Fonduri europene

[AFC]

^ De acord ca ne trebuiesc proiecte mai multe ca sa speram la o rata de absorbtie spre 100%. Aici, primul trebuie sa fie A7 si dupa parerea mea in acelasi timp A0 si ceva din A6, mai precis loturi dinspre Craiova spre Lugoj. Asa respectam si prioritatile date de o dezvoltare economica echilibrata si avem si o distributie regionala a proiectelor cat de cat coerenta. Acum toate santierele si proiectele vizeaza Transilvania si nu prea e ok.

[alecu26]

continuând ideile lui Vancouver...o buna absorbite pe PiSi s-ar face licitând separat cele 3-4 tunele cele mai mari. Si pe Design&build. Motive:

- timpul mare de executie (deci licitat cat mai repede, fara etapa intermediara de licitatie PT-DDE)
- costul mare (se absoarbe mult)
- nu exista expertiza in tara pentru proiectare de tunele...deci risc mare de intarzieri la proiectare, proiectare deficitara...etc.
- nu sunt posibilitati de '"optimizari"" gen scurtarile de viaducte, sau ceva asemanator, care sa faca indezirabil design&build dpdv al CNADNR. Proiectarea oricum se face pe parcursul lucrarilor, in functie de ce se gaseste pe parcurs si daca ar fi Fidic Rosu. Metoda Adeco, a dovedit ca, chiar daca mai scumpa, este foarte potrivita pe licitatii Design&Build si Lump Sum. CNADNR ar putea foarte bine sa caute prin Europa tunele rutiere realizate in ultimii zece ani sa zicem, si sa aleaga best practice de la fiecare, discutând si cu CNADNR tarilor respective...ca sa aiba informatii si pe partea de intretinere, exploatare, siguranta...etc. Se face un caiet de sarcini beton...fara mari posibilitati de jonglat la capitolul instalatii, hidroizolatii, etc...si se scoate la licitatie.

[dr4qul4]

Pentru ca un proiect sa poata fi folosit ca back-up el trebuie sa poata fi realizat repede. Asta inseamna:
- sa existe deja un SF (chiar si expirat) sau un SF in licitatie
- sa faca parte din CORE sau sa poata fi incadrat ca drum de legatura
- complexitatea lotului sa fie scazuta: aici putem avea loturi la campie sau loturi scurte la deal si munte (ex. 1 tunel, 1 viaduct) in zone fara probleme (de mediu, geologie, etc)
- sa fie in MPGT (cu cat mai rapid orizontul, cu atat mai bine).
Craiova-DTS nu face parte din coridor, asa ca nu are cum sa fie bagata pe fonduri europene inainte de perioada de planificare.
Poate Lugoj-Caransebes (drum Euro Trans) si DTS-Calafat sa aiba sanse, fiind acceptate de UE, dar nefiind prioritate in MPGT si fara SF e greu de crezut ca vor putea salva absorbtia.

A7 + A8 au impreuna peste 400 km doar pe zonele usoare!!! Asadar, chiar si cu probleme tot ar trebui sa deconteze 1,5 mld E. Dar asta doar daca incepem cat mai repede SF-urile alea.
Alte proiecte cu sanse ar putea fi "drumurile de legatura" = primul tronson al altor autostrazi care se intersecteaza cu A1: A12 Pitesti-Slatina, Talmaciu-Avrig.

Si fortat cat mai mult pe PiSi, cu loturi multe. Fiecare tunel scos separat, sau cele consecutive adunate in acelasi lot. Astfel vom avea la licitatie firme specializate, si vom evita "echipe de fotbal".
Firmele specializate pe tunele nu se baga la loturi de 20 de km unde au de facut si ramblee si deblee si poduri. Iar daca avem 20 de licitatii pe PiSi vor fi si putine contestatii.

[adiarc]

Am mai spus de mai multe ori ca tunelele de pe SB-Pitești (cele lungi) trebuie licitate separat,cu cerințe f dure ,pt a permite accesul exclusiv companiilor cu expertiza in domeniu si pus accent pe soluția tehnologică....in nici un caz cel mai mic preț....astfel vor venii iarasi zeci de companii de duzina.....

