Constructori, proiectanti si consultanti din Romania si din lume

[bogdix]

@alecu26
Am să încerc să-ţi răspund punctual.

Exista pe hartie? sau si in santier? La ce s-a intamplat la LD2, daca vroia sa fie scrupulos Inginerul, trebuia sa emita o neconformitate si pentru nefunctionarea sistemului de calitate a Antreprenorului. Inginerul Sernior pentru AQ ce pazeste?

Am mai răspuns la subiect, dar detaliez puţin.
Există şi pe hârtie şi în şantier acei tehnicieni laborator. Ei chiar sunt prezenţi la prelevare şi la testare.
Referitor la întrebarea "ce păzeşte ISAQ-ul", asta e o altă problemă. ISAQ-ul se presupune că e un inginer cu experienţă, care a "mâncat balast pe pâine" înainte să fie numit ISAQ. Dar şi această persoană, depinde de "supuşi", adică de rezultatele de laborator. Sigur, dacă mergi pe teren şi observi ceva care ţi se pare a fi în neregulă, iţi notezi, ţii minte, aştepţi rezultatele de laborator şi vezi atunci concret ce ar putea fi. Hai să fim realişti, că nu suntem cofetari, suntem ingineri CFDP unii, îţi cam dai seama din ochi la materiale când ceva e ok şi ceva nu. Testele de laborator vor confirma bănuiala.

Eu cel mai interesat as fi de cei care de exemplu aproba proiectul antreprenorului. Ar trebui sa fie o echipa intreaga, aproape cat a proiectantului...sa ia la calculat si puricat cam totul.
Mie asta doar pe un singur proiect mi s-a intamplat...pe practic primul fidic galben din Romania pe proiecte de infrastructura (Bechtel nu se pune). Verifca consultanta ultimul milimetru din trasarea autostrazii, ultimul kilogram de armatura cum si de ce a fost pus, din ce fel de calcule a rezultat. Au fost discutii nesfarsite de exemplu pe modul de utilizare a coeficientului de suprapunere a incarcarilor la poduri (nu e rezonabil de exemplu sa presupui ca in acelasi moment vei avea cutremurul maxim de calcul, incarcarea maxima din convoi, inundatia maxima, si ceva se izbeste de piciorul podului).
Daca o asemenea echipa ar fi existat, sunt sigur ca nu se putea sustine pana la final faptul ca pe TL2 nu e nevoie de poduri, si niste box culvert rezolva toate apele, cat or fi ele de mari.

Care a fost primul YF de infrastructură din România ?
Să ştii că pe YF-urile de pe A1 din zona de vest a ţării, consultanţa verifică tot ce spui tu, de la trasare la armare.
Vizavi de proiectare, aici e o discuţie complexă, de specialitate şi de contract. Dacă Antreprenorul e şi Proiectant, atunci eu înţeleg că Inginerul/Beneficiarul trebuie să-i verifice doar conformitatea soluţiei tehnice cu normativele în vigoare şi cu caietul de sarcini de la licitaţie. Soluţia tehnică (de exemplu o supra-armare) este riscul Antreprenorului pe YF (Yellow Fidic).

Pe TL2, mai trebuie să priveşti lucrurile şi din următoarea perspectivă: proiectantul a proiectat într-adevăr structuri (poduri) cu deschideri mai mici decât la SF. Dar, a fost nevoie de aviz de la Apele Române, care oricum îţi dau debitul de calcul şi datele referitoare la albiile respective. Aşa că, eu consider că odată obţinut avizul, rezultă că podurile au fost dimensionate corect, nu ?

Si ca sa termin cu o intrebare la care nu am inca un raspuns clar: la ce debit se calculeaza un pod care in amonte are un baraj cu acumulare hidro in spate? de exemplu Gherteamos cu acumularea Ianova?

La debitul pe care ţi-l dă Apele Române, ca răspuns la solicitarea ta pentru date cu privire la obiectul traversat.

[bogdix]

@qsv, alecu26

>>Ca procedura, Inginerul spune care sunt actiunile corective in RNC sau solicita antreprenorului o solutie, o propunere de remediere?
Proiectantul trebuie să propună soluţia de remediere conform legii 10. Inginerul (diriginte de şantier) o aprobă dacă e în conformitate cu Caietele de Sarcini şi legislaţia în vigoare.

