Forum PeUndeMerg.ro

Pe acest topic vom pune stiri, noutati si vom discuta pe marginea finantarilor din fonduri europene in Romania. Desigur, ne vom focaliza pe proiectele de infrastructura/mobilitate, insa putem vorbi si despre proiecte conexe.

QuoteLeonard Orban: Balanţa sumelor primite şi vărsate până în iunie 2011 din bugetul UE este pozitivă

Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a declarat că pentru perioada 1 ianuarie2007-30 iunie 2011, diferenţa dintre fondurile pe care le-a primit România de la UE şi sumele pe care le-a vărsat la bugetul Uniunii este favorabilă ţării noastre la peste 4, 9 miliarde de euro.

"De la începutul lui ianuarie 2007 şi până la sfârşitul lunii iunie 2011, balanţa - deci diferenţa dintre fondurile pe care le-a primit România şi sumele pe care le-a vărsat la bugetul UE - este favorabilă la peste 4, 9 miliarde de euro. În nici un caz România nu este un contributor net la bugetul UE şi în ciuda gradului scăzut de absorbţie în ceea ce priveşte politica de coeziune - 3,7% astăzi - balanţa este pozitivă. Probabil azi e peste 5 miliarde de euro", a explicat Leonard Orban.

sursa: Mediafax (http://www.mediafax.ro/politic/leonard-orban-balanta-sumelor-primite-si-varsate-pana-in-iunie-2011-din-bugetul-ue-este-pozitiva-8781230)

QuoteCâți bani europeni a atras Anca Boagiu într-un an de mandat

Într-un an de când Anca Boagiu se află la șefia ministerului Transporturilor au fost semnate 89 de contracte cu finanțare europeană, în valoare de 1,6 miliarde de euro. În perioada următoare se vor mai semna alte opt contracte de circa 350 de milioane de euro.

"În următoarele săptămâni vom semna alte opt contracte în valoare de aproape 350 milioane de euro, ceea ce înseamnă că până la sfârşitul acestui an vom avea contractată întreaga alocare de două miliarde de euro pentru proiecte de infrastructură rutieră", a declarat ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Anca Boagiu. Declarația a fost făcută după întâlnirea cu comisarul european pentru dezvoltare regională, Johannes Hahn.

sursa: Capital (http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/cati-bani-europeni-a-atras-anca-boagiu-intr-un-an-de-mandat-153384.html)

WOW, chiar pare o performanta foarte buna.

Sper sa se semneze si celelalte 3 loturi de pe Lugoj-Deva care au ramas. Sa vedem... destul de greu de crezut, avand in vedere ca nu au fost inca scoase la licitatie. Sa vedem... Boagiu ne-a mai facut surprize (placute).

Quote from: Ionut on September 23, 2011, 04:03:26 PM

QuoteCâți bani europeni a atras Anca Boagiu într-un an de mandat

Într-un an de când Anca Boagiu se află la șefia ministerului Transporturilor au fost semnate 89 de contracte cu finanțare europeană, în valoare de 1,6 miliarde de euro. În perioada următoare se vor mai semna alte opt contracte de circa 350 de milioane de euro.

"În următoarele săptămâni vom semna alte opt contracte în valoare de aproape 350 milioane de euro, ceea ce înseamnă că până la sfârşitul acestui an vom avea contractată întreaga alocare de două miliarde de euro pentru proiecte de infrastructură rutieră", a declarat ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Anca Boagiu. Declarația a fost făcută după întâlnirea cu comisarul european pentru dezvoltare regională, Johannes Hahn.

sursa: Capital (http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/cati-bani-europeni-a-atras-anca-boagiu-intr-un-an-de-mandat-153384.html)

WOW, chiar pare o performanta foarte buna.

Sper sa se semneze si celelalte 3 loturi de pe Lugoj-Deva care au ramas. Sa vedem... destul de greu de crezut, avand in vedere ca nu au fost inca scoase la licitatie. Sa vedem... Boagiu ne-a mai facut surprize (placute).

Eu inca sper ca cele 3 tronsoane vor fi scoase la licitatie iar finantarea va fi oferita de acea economie a Coridorului IV de parca aproximativ 600 mil EUR :).
Pe de alta parte nu prea mai este timp de asa ceva, se termina anul.

Eu sunt curios ce buget a alocat UE pentru infrastructura Romaniei pentru 2007-2013 si cat a reusit MT sa absoarba.  :-[

Sunt numai 2 tronsoane nelicitate.Primul,pana la Dumbrava este deja in lucru(alecu dixit),in zona Faget decopertari de strat vegetal.

QuoteOrban: Am printre obiective o rată de absorbţie de minim 20%

"Mi-am fixat obiectiv o rată de absorbţie de minim 20%. Dacă nu atingem minim 20%, în 2013 riscul ar fi enorm de a pierde câteva miliarde de euro", a declarat Leonard Orban.