Si in continuare consider greșit a nu se lansa licitația pt tronsoanele de capăt ,in secunda 2 dupa finalizarea SF-ului pt acestea....vom pierde oricum min un an pe contestatii...

[nirolf]

În cazul tunelurilor și viaductelor cred că ar trebui cerut din start să fie finalizate cu prioritate pe un sens, pentru a putea deschide circulația mai devreme de terminarea tuturor lucrărilor de artă.

[ovideatza]

@Vancouver.

Nu ziceam ca tu nu crezi ca se va face A7.

Ziceam ca daca A7 are probleme semnificative in demarare, care totusi e cat de cat avansat (ca intentie macar) de ce sa credem ca celelalte propuneri ar avea vreo sansa? Pt ca pe acele trasee nu exista nici macar intentie la momentul acesta. Imi exprimam pesimismul fata de sansele noastre de a ne mobiliza in acest exercitiu.

Nu te contraziceam, trebuiesc proiecte mai multe (financiar) decat alocarea, este clar. Pentru ca unele nu se termina, iar marea lor majoritate integistreaza economii bugetare in licitatie.

Da, ar trebui sa se faca o lista de rezerva urgent. Noi insa avem probleme majore pe lista de baza de proiecte (apropo, care e aia?? Nu avem nimic clar).


@cutter: Poti sa ne spui daca se are in vedere o lista, real vorbind, de proiecte pe POIM? Nu ma refer la acele liste oficiale, cu n insiruiri de autostrazi, ci la ceva concret, daca se pregatesc licitatiile pt SF-uri pt A7, partial A8?

Pt ca eligibilitatea cheltuielilor e de la 01.01.2014 pe acest exercitiu. Nu trebuie asteptat MPGT, e destul de clar ca A7 va fi acolo in primele spre exemplu. Adica se pot face pasi simultani cu aprobarea MPGT-ului.

[bridge]

5.8 miliarde euro

[TibiV]

Hai sa punem si in cuvinte...

București, 30 mai 2016 – Ministerul Fondurilor Europene (MFE) deschide astăzi apeluri de finanțare pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii rutiere, feroviare și de metrou cu un buget total de 5,8 miliarde euro din alocarea totală aferentă Programului Operațional Infrastructură Mare.

Cererile de finanțare pentru toate apelurile deschise astăzi se vor putea depune în perioada 01 iunie 2016 – 31 decembrie 2018. Pot primi finanțare atât proiecte fazate de infrastructură (nefinalizate până la finalul anului 2015) cât și proiecte noi, prioritizate la finanțare conform documentelor sectoriale de planificare strategică.

Finanțările pentru infrastructura rutieră au ca scop asigurarea mobilității călătorilor și a mărfurilor în condiții de siguranță și eficiență a resurselor și eliminarea blocajelor și a legăturilor lipsă din infrastructura rutieră a UE.

Bugetul apelului este de 3,27 miliarde euro, iar solicitantul eligibil este Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A., care este administratorul infrastructurii de transport rutier de interes european şi naţional și are atribuţii în dezvoltarea proiectelor de investiţii.

Proiectele finanțate în infrastructura feroviară au ca obiectiv finalizarea coridorului feroviar Rin-Dunăre (modernizarea liniei feroviare între graniţa cu Ungaria şi Constanţa), asigurând creşterea mobilităţii pe reţeaua feroviară TEN-T centrală, precum și modernizarea, eficientizarea și competitivizarea transportului feroviar.

Bugetul apelului este de 1,85 miliarde euro, solicitanții eligibili fiind Compania Națională de Căi Ferate CFR SA (administratorul infrastructurii de transport feroviar de interes naţional desemnat conform legii), Ministerul Transporturilor și alte categorii relevante de beneficiari, Autoritatea responsabilă cu realizarea reformei feroviare.

Proiectele finanțate pentru infrastructura de metrou au ca obiective îmbunătăţirea condiţiilor de transport urban şi periurban, prin promovarea transportului cu metroul ca o alternativă la transportul public de suprafaţă, reducerea duratelor de călătorie și creşterea gradului de confort şi siguranţă pentru publicul călător.
Bugetul apelului este de aproximativ 682 milioane euro, solicitantul eligibil fiind METROREX S.A.

