linie materna ar cam trebui sa ne pricepem , doar am reamenajat Transalpina dupa 2000 de ani. Cu termenele avem probleme, ei construiau intr-un an si rezista 2000 ani, noi construim in 2000 ani si rezista 1 an 

[TibiV]

fa un exercitiu de imaginatie si gandeste-te la un rom carand un generator in spate ca sa taie niste mustati de armatura. Sau poate ca exista flexuri asa de puternice cu acumulatori...Eu nu prea cred ca are orice acces acolo la o sursa de tensiune, chiar daca ar exista.

In urma cu niste ani am facut o vizita pe fostl santier al Canalului Bucuresti-Dunare.
(Asta se intampa cand inca nu eram "pe forum", cred ca nici forumul nu exista. Cred ca era prin 2007/2008, pentru ca am ajuns si la podul CFR de la Gradistea care era "proaspat" cazut, de vreo 2-3 ani pentru ca resturile podului vechi erau inca in albia Argesului...)

Anyway... Langa Budesti, la confluenta raurilor Arges si Dambovita, ar fi urmat sa se construiasca un mare port si ecluzele necesare pentru a dirija navele in amonte, fie pe Arges fie pe Dambovita.
Cand am fost eu acolo erau zeci (poate sute) de "blocuri prefabricate" din beton, de diverse forme, care urmau sa constituie diguri, cheiuri si alte acareturi care formeaza un port.
Blocurile astea de beton aveau undeva la 5x2,5x1,5 metri. Si nu aveau conectori, pentru ca nu era necesara o suprabetonare.
Ei bine, blocurile de beton erau "sculptate" pe adancimi de 20-50 de centimetri.
"Magnetii" au spart betonul pana au ajuns la armatura, pe care au taiat-o si au "reciclat-o".
Urma "rotunda" a armaturilor desprinse se vedea cu ochiul liber.

Am fost insotit de inginerul care fusese proiectantul Canalului, deja pensionat la vremea "vizitei" despre care vorbesc.
(Colegii constructori probabil au auzit de el... Avadanei. RIP)
L-am intrebat pe inginer cum au reusit "colectorii de fier vechi" sa faca "lucrarea" cu blocurile de beton, avand in vedere ca cea mai apropiata priza era la cativa kilometri.
Omul a ras (amar)... "Manual, sparg betonul cu dalta si ciocanul si taie fierul cu bomfaierul. Scule ieftine si la indemana oricui. Si au destul timp, ca nu intarzie la job..."

[tom_sawyer]

DUAE = document unic de achiziție european

http://forum.peundemerg.ro/index.php?topic=74.msg93918#msg93918

[TibiV]

Cam despre asta este vorba...

Deci nu vorbim despre "stabilizaNt", ci despre "stabiliat"...

[cristi5]

Ne spune cineva si ce rol are fiecare strat?

[Gabi90]

Pe scurt:
Strat de forma din pamant tratat cu var: uniformizare si sporire capacitate portanta.
Strat de balast: rol anticapilar (rupe ascensiunea apelor subterane) si drenant.
Agregate naturale stabilizate cu ciment: Sporire capacitate portanta, rigidizare.
Strat de baza - mixtura asfaltica: rol de preluare a incarcarilor datorate traficului (in special eforturi unitare tangentiale si de intindere) si de a repartiza eforturile unitare verticale pe suprafete mai mari.
Strat de legatura - mixtura asfaltica: Face legatura intre uzura si baza. Preia o parte din eforturile unitare tangentiale si repartizeaza pe suprafete mai mari eforturile unitare verticale datorate traficului.
Strat de uzura - mixtura asfaltica: Preia fortele generate de trafic. Rezistent la actiunile datorate traficului si la actiunea factorilor climatici. Prezinta rugozitate pentru aderarea optima a autovehiculelor pe calea de rulare. Dreneaza apele din precipitatii si impiedica patrunderea acestora in corpul drumului.

[cristi5]

Mumltumesc mult, raman indatorat!

/cristi5, inginer software  din prima generatie care nu a facut rezistenta materialelor

[Gabi90]

Cu placere.

Gabi90, inginer economist (Inginerie economica in constructii).

[dorum]

fain... io am emotii... chiar tine sudura aia dupa ce se dau jos reazemele?

[Liviu_udr]

Mulțumim pt toate informațiile și pozele!

[danutzu_1069]

O sudura efectuata corect nu are de ce sa nu tina.
Daca e sa gandim negativ...n-am fi avut niciun fel de confecție metalica.

[rocklee]

Când se sudau grinzile  de la podul  peste Mureș  ...Era  o echipa din  portul Constanța specialistl în sudat vaporare ....Poate este aceiași  echipa. ...

[JohannDB]

.......chiar tine sudura aia dupa ce se dau jos reazemele?
   După orice sudură la astfel de obiective urmează un control minuțios al sudurii și-a zonei înconjurătoare, control ce se face "nedistructiv" și poate utiliza: -razele X, produse de generatoare de mică putere/energie, ceva până-n 300kV, pentru piese de până-n 70 mm grosime; generatoare de medie putere, de 300-500kV, pentru piese de peste 70 mm la 125 mm grosime sau generatoare de 1/2MV...15/30MV pentru piese de 200-300 mm grosime...
                      -raze gamma, cu o penetrare foarte mare și certitudine ridicată a analaizei , pe baza izotopilor de cobalt 60 la grosimi peste 80 mm, iridiu 192 pentru grosimi de 10-80 mm, tuliu 170 pentru grosimi sub 10 mm.
                      -ultrasunete cu o undă ultrasonică între 2-5 MHz, dar este ceva mai lentă ca metodă, necesitând scanare pe mai multe fețe și multiplă a piesei, dar are o rezoluție ridicată a defectelor în profunzime....
                      -magnetoscopia, aici mai greu de utilizat.....