Termenii tehnici din construcții pe înțelesul tuturor

[horatiu.cosma]

^^
Exista 2 distribuitori in lume care pot oferi dispozitive de acoperire a rosturilor de dilatatie cu durata de viata de 50 de ani(1 Europa 1 SUA) cu preturi pe masura. Asta e o decizie care ii caracterizeaza: mai bine dam 1000 de lei in plus la constructie si scapam de corvoada intretinerii, decat 10 lei si putina inteligenta in plus la intretinere. Azi maine o sa ceara in caietele de sarcini pamant vegetal pe taluzuri pe care sa creasca iarba maxim 5 cm si parapeti care se spala singuri.

[Europiu]

^Pai parapeti care sa se spele singuri nu ar fi asa de greu de facut. La ce pret? Well... 

Some nanotechnologists have developed treatments, coatings, paints, roof tiles, fabrics and other surfaces that can stay dry and clean themselves by replicating in a technical manner the self-cleaning properties of plants, such as the lotus plant.

Sursa: Wikipedia, articolul 'Lotus effect'

[bridge]

^^
intretinere rosturi A3 km 25 Turda-Gilau:

[alecu26]

Chiar si acei producatori, nu vor oferi garantie de 10 ani fara intretinere regulata, iar in Romania unde inca nu stim cum se face o dezapezire (iar publicul cere ca drumul sa fie negru), acea durata de viata de 50 de ani...e o gluma.

[Dominik]

Wow faci pana asigurat !!! 

[perfidus]

Îmi explică şi mie cineva ce înseamnă bermă? Ceva legat de şanţuri...

[alecu26]

Google te lamureste imediat.

In caz legat de santuri, e practic umarul santului, sau mai stiintific vorbind parte orizontala de la partea superioara a santului.

[perfidus]

Ok, dacă în cazul refuzului de deschidere pe lotul 2 A1 se invocă lipsa a 3200m de rigole (pe) bermă înseamnă că mai pe înțelesul nostru lipsesc acele șanțuri de pe porțiunile orizontale ale taluzurilor - e corect?

[alexV]

ce inseamna Cap X si Cap Y, la CFR?

[Redox]

Se consideră Cap. X, capetele stațiilor din direcția București unde aparatele macazurilor se numerotează cu numere impare.
Se consideră Cap. Y, capetele stațiilor opus direcției București unde aparatele macazurilor se numerotează cu numere pare.

[alecu26]

adica intrarea si iesirea din statie, cu referinta la Bucuresti. Asa cum kilometrajul la autostrazi e crescator dinspre Bucuresti spre restul tarii.

La fel si la CFR, Linia 1 se considera cea care merge dinspre Bucuresti spre restul tarii. La autostrazi e calea 1.

Nu inteleg faza cu numerotarea macazelor.

[Redox]

La fel si la CFR, Linia 1 se considera cea care merge dinspre Bucuresti spre restul tarii. La autostrazi e calea 1.

Corect, dar ca să fie mai exact și pentru a nu se confunda cu Linia 1 din interiorul unei stații, este denumit Firul 1.

Pentru semnalele luminoase de ieșire din stații, avem indicativul compus dintr-o literă și un număr: X sau Y (în funcție de direcția București) iar cifra indică numărul liniei la care face referire semnalul. Linia 1 din interiorul unei stații este considerată prima linie din dreptul clădirii de călători pentru o mai bună orientare a călătorilor.

Numerotarea macazurilor se va face în ordine crescătoare începând dinspre capetele stației (X sau Y) spre clădirea gării, astfel avem:
- dacă vorbim de Cap. X al stației, primul macaz întâlnit la intrarea în stație este numerotat cu M1 urmat de M3, M5, etc.;
- dacă vorbim de Cap. Y al stației, primul macaz întâlnit la intrarea în stație este numerotat cu M2 urmat de M4, M6, etc.

[vancouver]

10 ani nu vom avea nici o problema. Poate nici 30. Dar o simpla izolatie le poate dubla viata.

Nici vorba. Orice izolatie are o durata de viata de sub 30 ani. Iar expusa direct la soare si intemperii .... olala: in max. 10 ani nu mai este urma de bitum acolo, totul se exfoliaza si arata urat.

In schimb betonul armat este SPECIAL gandit sa reziste la intemperii. Betonul insusi este un material cu rol protector. El protejeaza armatura, care are de fapt rolul portant. Daca structura are acoperirea de beton corecta pentru clasa de expunere reala, adica in cazul nostru minim 3,5 cm peste tot si o medie de 5 cm (plus evident fara segregari sau alte fisuri), atunci betonul rezista si 1000 de ani fara nici o interventie (cifra 1000 este teoretica, in practica betoanele armate moderne au fost inventate acum ca. 150 de ani, deci nu exista mostre asa de vechi, iar betoanele din perioada romana aveau o compozitie usor diferita si nu contineau armatura care eventual sa rugineasca daca patrundea apa).

Din punct de vedere estetic, orice acoperire a betonului cu altceva, inclusiv cu vopsea, face necesare interventii mai dese pentru intretinere. A se vedea toate pasajele din Bucuresti, vopsite oribil cu vopsea alba, care evident dupa 2-3 ani e alba numai pe la mijloc, jos e neagra si sus gri. In loc sa lase betonul aparent asa cum e el de la mama lui, gri neutru. Chiar si intr-un oras curat, o vopsea de exterior pe un pasaj trebuie refacuta la maxim 10 ani, ca sa arate permanent bine, si spalata din cand in cand. Pe cand un beton aparent nu trebuie spalat niciodata si vopsit niciodata.

Singurul lucru care se poate face, exista o ceara polimerica de protectie incolora, care se aplica de exemplu acolo unde nu s-a respectat acoperirea de beton. Ea face imposibila patrunderea apei pentru multa vreme (ca. 50 de ani). Se poate da "preventiv" cu aceasta ceara pe toata suprafata - ar costa pana in 100.000 € pentru podul A10 peste CF mentionat, incl. manopera. Dar daca betonul are compozitia si acoperirea corecte atunci pur si simplu nu este necesar.

Iar ulterior, daca totusi apar fisuri sau bucati care se desprind, repararea lor este un mizilic, un zidar cu mana buna si cu materialul bun rezolva imediat, in maxim o ora (materialul se gaseste la sac la orice magazin de materiale de constructii). In mod normal la orice DRDP ar trebui sa existe o echipa de "cosmetica" structuri de beton, plus una de schelari ca sa faca schela pana in punctele de lucru. In sine important este un singur lucru: nicaieri sa nu iasa armatura la vedere si sa nu existe fisuri prin care apa  poate patrunde pana la armatura. 99% din rezistenta betonului armat este dat de armatura, betonul are rol protector si de mentinere a armaturilor la locul lor.

[RaduC]

^^^ Întrucât rezistenta la întindere (tensile strength) a betonului e de 10 ori mai mica decât rezistenta la comprimare (compressive strength) se folosește armatura din otel pentru a prelua aceste forte și a le transmite mai departe către suporți. Aceasta, armatura, preia forțele de întindere și previne ruperea sau fisura rea excesiva a membrului sau zonei aflate în tensiune. Ai dreptate Vancouver, dar pentru completare, betonul nu are doar rol de a proteja armatura, ci și de a prelua forțele de compresie, unde armatura nu are nicio treabă.

P. S. Scuze dacă am făcut greșeli gramaticale, e târziu și eu am băut cam multe limonade...

[vancouver]

Corect RaduC, am incercat insa sa nu intru in amanunte, sa explic cat mai simplu sa inteleaga si cei care nu sunt ingineri.