Ghidurile si documentele anexe pot fi consultate aici .

Proiectele care primesc finanțare în cadrul acestor apeluri de proiecte sunt publicate pe site-ul Ministerul Fondurilor Europene, stadiul acestora fiind actualizat periodic. Până la semnarea acordului de delegare, procesul de pregătire, evaluare și selecție a proiectelor va fi gestionat de către AM POIM din cadrul MFE.


Despre Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020:
Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 este al doilea program ca mărime din UE, cel mai complex din România pe această perioadă de programare, cu o alocare de aproximativ 12 miliarde de euro pentru sectoarele de transport, mediu și energie. Programul finanțează activităţi din patru sectoare: infrastructura de transport, protecţia mediului, managementul riscurilor şi adaptarea la schimbările climatice, energie şi eficienţă energetică, contribuind la Strategia Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii. În vederea atingerii obiectivelor propuse, în cadrul POIM au fost stabilite 8 Axe Prioritare.

[NGC]

Proiecte CEF 2015

http://www.cdep.ro/interpel/2016/r9908A.pdf





Nu cautati cu lupa dupa proiecte CNADNR pentru ca nu veti gasi.
Ei au fost probabil prea preocupati cu restructurarea.

[raresc]

Comunicat CNADNR legat de fondurile europene:

http://www.cnadnr.ro/docs/comunicate/Comunicat%20CNADNR%20SA%2001.06.2016%20ref.pdf

[clau]

Lipsesc:
Centura Sud Bucuresti
A3 Campia Turzii-Tg Mures
Centura Sacueni
Si mai sunt multe ciudatenii...

[TibiV]

http://www.agerpres.ro/economie/2016/06/03/rata-absorbtiei-curente-a-fondurilor-europene-a-crescut-la-69-2-in-mai-15-35-06

Rata de absorbție curentă a fondurilor europene a crescut, în mai, cu 2,99 puncte procentuale, la 69,2% pe cadrul financiar 2007-2013, potrivit datelor Ministerului Fondurilor Europene (MFE).

Astfel, valoarea declarațiilor de cheltuieli transmise la Comisia Europeană (CE) era de peste 13,1 miliarde euro, în 31 mai. În ceea ce privește rata absorbției efective, respectiv rambursările de la CE, aceasta a crescut cu 1,26 puncte procentuale, la 65,05% (12,3 miliarde euro).

Pe Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice rata de absorbție curentă era de 75,75%, la fel ca și la finalul lunii aprilie, pe Programul Operațional Asistență Tehnică — 97,71% (la fel ca în aprilie), pe Programul Operațional Sectorial Mediu a crescut la 74,85% (+3,73 p.p.), pe Programul Operațional Regional — 73,5% (+8,75 p.p.), pe Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane — 54,87% (+0,36 p.p.), pe Programul Operațional Sectorial Transport — 64,62% (+0,85 p.p.), iar pe Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative — 98,01% (+4,64 p.p.).

Data de 31 decembrie 2015 este termenul final de eligibilitate a cheltuielilor efectuate de beneficiari, iar 30 iunie 2016 — transmiterea la Comisia Europeană și la Autoritatea de audit a ultimei aplicații de plată intermediară.

De asemenea, 31 martie 2017 reprezintă termenul până la care trebuie transmisă la Comisie, prin SFC 2007, aplicația de plată a soldului final și a declarației finale de cheltuieli.

Doar POSDRU sta mai prost decat POS-T...

[alecu26]

Vorba lui Tibi: Ei da, da, da, noi nu, nu, nu.

http://economie.hotnews.ro/stiri-eurofonduri-21067575-exclusiv-comisia-europeana-mesaj-disperat-catre-romania-folositi-banii-din-planul-juncker-aveti-nevoie-irigatii-dam-indrumare-tehnica.htm

[tom_sawyer]

Vineri, 17 iunie 2016, Comisia Europeană a făcut publice rezultatele selecției proiectelor Statelor membre propuse în cadrul apelului
de proiecte aferent anului 2015, din cadrul Mecanismului Interconectarea Europei (CEF).

