Termenii tehnici din construcții pe înțelesul tuturor

[Io]

Cristi N., multumesc. O nelamurire: se spune in material ca portiunile de drum drepte nu sint legate unele de altele prin sectoare de curbe cu raza constanta (probabil ca de la desen tehnic sau de la GD mi-a ramas asta in cap) ci prin portiuni de curbe cu raza variabila, cel putin asa e exemplificat grafic. Daca asa e mie chestia asta nu-mi place deloc, virajele cu raze variabile sint de departe cele mai periculoase pe sosea (si mai dificile pe circuit), indiferent ca ai un viraj care "se inchide" (incepe cu raza mare si continua cu raza micsorata) sau care "se deschide" (cazul invers, in practica mai usor pentru ca prima raza e mica si impune frinare si atentie si apoi virajul "deschizindu-se" nu te "fura" cum se intimpla deseori in primul caz). Cum e de fapt in practica la noi, ca inteleg ca pot fi diferente intre state?

[Cristi N]

Nu sunt CFDP-ist asa ca pot doar sa presupun ca by default curbele se fac cu raza constanta si doar in cazuri exceptionale, cand relieful nu permite altfel mai apar variante cu raza variabila.

[bogdymol]

Postarea asta a lui alexV trebuie pusa si aici:

Este o zicala in limba engleza, o traduc aproximativ: oricine poate construi un pod care rezista, dar e nevoie de un inginer sa construiasca un pod care de-abia rezista.
originalul aici, a 5-a

Se refera la a te folosi de elemnte arhitecturale si metode de construire ingenioase astfel incat podul sa aiba rezistenta maxima ceruta, cu costuri minime si deci economic de realizat. Asa cum intuitiv ai remarcat, "cel mai ieftin pod posibil peste un râu" este probabil un compliment pentru inginerul proiectant. La urma urmei, cu aceste poduri a castigat antreprenorul general contractul.

Propun o serie de materiale educative pentru toti pasionatii de infrastructura, fiindca tot e weekend. Sunt pe canalul de youtube Practical Engineering si sunt in limba engleza.

Aici sunt linkuri directe:
1. Asfalt: ce este, cum e obtinut, de ce il folosim


2. Terasamente partea 1: importanta fundatiei drumurilor


3. Terasamente partea 2: De ce scoate Aktor terasamentele care nu sunt din material adecvat


4. Terasamente partea 3: armarea cu geogrile4


5. Podete din prefabricate: de ce sunt 99 de podete pe lotul ST2, si 21 pe lotul PiSi1


6. Conducte de apa de pe A10 lot 1 si 2: de ce a cedat lucrarea, de ce e nevoie de blocuri de beton la curbele conductei


7. Poduri partea 1: rosturi de dilatare, expansiune si contractie


8. Poduri partea 2: ce e inundatia de 100 de ani, de ce se ia in calcul la dimensionarea podurilor


9. Betoane partea 1: ce este betonul


10. Betoane partea 2: beton armat


11. Betoane partea 3: armatura ruginita a betonului


12. Betoane partea 4: grinda de beton cu armatura pretensionata


13. Betoane partea 5: betonul romanilor rezistent 2000 de ani, fara armatura.

14. Tuneluri: ranforsarea cu tije si placi de beton

[TS30]

Stie cineva ce face acest utilaj din live? ( https://www.webcamromania.ro/autostrada/webcam-autostrada-sibiu-km6/ )?
Pare sa fie un fel de foreza, iar un excavator il/o tot alimenteaza cu piatra sparta.

[paulmare]

^ coloana vibropresata de balast sau piatra sparta
pe google normativ C 29-85

[Io]

+1 Multumesc, Paul!
Iac-am invatat ceva pe ziua de azi, n-am stat doar sa fac misto de pizzifelnici. Aici cartea: https://documente.net/document/c-29-85-imbunatatirea-terenului-de-fundare.html

[TS30]

@paulmare - multumesc! 

[Skynick]

Rugaminte. poate cineva sa explice cu liniute care este diferenta intre solutia cu biscuti si gabioane? In afara poate de partea estetica?
Multumesc.

[vasile.silion]

O întrebare pentru ingineri, va rog sa nu râdeți de mine, că sunt o persoana mai degrabă atehnică...
Va rog să îmi explicați de ce se recurge la spargerea capetelor de piloți forați, și nu se fac de la început piloții forați cu capetele fierului-beton afară? Adică, dacă se execută prin turnarea betonului, atunci de ce nu se toarnă atâta încât să rămână în afară capetele superioare ale fierului beton, pe o lungime suficientă, atât cât e necesară? Mă gândesc că dacă torni mai mult, poți să torni și mai puțin, nu?
Mulțumesc!

[Ionut]

Cred ca trebuie sa fie o suprafață de contact rugoasa, neregulata, care să facă priză mai bine cu betonul elevatiilor. Cred.

[TibiV]

Ionut,
aici gresesti...