"Ar trebui să cheltuim numai în 2013 aproximativ 6,7 miliarde de euro. Vă daţi seama cât de dificil va fi acest lucru? Tocmai de aceea va trebui să avem spre sfârşitul anului viitor un minim 20%, ceea ce înseamnă aproximativ 3,8 miliarde de euro. Este un obiectiv foarte ambiţios dar pe care noi considerăm că îl putem atinge. Dacă nu îl vom atinge, atunci vom vorbi de rate de absorbţie sub 50% pe întreaga perioadă de alocare care se încheie în 2013", a spus Orban.

sursa: Mediafax (http://www.mediafax.ro/politic/conferinta-mediafax-orban-am-printre-obiective-o-rata-de-absorbtie-de-minim-20-8863651)

Godspeed. :)

Tot Orban, vesti proaste... sper sa nu fie asa pentru ca transporturile, si in special autostrazile, au fonduri de coeziune:

Quote"Şi sunt state membre care doresc să reducă substanţial bugetul pentru viitoarea perioadă financiară (2014-2020). Probabil victima - dacă se va întâmpla aşa ceva - va fi politica de coeziune (legată de modul de accesare a fondurilor structurale - n.r.). Dacă se va întâmpla aşa , sumele pe care o să putem să le accesăm în perspectiva financiară viitoare vor fi reduse", a spus Orban

sursa: ZF (http://www.zf.ro/fonduri-ue/orban-daca-victima-viitorului-buget-ue-va-fi-coeziunea-fondurile-ue-pentru-romania-vor-fi-reduse-8863632)

la capacitatea cu care preluam fondurile parca nici nu este o veste proasta....

QuoteBoagiu: Până în 2012 vom semna contracte de finanţare din fonduri europene de 250 milioane de euro

"Prin aprobarea contractelor de finanţare, astăzi (joi - n.r.) putem spune că avem 724 de milioane de euro aprobate şi urmează să semnăm până la finalul anului alţi 250 de milioane de euro. Deci avem practic un miliard de euro din cei 5,7 pe care îi avem alocaţi şi care vor fi contractaţi cu Uniunea Europeană", a afirmat, joi, la inaugurarea şantierului autostrăzii Timişoara - Lugoj, Anca Boagiu.

"Vestea bună e că până la sfârşitul anului vom lupta cu aceeaşi forţă ca şi la lucrările de infrastructură feroviară să fie semnate contractele, aşa încât să nu putem spune doar la drumuri că am contractat cele 2,2 miliarde, să putem spune şi la calea ferată că am contractat 2,3 miliarde pe care le avem la dispoziţie astfel încât să ne bucurăm că avem contractele semnate şi în implementare", a conchis Boagiu.

sursa: Mediafax (http://www.mediafax.ro/social/boagiu-pana-in-2012-vom-semna-contracte-de-finantare-din-fonduri-europene-de-250-milioane-de-euro-8886719)

Super interesant! Cofinantare a fondurilor europene cu 95%.

Sursa:
http://www.adevarul.ro/adevarul_europa/Ajutoare_ca_sa_cheltuim_banii_UE_0_578942681.html

QuoteTransporturile au plătit aproape 280 mil. euro din fonduri europene. Rata de aborbţie a ajuns la peste 6%

Valoarea totală a plăţilor rambursate de Comisia Europeană în cadrul Programului Operaţional Sectoriat Transporturi se ridica la 1,2 miliarde de lei (279,9 milioane de euro) la finalul lunii februarie, a anunţat Ministerul Transporturilor. Suma echivalează cu o rată de absorbţie efectivă de circa 6,13%.

Sumele au crescut consistent în luna februarie, când Ministerul Transporturilor a atras peste 125 de milioane de euro, potrivit datelor Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale.

Totodată, Ministerul Transporturilor a trimis astăzi spre certificare o nouă cerere de rambursare a plăţilor făcute în contul implementării proiectelor finanţate din fonduri europene nerambursabile, valoarea acesteia ridicându-se la 131,56 milioane de lei (peste 30 de milioane de euro), din care contribuţia UE se ridică la 107,05 milioane de lei (circa 25 de milioane de euro).

sursa: ZF (http://www.zf.ro/companii/transporturile-au-platit-aproape-280-mil-euro-din-fonduri-europene-rata-de-aborbtie-a-ajuns-la-peste-6-9392803)

Mai multe detalii intr-un comunicat MT aici. (http://www.mt.ro/nou/comunicate.php?id=148)

Suna bine!!!

QuoteMinisterul Transporturilor primeste fonduri europene pentru pregatirea proiectelor de parteneriat public-privat

Ministerul Transporturilor a obtinut o finantare europeana din Fondul Social European pentru pregatirea si implementarea proiectelor de parteneriat public-privat. Proiectul "Imbunatatirea capacitatii Ministerului Transporturilor pentru managementul proiectelor de parteneriat public- privat" a fost semnat joi si va fi derulat pe o perioada de 2 ani cu asistenta Bancii Mondiale. Valoarea totala a proiectului este de 4,54 milioane euro, din care finantarea nerambursabila din Fondul Social European este de 3,859 milioane euro, adica 85%.

"Reusita parteneriatelor public-privat depinde de cat de bine sunt pregatite si structurate proiectele. Acest proiect va imbunatati abilitatile si competentele personalului implicat in atribuirea de contracte de tip PPP/concesiune. In concluzie, proiectul cu finantare europeana pe care il vom derula impreuna cu Banca Mondiala va fi un stimulent important pentru cresterea participarii sectorului privat in investitiile in infrastructura de transport din Romania", a declarat ministrul Alexandru Nazare.

Proiectul presupune:
Analiza cadrului general din Romania din perspectiva implementarii proiectelor de tip PPP.
Cresterea capacitatii MTI si a unitatilor din subordinea sau sub autoritatea sa de a evalua ex-ante proiectele de tip PPP.
Imbunatatirea capacitatii MTI si a unitatilor din subordinea sau sub autoritatea sa de a atribui proiecte PPP.
Instruirea/formarea personalului MTI si a unitatilor din subordinea sau de sub autoritatea sa pentru cunoasterea, insusirea procedurilor si a instrumentelor definite in cadrul proiectului.

sursa: Hotnews (http://economie.hotnews.ro/stiri-companii-12046820-ministerul-transporturilor-primeste-fonduri-europene-pentru-pregatirea-proiectelor-parteneriat-public-privat.htm)

QuotePremierii ţărilor UE semnează la Bucureşti un act comun pentru fonduri consistente în 2014-2020

"Se va evidenţia că politica de coeziune este un instrument investiţional care răspunde pe deplin atingerii obiectivului de creştere şi crearea locurilor de muncă la nivelul UE", se arată în document.