>>Oricum ne putem lua adio de deschidere pana la Margina anul asta. Costescu vorbea de proiect de remedieri prezentat si aprobat in CTE, etc. (si Neaga dadea ca sigura deschiderea inca de anul trecut, impotriva evidentelor si a bunului simt ingineresc).
La cum arată şantierul astăzi, e posibil să se finalizeze până la sf. anului sectorul dintre Tr. Vuia şi Margina. Însă există un mare DAR, acela că trebuie să se şi vrea.

>>Sunt de parere ca aprobarea gropii de imprumut sau a debleului nu poate sa fie folosita ca scuza pentru material de umplutura de proasta calitate. Cand se propune "groapa de imprumut" nu se pot cunoaste de dinainte caracteristicile intregii cantitati de pamant ce se extrage de acolo ci doar eventual pentru locurile in care se fac anumite sondaje (daca se fac). Chiar cu groapa aprobata, exista caietul de sarcini de terasamente, standarde si normative in vigoare, care nu permit utilizarea de pamant necorespunzator pentru umpluturi, se fac verificari ale calitatii la minim fiecare 1500mp de strat (de 20-30cm grosime) de umplutura  executat.
Ai dreptate qsv. Aprobarea gropii de împrumut se bazează pe câteva teste "de principiu". Ulterior trebuie parcurse etapele: sector experimental, analize pe cantitate fixă (de ex. la fiecare 5000 mc excavaţi), teste pe straturile executate.

[alecu26]

Ăsta cu aprobare de la apel romane e ascunde,  acoperire de hartii. Nu am acum acces la desenele de la SF dar sunt interesante. Cineva evident a greșit și amândoi au aviz de la apele romane.
Ca o precizare....apele romane Îți dau debitul în regim natural neamenajat. II doare la basca ca în amonte ai un baraj. Dacă acele poduri ar fi cât de cât corect proiectate trebuia sa se pupe ca dimensiuni cu podurile corespondente de pe DN6 și linia CF de lângă.

[bogdix]

Eu din ce ştiu, podurile de pe DN6 corespondente au deschideri mici (la limita dintre poduri şi podeţe). Nu ştiu cele de CF, dar din ce-mi aduc aminte nu sunt nici acolo ceva poduri lungi.
Crezi că Apele Române nu ţin cont că e un baraj în amonte ? Asta e neprofesionalism din partea lor. Până la urmă, proiectantul e "cumpărător de bună credinţă", lucrează cu ce date primeşte, pe care le ia de bune.

[alecu26]

Da, într-adevăr nu sunt mari nici unele nici altele....dar ca indicație doar...trebuie sa fie cam în aceasi zona. Sa nu fie diferențe de la simplu la dublu.

[GDPR]

@alecu, daca e vreun baraj in amonte de pod, ANAR ar trebui sa indice debitul corespunzator capacitatii evacuatorului barajului, iar dimensionarea evacuatorilor difera functie de clasa de importanta a barajului.

[1_utilizator]

Prelungirea garantiei de executie la minim 60 de luni in cazul autostrazilor noi imi pare o solutie excelenta si rapid de implementat pentru contractele viitoare. Aceasta prelungire trebuie coroborata cu o valoare mai mare a garantiilor de buna executie, minim 15 % din valoarea BUGETATA a proiectului si nu din valoarea ofertata. Aceasta valoare a garantiilor ar putea fi ponderata  si cu valoarea de oferta: cu cat valoarea de oferta este mai mica cu atat garantia este mai mare. Motivarea economica este simpla: daca ai sublicitat si nu poti realiza proiectul, eu Client trebuie sa fiu despagubit. Ar mai trebui sa fie acceptate doar garantii la prima cerere emise de banci de prim rang si nu cele emise de alte societati de asigurare (vezi Romstrade-Astra). Idem pt "retention money".
Pe partea cu recompensa: FIDIC-ul rosu in versiunea initiala nemodificata de autoritatile contractante avea o clauza  47.3 care cuprindea bonusuri financiare pentru terminarea anticipata a lucrarilor  Din memoria mea maxim 5 % din valoarea contractului pt terminarea lucrarilor cu 6 luni anticipatie la o durata contractuala de 36 de luni.
Ar fi un mesaj clar pentru constructori: vremurile santajului si ciupelilor au apus, a venit vremea responsabilitatii si recompensei.
N-ar trebui sa fie greu de pus in aplicare dar se inchide teava aranjamentelor.
Alegere grea.