Eu am urmarit cu atentie explicatiile colegilor "de meserie".
Este vorba despre faptul ca, oricat s-ar stradui constructorii, betonul se va amesteca cu pamantul (noroiul) din gaura forata.
Iar betonul amestecat cu paman este "beton contaminat" - adica nu mai este beton "continuu", cu proprietati constante in toate sectiunile, pentru ca are "goluri" de pamant...

Se pare insa ca acest "beton contaminat" se ridica pe masura ce se toarna betonul.
(Nu a explicat nimeni cu subiect si predicat, dar banuiesc ca asta se intampla fie din cauza ca este mai "usor" fiind amestecat cu pamant, fie pentru ca betonul proaspat este dirijat spre fundul gropii pilotilor forati...)

Oricare ar fi explicatia, acest beton contaminat apare intodeauna la partea superioara a pilotilor.
Motiv pentru care turnarea pilotilor se face pana la nivelul "zero" al solului.
Abia dupa ce se intareste betonul se sapa pe langa capetele pilotilor - care abia atunci se vad iesind din pamant ca niste "capete de macaroane - iar groapa este sapata direct la nivelul necesar astfel incat (dupa spargerea capetelor pilotilor) sa permita turnarea radierelor, ale caror armaturi sunt probabil "legate" de carcasele de fier beton ale pilotilor...

Altceva este ceea ce eu nu inteleg...
De ce nu fac toti constructorii cum a facut UMB pe DX12, la podul peste Olt.
S-a discutat la vremea aia (Ahaaaaa... In urma cu vreo 3 luni!) despre utilajul care "curata" capetele pilotilor forati mai usor decat scoatem noi dopul la o sticla de vin....

Discutia a plecat de un utilaj "senzational" de la minutul 14 din filmarea lui daniel321 de aici: https://forum.peundemerg.ro/index.php?topic=155.msg301706#msg301706

Ionucatalin a gasit detalii despre utilaj (https://forum.peundemerg.ro/index.php?topic=155.msg301738#msg301738) dar nu a postat si video din link, asa ca il pun eu acum:


Ideea este ca se pare ca trebuie ca ultimul metru (sau cat "se curata") din capetele armaturilor sa fie "protejat" cu niste "camasi/tuburi" de material plastic (ca niste "teci" protectoare), astfel ca betonul sa nu fac priza pe armatura si sa poata fi scos asa cum scoti mina dintr-un "creion Rotring de 0,5"...

Cred ca mai gasise cineva un exemplu cu astfel de armaturi cu "camasi", dar nu mai gasesc postarea...

[vasile.silion]

Protejarea cu "cămăși" a capetelor armăturilor se face in toate cazurile? Adică protejarea asta e trecută în STAS? De fiecare dată când văd pe unii voinici cum sparg cu diferite instrumente contondente betonul din capetele piloților forați parcă am o strângere de inimă să nu se rupă/fisureze armatura, deși cred că așa ceva nu se poate întâmpla...

[Ionut]

Ah da, beton contaminat. Dar stiam eu ceva, e vorba în esență tot de "priză", de legatura dintre fundatie și elevație. Stai sa vedem daca apuca alecu sa ne lămurească.

[hvm]

^
S-a mai discutat acest aspect. Nu gasesc explicatia, dar a fost acum 2-3 saptamani la lotul cu LD unde s-a intrebat de ce se sparge cu tractorul si nu cu un ciocan pneumatic manual. Imi amintesc explicatia de acolo.

Cat despre imbracarea partii de sus a armaturii ca sa poti crapa si scoate mai usor nu cred ca are legatura cu STAS-ul. E doar un alt mod de a excuta lucrarea astfel incat betonul sa nu faca priza cu armatura in zona in care ramane beton contaminat. Cea care trebuie sparta. In aceasta situatie tot ce trebuie facut e sa crapi pe orizontala betonul si sa scoti acea bucata de pe armatura. Aluneca exact cum a explicat TibiV: ca mina dintr-un creion mecanic. Am vazut ceva de genul dar nu la piloti forati ci la protejarea peste iarna a "mustatilor" care urmau sa faca legatura cu stalpii la parter peste placa de la demisol.

In cazul respectiv, dupa ce s-a turnat placa peste subsol au dat cu un strat de ceara, s-a uns cimentul cu ceara de lumanari, s-a facut cofraj pana peste nivelul armaturii, s-a protejat fiecare tija verticala din armatura cu o teaca cum este cea de la instalatii electrice care se strange la incalzire si s-a turnat ciment. In primavara cand au spart cimentul ziceai ca tocmai au pus fierul. Arata ca in toamna, fara rugina....... si s-a desfacut extrem de usor. Iar zona pe care fusese ceara au ars-o cu lampa cu gaz si apoi au curatat cu disk abraziv de smirghel cu flexul.

Mi s-a parut foarte interesant.

[mihaihedes]

Un filmuleț interesant cu capacitatea de preluare a  fluxului de mașini în diferite tipuri de intersecții.

https://www.facebook.com/1790189524532915/posts/2779858232232701/