Guvernul român a anunţat anterior că la Bucureşti se vor afla reprezentanţi la nivel înalt din Bulgaria, Cehia, Cipru, Croaţia, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia şi Spania, precum şi ai Comisiei Europene.

sursa: Mediafax (http://www.mediafax.ro/politic/premierii-tarilor-ue-semneaza-la-bucuresti-un-act-comun-pentru-fonduri-consistente-in-2014-2020-9695158)

Dezastru total: CE a atenţionat Guvernul că ia în calcul presuspendarea tuturor POS, a unor programe sau a unor axe


http://www.zf.ro/fonduri-ue/dezastru-total-ce-a-atentionat-guvernul-ca-ia-in-calcul-presuspendarea-tuturor-pos-a-unor-programe-sau-a-unor-axe-10134507

Nu se mentioneaza POS-T, sa inteleg ca ele nu ar face parte din aceeasi categorie,nu?


Stiu ca trebuia ca la inceputul lunii Octombrie sa aflam daca au fost reluate platile catre Romania, stie cineva ceva??

Ma scuzi Ionut daca sunt off-topic..(poti muta articolul unde trebuie)Este incapabil acest ministru lebădă, pe numele său Silaghi, trebuie să fie demis. El a adus României un prejudiciu de 2,5 miliarde de euro, fiind incapabil să pună în practică programul de infrastructură şi de investiţii în infrastructură

Aici se poate citi tot articolul
http://www.evz.ro/detalii/stiri/Anca-Boagiu-cere-demisia-ministrului-lebd-Ovidiu-Silaghi-1007197.html

Se pune problema suspendarii fondurilor pentru iregularitati si fraude comise in perioada 2010-2011, asa ca nu vad de ce sa-i dam in cap lui Silaghi. El e cel responsabil sa repare cat mai repede magariile altora.

Quote from: Eurocopter on October 23, 2012, 10:28:58 PM
Se pune problema suspendarii fondurilor pentru iregularitati si fraude comise in perioada 2010-2011, asa ca nu vad de ce sa-i dam in cap lui Silaghi. El e cel responsabil sa repare cat mai repede magariile altora.

Totusi suntem in luna Octombrie...ele nu sunt propuse pentru suspendare din luna Iulie?Ce asteapta?de ce nu face nimic??

Propunerea de presuspendare a plăţilor este în conformitate cu procedura Comisiei Europene prin care se acordă statului membru o perioadă de două luni pentru remedierea deficienţelor constatate în sistemul de management şi control, urmare a auditului desfăşurat de Comisia Europeană la finalul anului 2011.

Deficienţele au vizat procedurile de achiziţie publică derulate înainte de iulie 2011, fapt ce a condus la decizia Comisiei Europene de a întrerupe plăţile la data de 16 iulie 2012, pentru proiectele Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România din axa prioritara I, finanţată din Fondul de Coeziune.

Începând cu luna august 2012, AM POS -T a demarat un plan de acţiune, vizând în principal reverificarea tuturor procedurilor de achiziţie publică aferente axei prioritare I şi analiza sistemului de management şi control atât la nivelul beneficiarilor POS-T, cât şi la nivelul AM POS-T.

În urma acţiunilor întreprinse, la sfârşitul lunii septembrie 2012, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a elaborat şi transmis către Comisia Europeană un plan de măsuri concrete, cu termene exacte de implementare, menite să ridice întreruperea plăţilor.

Perioada de presuspendare propusă vine în sprijinul autorităţilor române, oferind acestora posibilitatea de a implementa măsurile de remediere astfel încât, la sfârşitul anului, Comisia Europeană să fie în măsură să ia o decizie privind reluarea plăţilor.

http://www.mt.ro/nou/comunicate.php?id=211 (http://www.mt.ro/nou/comunicate.php?id=211)

QuoteAnca Boagiu la Gândul LIVE: România riscă să rămână cu o GAURĂ de peste 2 MLD de EURO la buget dacă nu vor fi deblocate programele presuspendate de Comisia Europeană

România riscă să rămână cu o gaură de peste două miliarde de euro la buget în cazul în care nu vor fi reluate programele presuspendate la sfârşitul săptămânii trecute de Comisia Europeană, a declarat Anca Boagiu, fost ministru al Transporturilor, în cadrul emisiunii Gândul LIVE.

sursa si VIDEO DE 55 de minute! (http://www.gandul.info/financiar/anca-boagiu-la-gandul-live-romania-risca-sa-ramana-cu-o-gaura-de-peste-2-mld-de-euro-la-buget-daca-nu-vor-fi-deblocate-programele-presuspendate-de-comisia-europeana-video-10263989)

Laserul de la Magurele: O asociere condusa de Strabag a castigat licitatia pentru construirea cladirii in care va fi montat laserul (http://www.hotnews.ro/stiri-esential-14638080-ultima-ora-laserul-magurele-asociere-condusa-strabag-castigat-licitatia-pentru-construirea-cladirii-care-montat-laserul.htm)

Desi pare greu de crezut, reabilitareaa 69 km pe DN 76 Soimus - Varfurile bate cu mult adjudecarea tronsoanelor de pe Coridorul IV. A trecut peste un an de cand s-au deschis ofertele si.... nimic. Se poate vedea pe e-licitatie.ro anunt de participare 133119.
Sunt aici cam 60 - 70 milioane de euro pentru care riscul de a fi perduti creste de la o zi la alta, fara sa mai vorbim ca cei care vor iesi de pe autostrada la Soimus cu destinatia Oradea vor intra pe santier, cand vor incepe lucrarile.
Tipic romanesc.  :-[

Te referi la faptul ca probabil nu au fost incepute lucrarile pe Brad-Varfurile sau ca nu au fost atribuite lucrarile pe Soimus-Brad?!