[GDPR]

Motivarea economica este simpla: daca ai sublicitat si nu poti realiza proiectul, eu Client trebuie sa fiu despagubit.

Daca clientul reziliaza contractul din motive neimputabile antreprenorului, atunci antreprenorul il da in judecata pentru recuperarea de "lost profit" si castiga. Ar trebui sa fie cumva un mecanism in oglinda pentru despagubirea beneficiarului, asa ca nu mi se pare o idee rea sa se creasca nivelul garantiilor. In felul asta s-ar mai curata si piata de tot felul de firmulite puse pe japca.

Ar mai trebui sa fie acceptate doar garantii la prima cerere emise de banci de prim rang si nu cele emise de alte societati de asigurare (vezi Romstrade-Astra). Idem pt "retention money".

Asta e practica curenta in domeniul privat, mai ales la dezvoltatorii seriosi.

[bogdix]

^^
Stabilirea garanţiei de execuţie la o perioadă de 5 ani aşa la prima "citire" pare o idee bună. Nu e mare diferenţă faţă de cei 4 ani cât este în prezent la contractele pe Fidic Galben de autostrăzi.
Aş mai adăuga că în conformitate cu normativul AND 554-2002 privind întreţinerea şi repararea drumurilor publice: "durata normală de funcţionare (în ani) la îmbrăcăminţi bituminoase realizate din mixturi asfaltice fabricate cu bitum modificat cu polimeri sau mixturi asfaltice stabilizate cu fibre" este de 5 ani.

Practic, după acest normativ, la autostrăzi, care au MZA peste 16.000 veh, ar trebui ca la 5 ani să se refacă îmbrăcămintea bituminoasă (stratul de uzură şi stratul de legătură - binder, aşa cum mai este cunoscut).
Cred că dacă ar fi stabilită o perioadă de garanţie de peste 5 ani, va apărea discuţia cu înlocuitul la 5 ani a îmbrăcămintei bituminoase.

[alecu26]

Ar fi interesant o statistica: a recuperat, executat ceva garanții CNADNR de pe contracte cu firmele de mana a 10 - a din Spania italia gen: centura Sacuieni, centura Mihăilești,  centura Tecuci (aproape ca și acest al doilea contract pare a avea aceasi soarta), centura suceveni,  2-3 contracte de pe DN 76 și sigur mai găsim.
Altfel toți vor știi ca gqrantia e asa...de florile mărului și pot sa-și bata joc oricum și oricât de CNADNR și de noi. Chiar cu riscul la 2-3 contracte întârzie ar trebui sa fie niște rezilierii mai ales unde CNADNR are cât de cât hârtiile în ordine. E foarte important sa se dea niște semnale în piață. Așa vor și creste preturile...și speram calitatea și seriozitatea firmelor.

[bogdix]

Eu aş propune ca în contractele noi de infrastructură să existe un procent maxim pentru subcontractare. Şi subcontractorii să-i declari la ofertă. Iar dacă îi schimbi sau iei alții să fie penalități ca la personalul cheie.
Multe firme aşa zis internaționale fac bani buni din subcontractare deşi la ofertare vin cu "manpower & equipment" propriu.

[alecu26]

Știi foarte bine ca în FIDIC cel puțin e o discuție for onoare lunga privind ce e subcontractor și ce e furnizor de servicii sau de forță de munca.  Se poate foarte ușor păcăli cerință.  Sunt și acum cerințe privind plata de avans la subcontractori, garanții de plata de la stat, etc. Nu prea se sinchisește nimeni de ele.
Dpdv al constructorului nu mi se pare corect pentru ca devine șantajabil din partea subcontractorilor.

[bogdix]

Stiu ca e o oarecare neclaritate legislativa/FIDIC vizavi de subcontractori/prestatori de servicii/furnizori de forta de munca...
Dar cumva trebuie sa determini firmele sa isi aduca oamenii si echipamentele din oferta. Toti vin cu CV beton si in realitate (cu 2-3 exceptii) cu 2 laptopuri si 3 manageri si subcontracteaza tot.

