Termenii tehnici din construcții pe înțelesul tuturor

Started by Ionut, May 05, 2016, 10:11:58 AM

Previous topic - Next topic

0 Members and 1 Guest are viewing this topic.

subway

Coresi parca sau cine zicea <cuvintele sunt ca banii, au doar valoarea de circulatie> ?
;)
Hai mai colegi, vad ca in loc sa urcam de la nivel universitar coboram la nivel de liceu!
Ce facem, continuam?
Pe cand scoala elementara, gradinita, cresa??? Pe programa noua sau pe cea veche? Nu de alta dar sa stiu si sa ma retrag la timp, ca varsta nu-mi mai permite!
:) :) :)

carutasul

Simion Ștefan :)
Scuze, da termenul e așa e puțin răspândit încât nici la Poli ( dar la electrici, e drept ) nu l-am auzit. Dacă voi ziceți că e folosit, eu n-am obiecții :)

subway

Quote from: Granata06 on November 25, 2018, 02:13:59 PM
Gresit.

Prindere directa - prindere elastica cu tirfoane  (se folosesc pt reabilitarea coridorului, ex. Vossloh)
Prindere indirecta - prindere fixa (ca in cazul de fata) tot cu tirfoane.

Cred ca, cramponul de vorbesti tu se folosea pe vremuri in locul tirfoanelor pentru prinderea sinei in traversele de lemn.
Nope!
N-are treaba una cu alta...ce spui tu e diferenta intre prindere rigida gen clesti <K> versus prindere elastica gen cleme sau agrafe Pandrol sau Vossloh, ca sa le citam doar pe cele uzuale pe la noi.
Prindere rigida inseamna ca talpa sinei e prinsa <fest> de ansamblul de dedesubt, spre deosebire de prinderea elastica ce permite un anumit <joc controlat>. Avantajul elasticelor fata de rigide e ca amortizeaza socurile dinamice provenite din contactul roata-sina.
Prindere directa inseamna sina pozata cu talpa direct pe traversa. Cum se face asta e doar un detaliu. Traditional e cu crampoane (adica tot rigid). E cea mai simpla prindere imaginata vreodata.
Prindere indirecta inseamna ca talpa sinei sade pe o placa intermediara si atunci e nevoie de doua elemente de fixare, unul intre sina si placa intermediara (buloane+clesti/cleme/agrafe) si altul intre aceasta si traversa (traditional tirfoane). In zilele noastre este sistemul preferat pentru ca asigura o buna fixare a caii si permite eventual si anumite reglaje fine.
Haide ca nu e asa de greu de inteles, nu e nici rocket science si nici cine stie ce mare filosofie esoterica transcedentala.

subway

Quote from: carutasul on January 03, 2019, 09:54:29 PM
Simion Ștefan :)
Scuze, da termenul e așa e puțin răspândit încât nici la Poli ( dar la electrici, e drept ) nu l-am auzit. Dacă voi ziceți că e folosit, eu n-am obiecții :)
Multumesc tare mult, chiar aveam nevoie de o reimprospatare a cunostintelor, retinusem din scoala ca e vorba despre un ardelean destept, si am dat cu <banul> ca sa zic asa!
;)
Termenul <prism> nu e deloc rar, e binecunoscut de orice cheferist chiar si de catre acarii Paun, aia de dau cu ciocanul in roata fara sa stie de ce, doar pentru ca asa scrie la <instructie>.
:)
Toate cele bune, chiar am apreciat discutia si mai ales faptul ca ne-ai dovedit ca mai stiu si inginerii cate ceva si nu suntem chiar toti <analfabeti functionali>!
Bravo!

paulmare

Subway nu e deloc complicat, unii de aici de oe forum din asta traim, din curbe netede ca fundul femeilor frumoase cu rational-b-spline sau cicloide care nu "intzeapa"

subway

La calea ferata <clasica> e cu curbe (nu curve!) parabola cubica, la drumurile mai destepte si la metrou cu clotoide, racordate la curbe circulare ca sa fim cat se poate mai exacti!
;)

Liviu M

Quote from: subway on January 03, 2019, 08:22:10 PM
Dragi si iubiti ce va pretindeti ingineri, va mai amintiti cum se calculeaza
Tu stii cum se "construiesc" tranzistorii?  ???

carutasul

Acum ne batem în ce știm fiecare? :)
Presupun că mi-aș aminti cum se calculează integralele de volum, dar acum chestiile astea oricum le face computerul, probabil peste încă o generație o să mai știe doar inginerii care scriu softurile de simulare :) La fel și cu tranzistorii, probabil, am fost în practică la IPRS dar dacă am mers pe alt drum habar n-am cum se mai fac acum. Atunci se făceau prin creștere epitaxială și se visa la implantare ionică, habar n-am la ce se mai visează acum :)

Liviu M

Voiam doar sa-i atrag atentia lui subway ca "ingineria" e un "domeniu" mai larg, asa, nu se rezuma la "desen 3d".

paulmare

Volumele la lucrari de astea de la care am pornit noi discutia (pe o arie mica) - pentru un constructor se calculeaza foarte usor si foarte repede si corect dintr-o ridicare topo "densa", punctele cu x y z le bagi in ceva care iti permite sa faci modelul digital - autocad sau geo5 sau un gis sau ceva dedicat, trebe un topograf bun pe santier care sa stie ce puncte sa aleaga sa iasa cat mai corect modelul