Ma refer la faptul ca deschiderea ofertelor a fost la 27.04.2012. Sunt trei loturi. Anuntul de participare este activ si acum, cu starea "in desfasurare". Durata contractului este de 36 de luni, deci mai 2013 - mai 2016. Deja SUNTEM in zona N+3, daca aceasta exceptie va fi adoptata pentru RO si SK de catre Comisia Europeana prin Regulament. 

Articol aparut dupa ce ap postat mai sus:
http://www.zf.ro/politica/ministerul-fondurilor-europene-refuza-sa-faca-publice-informatii-care-sunt-100-publice-ce-programe-operationele-risca-sa-piarda-in-2013-6-mld-euro-de-la-ue-10896491

Nu contest veridicitatea celor scrise, insa vreau sa inteleg la ce anume te-ai referit.

Am sapat putin si am scos urmatoarea sinteza pentru DN76 Oradea-Deva:
1. Lot Beius-Oradea (Contract 5R14)
- Data atribuirii: 30 Ian 2012
- Lungime: 50,73 km (intre km 133+660 si km 184+390)
- Constructor: Asocierea CCCF Drumuri si Poduri Timisoara SRL/CO.GE.FA. S.P.A./S.IM.CO SRL
- Valoare contract: 161,03 mil. Lei
- Valoare pornire licitatie: 51,71 mil. Euro
- Surse info: CNADNR (http://www.cnadnr.ro/proiect.php?id=317)

2. Lot Stei-Beius (Contract 5R13)
- Data atribuirii: 30 Aug 2012
- Lungime: 31 km (intre km 102+660 si km 133+660)
- Constructor: Asocierea AZVI SA/AZCALE CONSTRUCTIE TIMISOARA SRL/CO.GE.FA S.p.A/S.IM.CO SRL
- Valoare contract: 99,58 mil. Lei
- Valoare pornire licitatie: 114,84 mil. Lei
- Surse info: dgmarket (http://www.dgmarket.ro/tenders/np-notice.do~8474049) si CNADNR (http://www.cnadnr.ro/proiect.php?id=318)

3. Lot Varfurile-Stei (Contract 5R12)
- Data atribuirii: 28 Sep 2009
- Lungime: 33,31 km (intre km 69+350 si km 102+660)
- Constructor: CONSTRUCT MOD SRL
- Valoare contract: 178,46 mil. Lei
- Valoare pornire licitatie: 170,86 mil. Lei
- Surse info: licitatiipublice.clubafaceri.ro (http://licitatiipublice.clubafaceri.ro/licitatie/reabilitare-dn76--contract-5r12-varfurile---stei-km-69350--88229.html) si CNADNR (http://www.cnadnr.ro/proiect.php?id=291)

4. Lot Ionesti-Varfurile (Soimus-Varfurile Lot 3 - Contract 5R11)
- Data atribuirii: 4 Oct 2012
- Lungime: 13,93 km (intre km 55+425 si km 69+350)
- Constructor: Asocierea Construcciones Lujan SA/Viales y Obras Publicas SA
- Valoare contract: 42,84 mil. Lei
- Valoare pornire licitatie: 57,08 mil. Lei
- Surse info: dgmarket (http://www.dgmarket.ro/tenders/np-notice.do~8619212) si CNADNR (http://www.cnadnr.ro/proiect.php?id=290)

5. Lot Brad-Ionesti (Soimus-Varfurile Lot 2 - Contract 5R10b)
- Data atribuirii: 2 Oct 2012
- Lungime: 19,99 km (intre km 35+432 si km 55+425)
- Constructor: Porr Bau GmBH
- Valoare contract: 64,99 mil. Lei
- Valoare pornire licitatie: 85,57 mil. Lei
- Surse info: dgmarket (http://www.dgmarket.ro/tenders/np-notice.do~8619212) si CNADNR (http://www.cnadnr.ro/proiect.php?id=340)

6. Lot Soimus-Brad (Soimus-Varfurile Lot 1 - Contract 5R10a)
- Data atribuirii: ...
- Lungime: 30,43 km (intre km 0+000 si km 30+436)
- Constructor: ...
- Valoare contract: ... mil. Lei
- Valoare pornire licitatie: ... mil. Lei
- Surse info: aici am gasit informatii contradictorii, asa ca nu am postat inca


Deci, teoretic, exista constructori (mai putin pe ultimul lot).