Pe de alta parte, daca se semneaza contractul la 1 an de la licitatie e greu sa tii 1 an blocat tot ce ai pus in oferta...

[alecu26]

Si ce ne facem cu firmele romanesti care in afara de 2-3 ori sunt patronii cu probleme in justitie, ori sunt in insolventa/faliment ori au maxim cateva zeci de angajati, ori nu vor sa lucreze pentru firme straine?

Pentru statul roman nu ar trebui sa conteze cum si cu cine faci lucrarea. E o chestie nationalista aici, cu care nu prea sunt de acord. Daca vrem sa ne protejam piata si firmele nu asa se face. Ne pot da oricând lectii spaniolii, bulgarii, francezii, etc. De exemplu la Spanioli erai obligat sa iei in parteneriat firme locale. Si asa in cativa ani au dezvoltat piata si know-how-ul si dupa aia au inchis-o. Si se lucra in Spania cu rate de profit de 2 cifre, si fara concurenta reala. Ironia sortii e ca banii europeni (majoritatea germani) i-au folosit dupa aia sa cumpere firme germane, si nu numai.

Culmea e ca nici nu au realizat ce fel de piata este acolo, si au zis...gata, facem la fel de multe miliarde in Romania si alte tari. Nu prea a fost insa asa simplu.

Si apropo de firme spaniole, astia se tot laudau ce profituri, ce bine le merge, etc...dar se pare ca era ca in povestea cu marul frumos la suprafata, si ca in toate cazurile când au mai fost extinderi agresive...acestea se vroiau doar ca sa acopere gaurile deja create. (pentru Google translate e prea mare textul...si Isolux-Corsam-Corviam e aceasi chestie.


El Estado y los acreedores de Isolux pierden el 85% del dinero al hundirse a bono basura


Isolux se ha convertido en otro dolor de cabeza para sus accionistas financieros, la mayoría postizos, y sus acreedores, los cuales van a perder la mayoría del dinero invertido y prestado. Tras la información adelantada por El Confidencial el pasado miércoles sobre el rescate al que será sometido el grupo de infraestructuras, el valor de sus bonos se han hundido un 30% en dos días, hasta cotizar a poco más de 15 céntimos por cada 100 prestados, mientras que los seguros de impago para proteger la inversión se han disparado hasta máximos históricos.

La cotización de las dos emisiones de renta fija emitidas por Isolux en 2014 por 850 millones de euros para financiar su crecimiento cayeron un 20,26 y un 22,96% el pasado miércoles, como reacción a la noticia sobre la solicitud de ayuda a los acreedores lanzada por la compañía. Un desplome que siguió este jueves al dejarse otro 13,53 y 12,41%, respectivamente, debido a la venta masiva por parte de los inversores institucionales. Un derrumbe que ha reducido el valor de estos bonos a apenas 15,87 y 16,12 céntimos.


Foto: Isolux Infrastructure.
Foto: Isolux Infrastructure.

La reacción de los CDS (credit default swap), o seguros de impago con lo que los inversores se protegen de posiciones de riesgo, fue totalmente inversa. Para cubrir un euro en títulos de Isolux, los brokers de seguros exigían pagar 9.619 euros, tras dispararse un 23 y un 25% el precio de la prima entre el miércoles y el jueves. Actualmente, protegerse de una suspensión de pagos de la compañía presidida por Luis Delso cuesta casi lo mismo que que había que pagar en septiembre del pasado año por protegerse de Abengoa, que finalmente fue expulsada de este mercado de seguros al no haber inversores dispuestos a pagar tales precios.

Isolux ha comenzado las negociaciones con los bancos acreedores y con los bonistas para que acepten un canje de deuda por capital, una operación que va ir acompañada de una quita y de una posterior inyección de capital mediante una ampliación. O lo que es lo mismo, una reestructuración financiera integral, que supondrá una dilución muy significativa para los accionistas. Según distintas fuentes, la pérdida para los acreedores va a rondar entre el 75 y el 85% de lo prestado, ya sea a través de préstamos como de bonos.


