Constructori, proiectanti si consultanti din Romania si din lume

[clau]

Multumesc Alecu26 pt raspuns

[alecu26]

qdv, bogdix, foarte buna întrebarea cu placa de racordare. Pentru moment pana pot scrie mai mult ca e o tema indelung desbatuta, va raspund cu o intrebare, si nu e o intrebare capcana. Am intrebat chiar profesori, podari cu experienta, si nu mi s-a dat un raspuns clar: la podurile CF de ce nu se pune placa de racordare?

[qsv]

qdv, bogdix, foarte buna întrebarea cu placa de racordare. Pentru moment pana pot scrie mai mult ca e o tema indelung desbatuta, va raspund cu o intrebare, si nu e o intrebare capcana. Am intrebat chiar profesori, podari cu experienta, si nu mi s-a dat un raspuns clar: la podurile CF de ce nu se pune placa de racordare?

Din pacate nu imi este foarte clar cum e la CF, nici nu stiam ca nu se pun dale de racordare, pot insa incerca un raspuns...La CF incarcarile, desi mai mari in mod evident, se distribuie prin sine catre traverse si din acestea catre prismul de piatra sparta si mai departe catre terasament. Oare modul asta de distribuire prin "tesatura" de sine-traverse si prin pietrele acelea sparte colturoase care se inclesteaza, nu ar putea face ca incarcarea sa fie resimtita punctual in terasament ca fiind mai mica decat la drumuri. Si ma gandesc aici la acel efect dinamic (coeficientul de amplificare dinamica-psi) care se distribuie in lungul caii ferate...pe cand la drumuri incarcarea punctuala, amplificata dinamic poate conduce la depasirea capacitatii portante terenului de fundare - acele ruperi ale retelei scheletului mineral al pamantului care duc la tasari...
Seamana cu raspunsurile pe care le-ai primit ?

[alecu26]

regulile de construire a terasamentului la CF, sunt cam aceleasi ca la rutier. ""Sistemul rutier"" e diferit....

Nu cred ca e asa simpla diferenta. Pe langa incarcarile muuuult mai mari, efecte dinamice mai mari, avem si tolerante mai mici. Adica pe CF 90% din rampele de poduri de la drumuri ar duce la o deraiere.

[qsv]

Si totusi in fiecare caz se pot face calcule. Exista software modern care permite calculul cu metoda elementului finit, dar trebuie alocat timp unor astfel de "fleacuri"....n-am vazut insa in practica un astfel de calcul pana acum..
Apoi daca executia e necorespunzatoare, degeaba ne agitam...pana nu vom vedea niste procese de recuperare a prejudiciilor de la proiectanti si executanti pe astfel de subiecte, probabil ca o sa fie tratate in acelasi mod ca si pana acum..

[alecu26]

Prin contract se limitează tasarile finalul perioadei garanție la 25 mm. Sa vedem când vor începe sa iasă din garanție autostrăzile recent construite...ca CNADNR e calare pe constructori sa asfalteze trambuline.

[alecu26]

Bogdix.....hai da vb aici ca ne cearta Ionut: ok...într-adevăr CNADNR poate cere teste suplimentare. Banuiesc ca expertiza se încadrează la teste, fiind bazata pe teste (sper).
Dar poate cere demolarea si/sau reconstrucția pe baza lor? Salini poate veni cu o contraexpertiza și tot așa. Întreb ca sincer nu am mai întâlnit așa ceva și e mai degrabă un exercițiu teoretic. Oricum când sa ajuns la așa ceva e evident ca relațiile intre cei doi parteneri contractuali sunt degradate irecuperabil și nu se poate nimic termina cu bine.
Eu vreau sa văd acum cum merge CNADNR la Salini și le cere deschidere pana la Margina, parțială?

[bogdix]

Din păcate relația CNADNR-Salini Impregilo nu este cea mai bună relație posibiliă. Aş adăuga că din cauza ambilor. E clar că fiecare şi-a pierdut încrederea în celălalt şi cred că Salini riscă în prezent la limită.
Nu vreau să comentez expertize fiindcă nu am calitatea de expert.

Legat de RNC (rapoarte de neconformitate), eu ştiu că Inginerul le poate emite, dar că doar Inginerul le poate închide. Închiderea e condiționată de realizarea acelor "acțiuni corective". Deci eu înțeleg că dacă Antreprenorul ar propune acele acțiuni corective, Inginerul (evident dacă consideră că problema neconformă s-a rezolvat) este obligat să închidă RNC-ul. Altfel riscă să fie acuzat că întârzie intenționat certificarea la plată a unor bani şi Antreprenorul e îndreptățit la un claim.
Dar, cu "D" mare, niciunde în lume un Beneficiar nu trece peste Inginer. Este absurd. La ce l-ai mai angajat ?
Beneficiarul, în cel mai rău caz poate să condiționeze plata de unele teste suplimentare. Dar şi asta e o pâine bună de mâncat pentru "cleimangii".

[bogdix]

Şi ca să vă plictisesc şi mai mult, pun puține paie pe foc: dacă un diriginte de şantier constată o neconformitate aşa mare (de ex. la terasamente, dar vorbind în general) de ce nu a oprit imediat lucrările la acel sector de lucrări ? E ca şi cum stăm pe acoperişul unei clădiri cu 10 etaje şi ne gândim că la piloți nu au ieşit rezistențele la 28 de zile.