 Laserul de la Magurele merge inainte: http://adevarul.ro/tech/stiinta/cel-mai-mare-laser-lume-incepe-aventura-magurele-inagureaza-santierul-constructiei-eli-np-1_51b9d80cc7b855ff568ada64/index.html

Inca nu e oficial, dar e bine:
http://www.digi24.ro/stire/Comisia-Europeana-a-deblocat-banii-europeni-pentru-transporturi_110750

E o veste minunata, sa speram ca devine oficiala in curand.
Sper ca odata cu deblocarea fondurilor sa nu vedem banii directionati spre pensii si alte asig sociale, iar la rectificare sa se taie fix de la investitii.
Pe o piata care e mai mult moarta decat vie, relansarea investitiilor, deschiderea de noi santiere e singura solutie pt a mai scoate capul la lumina iar termenul de semnare al contractelor e tot mai scurt(azi mai avem putin peste 6 luni). Tot ce nu se semneaza in 2013 e pierdut pt alocarea n+3 si aici vorbim de Lugoj-Deva lot 2,3,4 , Tm-Lugoj Lot 2, si ipotetica(la cum stam azi cu ea ) Sebes-Turda.
AMR 6.5 luni

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-15006901-ministrul-fondurilor-europene-diferenta-salariala-dintre-invatamantul-universitar-cel-preuniversitar-eliminata.htm

http://economie.hotnews.ro/stiri-eurofonduri-15043425-guvern-fondurile-europene-pentru-piscicultura-fost-deblocate-dezvoltare-rurala-gradul-absorbtie-este-56-2.htm

http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/ce-a-deblocat-platile-pe-programul-operational-sectorial-transporturi-183539.html
http://www.ziaruldeiasi.ro//stiri/fondurile-ue-pentru-transporturi-au-fost-deblocate--14227.html

http://adevarul.ro/international/europa/ue-negociaza-sange-reforma-ciolos-agricultura-1_51c9b4e1c7b855ff56c68095/index.html

N-am mai zis? Daca n-am mai zis, spun acum: va rog puneti stiri/comentarii despre fondurile UE legate de infrastructura/mobilitate sau care au macar legatura/sunt conexe cu infrastructura/mobilitatea. :)

Dincolo de chestiile politice, incep sa se miste lucrurile pe POS-T:
http://www.economica.net/vin-banii-europeni-pentru-transporturi-315-mil-euro-in-maximum-trei-zile-fenechiu-nu-pleaca_56440.html

http://www.mt.ro/nou/comunicate.php?id=293
Pare ca se misca lucrurile, dar ce scrie MT nu prea se pupa cu ce scrie MFE:
http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/rezultate/std_abs/Raportare_PO_30.iunie.2013.pdf
Probabil ca diferenta este din corectii financiare aplicate de CE.
Totusi, sa nu fim prea carcotasi, inca un efort in perioada septembrie - decembrie si se poate ajunge la 34 %, respectiv evitarea dezangajarii automate.

România a transmis Comisiei Europene documentele pentru rambursarea a încă 135 de milioane de euro prin intermediul Programului Operaţional Sectorial Transport: http://jurnalul.ro/bani-afaceri/economia/rata-de-absorbtie-a-fondurilor-europene-a-trecut-de-19-la-inceputul-lunii-647213.html

?S-a dat drumul la autostrăzi?
Proiectele majore din cadrul Programului Operaţional Sectorial - Transport finanţate de la bugetul de stat care nu au fost încă aprobate de Comisia Europeană sunt considerate eligibile, dacă a fost emis ordinul de aprobare a proiectului major, conform unei hotărâri adoptate în şedinţa de miercuri a Guvernului. 'Guvernul a adoptat această Hotărâre prin care, în cadrul Programului Operaţional Sectorial - Transport, proiectele majore finanţate de la bugetul de stat care nu au fost încă aprobate de Comisie sunt considerate eligibile, se pot autoriza/certifica şi se rambursează din Program, dacă a fost emis ordinul de aprobare a proiectului major. Acest fapt va permite realizarea de venituri la bugetul de stat mai rapid decât în prezent', se precizează într-un comunicat transmis de Biroul de presă al Guvernului.Potrivit sursei, având în vedere că, în teorie, există posibilitatea respingerii proiectului de către CE, în HG s-a introdus un prag de 50% din valoarea eligibilă ce poate fi decontată până la emiterea deciziei de către CE. Comunicatul precizează că Autoritatea de Management pentru POS-T nu a avut până în prezent vreun proiect major refuzat de CE. Hotărârea modifică şi completează Hotărârea Guvernului nr.759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin programele operaţionale.
http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/veste-buna-s-a-dat-drumul-la-autostrazi-184361.html

Quote
Principalele nevoi de dezvoltare
Pentru perioada 2014‐2020, dezvoltarea tuturor proiectelor se va baza pe MPGT, care are o viziune
pentru dezvoltarea sectorului transport din România până în 2030. De asemenea, în perioada 2014‐
2020 se va aloca anual 2% din PIB pentru întreținere și proiecte de investiții în sectorul transport. De
asemenea,se va crea o unitate specială în cadrul Ministerului Transporturilor, pentru monitorizarea
implementării MPGT. MPGT va fi în concordanță cu planurile regionale de dezvoltare și planurile de
mobilitate urbană pentru fiecare dintre cei șapte poli de creștere și Municipiul București, pentru a se
asigura necesitățile de conectivitate și promovarea dezvoltării economice.
Legătura rutieră  dintre granița de vest  și portul Constanța este o prioritate pentru România în
perioada 2014‐2020, alături de dezvoltarea  și modernizarea rețelei naționale de drumuri, inclusiv
variantele de ocolire  și conexiunile cu rețeaua TEN‐T. România are un număr redus de kilometri de
autostradă, reprezentând un obstacol în calea accesibilității internaționale  și conectivității
interregionale, iar rata victimelor și a blocajelor în trafic este ridicată. În plus, drumurile județene și
cele comunale trebuie să fie dezvoltate și modernizate pentru îmbunătățirea mobilitățiiregionale și a
oportunităților de dezvoltare. Siguranța rutieră necesită strategiispecifice și eforturispeciale pentru
a se îmbunătăți.