Pentru  România au fost evaluate pozitiv 12 proiecte al unor companii publice și private, din toate cele patru moduri de transport,  dintr-un total de 18 proiecte transmise în competiție.
http://mt.gov.ro/web14/spatiul-media/comunicate-de-presa/1215-17-06-2016


http://ec.europa.eu/transport/themes/infrastructure/news/2016-06-17-cef_en.htm

Din aceasta lista reiese ca au fost acceptate 11 proiecte (din 17 in total):
http://ec.europa.eu/transport/themes/infrastructure/ten-t-guidelines/project-funding/doc/cef/2015-cef-country-fiche-ro.pdf

[Horațiu 87]

Proiecte de infrastructura care ar putea fi finantate de Planul Juncker: Ministrul Transporturilor a propus 16

Dan Costescu, ministrul Transporturilor, a propus 16 mari proiecte de infrastructura, dintre acestea cele mai multe sunt din domeniul transporturilor navale, acestea ar putea fi finantate prin Planul Juncker. Depunerea a avut loc in cadrul unei reuniuni care are loc in orasul olandez Rotterdam, potrivit unui comunicat, conform News.ro

Planul Juncker, denumit dupa presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a fost conceput pentru stimularea investitiilor la nivelul UE, iar instrumentul sau principal il reprezinta Fondul European de Investitii Strategice (FEIS).

Acesta are la baza o garantie de 21 miliarde euro furnizata de UE si Banca Europeana de Investitii (BEI), suma cu care poate mobiliza investitii de pana la 315 miliarde de euro, potrivit datelor oficiale. Romania este una dintre primele tari care a depus proiecte pentru atragerea de finantari.

Romania este una dintre primele tari care a depus proiecte pentru atragerea de finantari din acest proiect. Discutiile initiale referitoare la fondurile FEIS s-au purtat in aprilie 2016 in capitala Sloveniei, Ljubliana, in cadrul Conferintaei Regionale privind Planul de Investitii pentru Europa.

Printre proiectele prezentate de ministru se numara:

-extinderea si modernizarea Aeroportului Baneasa
-construirea unui nou terminal pentru Aeroportul International Henri Coanda

In domeniul rutier:

-proiectul autostrazii Craiova - Pitesti, lunga de 121 kilometri,
-constructia zonei de sud a centurii Bucurestiului in regim de autostrada, cu o lungime de 48 km
proiectul de mentenanta pentru autostrazile Bucuresti – Constanta (A2) si Bucuresti – Pitesti (A1).

In domeniul feroviar:

-proiectul de conectare a Bucurestiului cu zonele industriale din sudul tarii
-proiectul de modernizare a liniilor de cale ferata aflate pe Coridorul Orient Est-Mediteranean, in special a tronsonului feroviar Arad – Timisoara – Caransebes – Craiova – Calafat
-proiectul de modernizare si electrificare a liniei de cale ferata Constanta – Mangalia, lung de 44 kilometri, unde viteza media de deplasare a trenurilor este in prezent de 20 de kilometri pe ora.

In domeniul naval:

-proiectul constructiei unei chei la Gura Canalului Dunare – Marea Neagra
- constructia unor terminale de containere si cereale pe insula artificiala din Portul Constanta
- constructia unei platforme industriale in sudul Portului Constanta, cu o suprafata totala de 28 de hectare.

Un studiu prezentat recent de Institutului European din Romania arata ca planul Juncker ar putea genera o crestere a produsului intern brut (PIB) al Romaniei cuprinsa intre 0,95 puncte procentuale pe an, in varianta pesimista, si 4,75 puncte intr-un scenariu optimist.

Insa Fondul European pentru Investitii Strategice nu a aprobat niciun proiect depus de Romania, pe baza planului Juncker, in principal din cauza problemelor in conceperea unui proiect bancabil.

http://www.wall-street.ro/articol/Social/200016/proiecte-de-infrastructura-care-ar-putea-fi-finantate-de-planul-juncker-ministrul-transporturilor-a-propus-16.html