Intern (in software) astea se pot calcula in multe moduri, daca trianguleaza lista de puncte (TIN triangular irregular network) poti calcula intern volume ca suma sau diferenta de volume de poliedre, curbele de nivel - taie triangularea cu planele echidistante si determina intersectiile pe care le folosesc ca si puncte de control pentru curbe "netede" ca rational_b_spline -  e simplu si rapid si precis

Daca e cineva matematician pur-sange sau duce dorul matematicilor speciale din anul 2 si metode numerice din anul 3 sau l-a cunoscut pe Gauss pe la 1800 poate sa ia punctele sa considere z=f(x,y) si sa determine functia continua care sa le aproximeze bine si sa isi bata cuie in talpa si sa integreze si calculeze ca un bezmetic (calculatorul, ca utilizatorul poate juca un solitaire pana macina "computerul" )

subway

@Liviu M
Perfect de acord, ingineria acopera domenii extrem de vaste si variate si a patruns <interdisciplinar> in cele mai neasteptate si nebanuite discipline dar la baza are tot matematica si fizica.
In legatura cu chestiunea in discutie am pus formula ca sa subliniez ca discutia era despre un termen aferent in fond unei probleme de geometrie.
;)
@paulmare
Topometria este in esenta tot geometrie!
In ceea ce priveste calculul practic te asigur ca poate fi facut foarte usor cu creionul si cateva formule geometrice simple. E drept ca in ziua de azi e mai comod cu computerul.
;)
Acea integrala tripla se traduce in cazul <prismului> nostru in ceva extrem de banal, aria sectiunii transversale inmultita cu lungimea axei de translatie. Computerul exact asta face, calculeaza acea integrala prin integrare numerica.
:)

bogdanstancu

Quote from: vancouver on May 20, 2019, 10:04:12 PM
Nu, pentru forta taietoare sunt barele verticale, ca si pentru moment (incovoiere). Betonul confiat (fretat, tinut ca intr-o chinga) are rezistenta sporita la forte axiale, adica la compresiune (la apasarea verticala a greutatii podului). In lipsa lor betonul s-ar fisura  si s-ar turti, ca o bucata cilindrica de plastilina pe care apesi de sus cu putere si se turteste prin iesirea mijlocului cilindrului inspre exterior. Exact aceasta miscare de "iesire spre exterior" este impiedicata de inele. Deci inelele nu ajuta la cresterea rezistentei altor bare de otel, ci la cresterea rezistentei BETONULUI din interior.

In general armatura este singura care se ia in calcul la rezistenta betonului armat, betonul se ignora, pentru ca nu rezista deloc la intindere. Rolul betonului e de a mentine armatura la locul ei, facând-o sa conlucreze, facând carcasa de armatura sa functioneze ca un tot unitar, nu doar ca bare izolate. Al doilea rol al betonului e de protectie anticoroziva. Dar exista si o exceptie: la compresiune, adica la apasarea axiala, (verticala in cazul pilelor de pod) se ia betonul in calcul, nu armatura. El rezista foarte bine la compresiune. Totusi, cand elementul (pila) devine subtire, betonul cedeaza si la compresiune. Daca insa se pun inele de fretare (etrieri) atunci rezistenta creste de cateva ori, si atunci in loc sa facem pile de 10 metri grosime, putem sa facem pile cu doar 1 metru diametru folosind aceste inele. E un pic WOW treaba asta, ne permite sa lucram cu elemente suple, fata de alte vremuri, cand nu se inventase betonul armat.
Eu zic sa nu ne contrazicem doar asa ca sa ne aflam in treaba. Dintr-o pura coincidenta sunt inginer proiectant de structuri de rezistenta si fac asta zilnic. Iar fraza "Nu, pentru forta taietoare sunt barele verticale" e o afirmatie cel putin gresita, iar restul postarii e releva o abordare poetica a conceptelor de inginerie structurala. Propun sa vorbim doar despre ceea ce stapanim bine. Oricum e off-topic si posibil sa fie sters/mutat.

vladb

Din ce in ce mai mult in jurul meu, apare termenul/tehnologia EarthZime. Poate cineva care a avut de a face cu asa ceva sa expca pentru o persoana atehnica ce inseamna, cu ce se mananca si care e raportul cost-beneficiu? Multumesc anticipat

TibiV

Putin off-topic, dar postarea ta a "reactivat" acest topic...
Care este atat de de rar folosit, incat am avut ocazia sa re-citesc tot ce s-a postat din decembrie incoace (plecand de la prism...)....

La vremea discutiei nu am vrut sa intrerup sirul dezbaterii, apoi am uitat...

Dar mi-am amintit acum ca numele "cuadricei" mele favorite (ca si denumire) era hiperboloidul parabolic...
La modul concret, il gasiti in orice grajd/club (scoala) de echitatie, agatat de pereti ...
Desi mesterii care confectioneaza asa ceva (de vreo mie de ani...) habar nu au care este ecuatia parabolei (conica) sau a hiperbolei (tot conica), lor tot le iese perfect "cuadrica"...  :lol:

Mama proștilor este mereu gravidă... :)

alecu26

acoperisul garii din Predeal este hiperboloid parabolic.

PS: apare din nou termenul de balast stabilizant pe forum.
Drumurile noastre POATE....
(100 Euro ca tronsonul Holdea Margina din A1 nu se va deschide complet la trafic in acest deceniu).