sursa  (http://www.fonduri-ue.ro/document-consultativ) Acordul de Parteneriat 2014-2020

deficiențe de conectivitate pentru fiecare mod de transport, ca urmare a investițiilor întârziate și a
ineficienței administrative în întreținerea și operarea infrastructurii.
În plus, lipsa unei strategii pentru dezvoltarea infrastructurii bazată pe o analiză a nevoilor de
dezvoltare și pe o prognoză realistă a volumului de mărfuri și pasageri a condus la o dezvoltare
inconsecventă, în rețea existând încă blocaje care cresc durata timpilor de călătorie și reduc
accesibilitatea între regiunile țării.



Asta e o alta spicuire din raport. Ministerul Fondurilor Europene recunoaste ca greselile care le facem sunt greseli.

Master Planul General de Transport – prima variantă, de lucru

De  asta  (http://www.ampost.ro/file/MPGT%20-%20prima%20varianta.pdf) se stie?

Avem thread separat pentru masterplan, aici. (http://forum.peundemerg.ro/index.php?topic=205.0) Hai sa discutam acolo.

POS Transport, gestionat de AM de la Ministerul Transporturilor, a adus in septembrie 2013 peste 69 de milioane de euro, urcand pana la o rata de totala de absorbtie de 15,85% in perioada ianuarie 2007-septembrie 2013.
http://economie.hotnews.ro/stiri-eurofonduri-15712916-bilant-oficial-romania-absorbit-septembrie-peste-200-milioane-euro-fonduri-structurale-coeziune.htm

CE a aprobat noua politica privind infrastructura de transport a UE in perioada 2014-2020, urmand ca doua dintre cele noua coridoare principale europene sa traverseze Romania, unde pot primi finantare mai multe proiecte, precum calea ferata Arad-Brasov-Bucuresti-Constanta si portul Constanta.
http://www.finantistii.ro/transporturi-infrastructura/ce-a-aprobat-strategia-privind-transporturile-pana-in-2020-romania-are-proiecte-pe-doua-coridoare-81010

Ministerul Fondurilor Europene, în calitate de titular pentru Programul Operațional Infrastructura Mare 2014-2020, anunţă publicul interesat asupra elaborării primei versiuni a acestui program, pentru care s-a declanşat etapa de încadrare, pentru a se decide dacă se supune evaluării strategice de mediu conform H.G. nr.1076/2004. Prima versiune a programului poate fi consultată pe web site-ul MFE şi la sediul din Bd. Ion Mihalache, nr. 15-17, de luni până vineri între orele 10.00-16.00.

Comentariile publicului se primesc la sediul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice din b-dul Libertăţii nr.12, în termen de 18 zile, începând cu data de 28 ianuarie 2014.

Document: http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/Informative/anunturi/29.01.2014/POIM-primul.draft.SEA.pdf

potrivit ultimilor rapoarte s-a ajuns la 45% absorbtie pana la sfarsitul anului si mai sunt de primit inca veo 500 miliaone..pe lucari facute si facturate.
V-am zis ca se va ingrasa porcul in ajun. Luna decembrie a fost mai mare ca si absorbtie decat multi ani intregi precendeti.

Este absorbtia totala, pe toate programele? Sau doar pe transporturi?

Quote from: alecu26 on February 14, 2014, 07:10:32 PM
potrivit ultimilor rapoarte s-a ajuns la 45% absorbtie pana la sfarsitul anului si mai sunt de primit inca veo 500 milione..pe lucari facute si facturate.
V-am zis ca se va ingrasa porcul in ajun. Luna decembrie a fost mai mare ca si absorbtie decat multi ani intregi precendeti.

Complet gresit.

Declaratie cheltuieli trimise CE 1,383  mld EURO (31,23% din total alocat POST), sume rambursate de CE 876 mil  (19,80%). Ai dreptate cu cei 500 mil euro care trebuie primiti.

In plus, guvernul recunoaste ca exista un risc de dezangajare al fondurilor europene de 2,8 mld euro in 2014, si de asemenea plafoneaza cheltuielile neeligibile pt anul 2014 la 1 mld lei. (pt proiectele europene)

Sa vedeti proiecte umplute de sange si beneficiari plangand care erau obisnuit ca statul sa le acopere toate tampeniile, mai ales pe POR (consilii judete si primarii) si POST.

Mai multe date
http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/rezultate/std_abs/Raportare_PO_31.ianuarie.2014.pdf

S-a ingrasat porcul puternic in decembrie, s-a trimis spre decontare la CE 507 mil EURO, dar cred ca foarte multe sunt avansuri (cel putin pe Lugoj-Deva, CF - avans pe SIMERIA - VINTU DE JOS), cred ca si la metrou s-a platit ceva semnificativ, plus platile la lucrarile in derulare.

In alta ordine de idei, in anul 2013 s-au pierdut pe POST 137 mil EURO ( 30 mil euro de la programul de autostrazi, 82 mil de la drumuri nationale, centuri etc, restul de la celelalte masuri) aferenti anului 2009.


De asemenea, cei 250 mil euro mutati de la POST la POR (pentru dl Dragnea, fara numar, fara numar :) :)) s-au luat 124 mil de la drumuri nationale centuri, 54 mil de la programul de reabilitare gari si alte lucrari pentru CF (nu intra coridorul IV aici), 23 mil de la transport fluvial si restul de la celelalte masuri (mai putin pt coridorul IV).