[alecu26]

As zice eu ca pentru ca evident nu sunt asa grave neconformitatile, si Salini e acoperit cel putin dpdv legal, adica de hartii, de aprobari (banuiesc ca groapa de imprumut folosita sau debleu folosit ca si groapa de imprumut au fost aprobate de Inginer). Plus ca opritul lucrarilor, chiar e grav. Trebuie sa fie beton toate hartiile sa ceri oprirea lucrarilor. Si daca ai gresit, te calca in picioare si Beneficiarul si Constructorul si sigur aceasta obtiune a fost indepartata de Beneficiar din puterile Inginerului.

Singura solutie aici e pentru Salini sa termine cat mai repede lucrarile, sa faca si remedierile cerute prin expertiza,  sa nu se mai uite cat pierd si sa se retraga din Romania.

Ca procedura, Inginerul spune care sunt actiunile corective in RNC sau solicita antreprenorului o solutie, o propunere de remediere?

Oricum ne putem lua adio de deschidere pana la Margina anul asta. Costescu vorbea de proiect de remedieri prezentat si aprobat in CTE, etc. (si Neaga dadea ca sigura deschiderea inca de anul trecut, impotriva evidentelor si a bunului simt ingineresc).

[qsv]

^
Sunt de parere ca aprobarea gropii de imprumut sau a debleului nu poate sa fie folosita ca scuza pentru material de umplutura de proasta calitate. Cand se propune "groapa de imprumut" nu se pot cunoaste de dinainte caracteristicile intregii cantitati de pamant ce se extrage de acolo ci doar eventual pentru locurile in care se fac anumite sondaje (daca se fac). Chiar cu groapa aprobata, exista caietul de sarcini de terasamente, standarde si normative in vigoare, care nu permit utilizarea de pamant necorespunzator pentru umpluturi, se fac verificari ale calitatii la minim fiecare 1500mp de strat (de 20-30cm grosime) de umplutura  executat.
Daca presupunem ca ei au inaintat rezultate ale testelor care indicau o calitate buna a materialului cat si a executiei, atunci da, avem o mare problema. Cum recuperezi un prejudiciu enorm facut intentionat de un om angajat al unui laborator care masluieste rezultatele??
Nu stiu exact cum e in contractul de fata dar Consultantul  cred car trebui sa faca obligatoriu aceste teste (si nu doar la cerere), nu sa fie scrise in dreptul constructorului, care le face cu laboratoare proprii, cu oameni proprii, etc.

[alecu26]

buna ideea asta, cu laboratorul trecut la consultanta.

Dar e una si mai buna care incepe sa-si arate coltii, si poate fi facuta si mai buna: 4 ani garantie. Hai sa-i facem 5. Arad-Timisoara asfalteaza la greu. Ieri asfalta Straco pe OS2, Strabag pe OS1 si pe Deva Orastie a tot facut mici reparatii. Astaldii la fel, mai ales in nod la Saliste.

Deja cred ca constructorii realizeaza ca calitatea proasta, teste de laborator prea putine sau netemeinic facute, se intorc ca un bumerang cu costuri inzecite.

[bogdix]

la personalul consultanțelor pe autostrăzi există persoane "tehnician laborator" care ar trebui să supervizeze toate încercările şi să participe şi la prelevări de probe

[alecu26]

Exista pe hartie? sau si in santier? La ce s-a intamplat la LD2, daca vroia sa fie scrupulos Inginerul, trebuia sa emita o neconformitate si pentru nefunctionarea sistemului de calitate a Antreprenorului. Inginerul Sernior pentru AQ ce pazeste?

Eu cel mai interesat as fi de cei care de exemplu aproba proiectul antreprenorului. Ar trebui sa fie o echipa intreaga, aproape cat a proiectantului...sa ia la calculat si puricat cam totul.

Mie asta doar pe un singur proiect mi s-a intamplat...pe practic primul fidic galben din Romania pe proiecte de infrastructura (Bechtel nu se pune). Verifca consultanta ultimul milimetru din trasarea autostrazii, ultimul kilogram de armatura cum si de ce a fost pus, din ce fel de calcule a rezultat. Au fost discutii nesfarsite de exemplu pe modul de utilizare a coeficientului de suprapunere a incarcarilor la poduri (nu e rezonabil de exemplu sa presupui ca in acelasi moment vei avea cutremurul maxim de calcul, incarcarea maxima din convoi, inundatia maxima, si ceva se izbeste de piciorul podului).

Daca o asemenea echipa ar fi existat, sunt sigur ca nu se putea sustine pana la final faptul ca pe TL2 nu e nevoie de poduri, si niste box culvert rezolva toate apele, cat or fi ele de mari.

Si ca sa termin cu o intrebare la care nu am inca un raspuns clar: la ce debit se calculeaza un pod care in amonte are un baraj cu acumulare hidro in spate? de exemplu Gherteamos cu acumularea Ianova?

[bogdix]

Toate lucrurile spuse mai sus se intamplau si inainte. Din pacate acum ies la iveala fiindca nu mai sunt inchiderile de ochi dinainte. Nu mai sunt nici realizari, deci intram in detalii