La reestructuración financiera integral supondrá una dilución muy significativa para los accionistas

La compañía controlada por Luis Delso ha demorado la presentación de sus resultados, que estaba prevista para este jueves, al 13 de mayo, decisión que no ha hecho más que alimentar las dudas sobre su solvencia y su capacidad de pago. Porque Isolux ha ido retrasándose en los pagos a los proveedores, algunos de los cuales ya le han demandado ante los tribunales nacionales e internacionales de arbitraje. Una situación que se traducirá probablemente, según fuentes financieras, en una nueva rebaja de su rating, ya inmerso en la calificación de bono basura desde hace meses.

La agencia Fitch ya había puesto en cuarentena a la compañía, después de que en diciembre de 2015 le bajó su nivel de solvencia desde 'B+' a 'B' y en febrero de este año de 'B' a 'B-'.Ayer, directamente la puso en 'CC'. O lo que es lo mismo, el correspondiente a una empresa con una débil fortaleza finanaciera, con un nivel de cumplimiento de sus obligaciones financieras baja, con unos factores de riesgo muy elevados y una alta probabilidad de impago.

La última agencia en castigar a la empresa española ha sido Standard & Poor´s. Tenía nota de 'B-', con perspectiva negativa. Sin embargo, en la tarde este viernes ha decidido rebajarle un escalón hasta 'CCC-', lo que sitúa la calificación de la empresa al borde de la quiebra. Según la firma americana, "la perspectiva negativa refleja la alta probabilidad de una reestructuración sin un desarrollo positivo en los próximos seis meses".

Las dos agencias estaban esperando la presentación de los resultados de Isolux para revisar de nuevo la salud financiera de Isolux, que, según las mismas fuentes, sufrirá otra nueva rebaja a la espera de que los acreedores acepten el plan de salvamento.

Caixabank, el más dañado

Un plan que pasa por la aceptación de la quita por parte de Santander, Caixabank, Sabadell y Popular, como principales bancos financiadores, y de los bonistas. En cualquier caso, el más perjudicado será el banco con sede en Barcelona, puesto que además de prestamista es accionista con el 27% del capital. Una participación envenenada y heredada de la absorción de Banca Cívica, que la entidad presidida por Isidro Fainé ha intentado vender sin éxito en los últimos meses para intentar recuperar el mayor dinero posible.

Otro de los dañados será el propio Estado, que también está sentado en su capital. El actual accionariado de Isolux Corsán está dominado por Construction Investments, dueño del 52,02% del capital. Esta empresa está controlada a su vez por Delso y Gomis, así como por Carmen Ramírez del Molino. El resto del capital de Isolux lo componen Hiscan Patrimonio (23,8%) –controlado por CaixaBank–, Inversiones Corporativas (11,74%) –controlado por el Fondo de Garantía de Depósitos para Entidades de Crédito–, Cartera Perseidas (10%) –controlado por CaixaBank y otros bancos como Unicaja, Banco Mare Nostruc e Ibercaja–, y Charanne (2,4%), de Luis Delso y José Gomis.

[bogdix]

E binecunoscut faptul că la noi a fost o perioadă când firmele de construcţii câştigau foarte mulţi bani din contracte cu statul. Apoi s-au dezvoltat foarte mult (echipamente, utilaje, angajaţi) şi fie au murit pe rând fiindcă nu au mai avut lucrări sau au intrat în insolvenţă (patronii lor sunt cercetaţi pentru diverse chichiţe financiare). Exemplele sunt la tot pasul: Straco, Romstrade, CCCF, Pa&Co etc.

Singura firmă mare care încă funcţionează (nu ştiu cât o mai ţine, că nu a mai luat contracte în ultimii 2 ani), este UMB.

Nu cred că contează pentru statul român cu cine face lucrarea, căci licitaţiile sunt internaţionale. Nici nu ştiu să existe o prevedere legislativă pentru ca să lucrezi doar cu subcontractori locali (asta poate există la nivel de discuţii între managementul beneficiarilor şi antreprenorilor).

Eu ridic problema următoare: ce crezi că se poate face, ca un antreprenor să nu facă aşa uşor profit din subcontractare ? Fiindcă practic, lucrarea (din punctul de vedere al beneficiarului) este supraevaluată, ea putând (şi fiind practic) realizată la preţ mai mic decât cel licitat.