Ce este interesant ca pe axa de cai ferate (2.2) s-au luat bani in conditiile in care in 2013 a fost introdus metroul Magistrala 5 care din cate stiu depaseste 200 mil euro pe putin.

Asa incat sa te lauzi in conditiile in care ai pierdut 350 mil euro in 2013 ca ti-a crescut gradul de absortie pana la cer, e un pic cam deplasat. In plus ti s-a redus si baza de calcul.

Ar fi interesant de comparat pe zone metropolitane care a fost/este gradul de absorbtie pe acest exercitiu.

Mai mult de atat nu cred ca exista o statistica mai detaliata.

http://www.inforegio.ro/ro/domenii-de-finantare/stadiul-contractarii.html.

Exista o foaie de calcul pentru fiecare regiune de dezvoltare, defalcata pe axe.

Basescu la Moise Guran spunea ceva de absorbite fonduri si de constructia de autostrazi.

S-a absoribit cu 1 miliard mai mult decat se anticipase?

A avut si o explicatie...ceva de faptul ca constructorii nu s-au ingramadit la facturat pana nu au stiut ca pot fi platiti.

ai naibii constructori de autostrazi, nu au si ei bani pentru consultati pe fonduri europene.
probabil sunt toti veniti de prin Africa, nu au mai facut autostrazi  pe fonduri europene pana la Romania.

realitatea este ca nu au avut ce factura.

Quote from: alecu26 on February 20, 2014, 01:24:35 PM
A avut si o explicatie...ceva de faptul ca constructorii nu s-au ingramadit la facturat pana nu au stiut ca pot fi platiti.

Daca emiteau facturile, trebuiau sa plateasca si TVA-ul din buzunarul propriu (pana deconta AM-ul...)

era valabil inainte.
dar acum se pot emite facturi cu plata TVA la incasare! 

Corect, dar...
- TVA la incasare s-a aplicat de la 1 ianuarie 2013.
- POS-T a fost blocat in octombrie 2012 si deblocat pe la jumatatea lui 2013.
La orice factura pe 2012 ar fi trebuit platit TVA-ul din buzunarul propriu si asteptat pana se debloca POS-T.
Chiar daca le-ar fi emis pe 2013 nu ar fi fost platite pana la deblocarea POS-T.

O galerie foto cu investitiile derulate prin programul European Regio (http://www.inforegio.ro/ro/informare-si-publicitate/galerie-imagini.html)

(http://www.inforegio.ro/images/galerie-imagini/resizedimages/expozitie%20foto-62%20copy.jpg)

(http://www.inforegio.ro/images/galerie-imagini/resizedimages/expozitie%20foto-71%20copy.jpg)

(http://www.inforegio.ro/images/galerie-imagini/resizedimages/expozitie%20foto-33%20copy.jpg)

REGIO 2014 - 2020

AXELE DE FINANTARE


1. Promovarea transferului tehnologic
- crearea, modernizarea şi extinderea infrastructurilor de inovare şi transfer tehnologic, inclusiv dotare

2. Imbunătățirea competitivității IMM-urilor
- construcția/ modernizarea și extinderea spațiului de producție/servicii IMM, inclusiv dotare cu instalații, echipamente (inclusiv sisteme IT), utilaje, mașini, inclusiv noi tehnologii
- crearea/ modernizare/ extinderea incubatoarelor/ acceleratoarelor de afaceri, inclusiv dezvoltarea serviciilor aferente

3. Eficiență energetică în clădiri publice
– eficiență energetică a clădirilor publice, inclusiv măsuri de consolidare a acestora

4. Sprijinirea dezvoltării urbane
– eficiență energetică a clădirilor rezidențiale, inclusiv măsuri de consolidare a acestora
– investiții în iluminatul public
– măsuri pentru transport urban (căi de rulare/ piste de bicicliști/ achiziție mijloace de transport ecologice/ electrice, etc.)
– regenerarea și revitalizarea zonelor urbane (modernizare spații publice, reabilitare clădiri/ terenuri abandonate, centre istorice, etc)

5. Conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural
– restaurarea, protecția și valorificarea patrimoniului cultural

6. Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională și locală
– reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene care asigura conectivitatea, directa sau indirecta cu reteaua TEN T
– construcţia / reabilitarea / modernizarea şoselelor de centură cu statut de drum judeţean aflate pe traseul drumului judetean respectiv

7. Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului
– valorificarea economică a potențialului turistic balnear
– valorificarea economică a potențialului turistic cu specific local
– infrastructură turistică publică de agrement

8. Dezvoltarea infrastructurii de sănătate și sociale
– construcţia de spitale regionale
– reabilitarea/modernizarea/ dotarea cu echipamente a spitalelor judeţene de urgenţă
– reabilitarea/modernizarea/extinderea/dotarea infrastructurii de servicii medicale (ambulatorii, unităţi de primiri urgenţe)
– construirea/reabilitarea/modernizarea/ dotarea centrelor comunitare de intervenţie integrată
– reabilitare/ modernizarea/ dotarea infrastructurii de servicii sociale fără componentă rezidențială
– construcţie/reabilitare de locuinţe de tip familial, apartamente de tip familial, locuinţe protejate etc.

9. Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din mediul urban
- Construirea/reabilitare/modernizare locuinţelor sociale
- Investiţii în infrastructura de sănătate, educație şi servicii sociale
- Stimularea ocupării ‐ activităţi de economie socială
- Activităţi de dezvoltare comunitară integrată – activităţi de informare, consiliere

10. Dezvoltarea infrastructurii educaționale
– construcția/ reabilitarea/ modernizarea/ echiparea infrastructurii educaţionale antepreșcolare (creșe), preșcolare (gradinițe) și a celei pentru învățământul general obligatoriu (școli I‐ VIII)
– reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii școlilor profesionale, liceelor tehnologice
– reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii educaţionale universitare

11. Îmbunătățirea activității cadastrale

12. Asistență tehnică

http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-988_en.htm

CE a ajuns sa faca concurs de proiecte. Oare cum s-au trezit cu 11 miliarde disponibile???

Si oare cate proiecte vom reusi noi sa depunem pana in 15 Feb 2015????:)))))

Oricum se merita trimisa intrebare la POST cu acest articol si intebati ce fac in legautura cu asta...?

Interesant, doar in cateva minute un ziar completeaza stirile tiparite cu altele, acelasi subiect, primul l-am pus pe alta pagina:
Comisia Europeană a aprobat Master Planul de Transport, dar face și o serie de recomandări

Comisia Europeana a acceptat Masterplanul General de Transport (MPGT) pentru dezbatere publica, documentul urmand a fi facut public pe 1 octombrie, anunta Ministerul Transporturilor. Comisia a facut si o serie de recomandari pentru adoptarea unor masuri de catre autoritatile romane in privinta MPGT-ului, documentul esential in baza caruia Romania va primi finantare nerambursabila pentru infrastructura in exercitiul financiar 2014-2020. Printre recomandari sunt si cateva care fac o referire indirecta la realizarea si prioritizarea autostrazii Sibiu - Pitesti in actualul exercitiu financiar.
...........
Calendarul dezbaterilor cuprinde ședințe publice organizate de AM POST pentru fiecare domeniu de transport, după cum urmează:

- 7 octombrie: rutier;

- 9 octombrie: feroviar;

- 13 octombrie: naval;

- 15 octombrie: aerian și intermodal.

http://www.b365.ro/comisia-europeana-a-aprobat-master-planul-de-transport-dar-face-i-o-serie-de-recomandari_215555.html

Yeeee, iupiiii: Guvernul taie patru miliarde de lei alocate proiectelor cu fonduri UE, din care peste un miliard de lei de la autostrăzi (http://www.mediafax.ro/economic/guvernul-taie-patru-miliarde-de-lei-alocate-proiectelor-cu-fonduri-ue-din-care-peste-un-miliard-de-lei-de-la-autostrazi-13353150)

QuoteGuvernul taie, prin a doua rectificare bugetară din acest an, aproape 4 miliarde lei (circa 900 de milioane euro) din cheltuielile bugetului de stat prin care sunt cofinanţate proiecte care beneficiază de fonduri externe nerambursabile postaderare, din care peste un miliarde lei de la autostrăzi.

Cheltuielile bugetului de stat vor fi diminuate, pe sold, cu 1,6 miliarde lei, cu o creştere la transferuri între unitţi ale administraţiei publice (2,4 miliarde lei), bunuri şi servicii (282,9 milioane lei), subvenţii (212,3 milioane lei), capital (202,3 milioane lei) şi Fondurile de rezervă (500 milioane lei) şi scădere la capitolul privind dobânzile (557,3 milioane lei), proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare (3,9 miliarde lei), asistenţa socială (223,5 milioane lei), programele cu finanţare rambursabilă (404,7 milioane lei).

Din cele 3,9 miliarde lei luate de la proiectele cu fonduri UE, peste un miliard de lei va fi tăiat de la Secretariatul General al Guvernului, care gestionează, prin Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine, marile proiecte de infrastructură, în principal construcţia de autostrăzi.

În acelaşi timp, Guvernul anticipează deja o diminuare, pe sold, a veniturilor bugetului de stat, cu 1,47 miliarde lei, respectiv la taxa pe valoarea adăugată (unde rezultă un minus de 813,1 milioane lei la bugetul de stat după ce Guvernul va transfera însă 1,16 miliarde lei din această resursă către bugetele locale), venituri nefiscale (471,2 milioane lei), sume primite de la UE în contul plăţilor efectuate (305,7 milioane lei), taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi (94 milioane lei).

Din sumele prezentate rezultă că Executivul reduce cu 3,6 miliarde lei banii alocaţi cofinanţării proiectelor care beneficiază de fonduri UE nerambursabile, întrucât din cele 3,9 miliarde lei circa 305 milioane lei reprezintă nerealizări din sume primite de la UE.

Premierul Victor Ponta a declarat, în mai multe rânduri, că banii care vor fi colectaţi din acciza suplimentară de 7 eurocenţi pe litru de benzină şi motorină, aplicată de la 1 aprilie, vor fi utilizaţi la finanţarea sau cofinanţarea marilor proiecte de infrastructură.

Principalele venituri ale bugetului de stat majorate în urma rectificării sunt impozitul pe profit (190,5 milioane lei) şi impozite şi taxe pe proprietate (19,7 milioane lei).

Veniturile bugetului general consolidat sunt diminuate, pe sold, cu 1,4 miliarde lei, cheltuielile bugetare sunt reduse, tot pe sold, cu 1,4 miliarde lei, iar deficitul bugetului general consolidat scade cu 48 milioane lei, de la de la 14.760,0 milioane lei la 14.712,0 milioane lei, menţinându-se ca pondere în PIB la 2,2%.

Si daca va intrebati unde merg banii, iata, la primari, ca sa-si mâne turma in directia "buna":
gandul: Ponta se joacă cu bugetul. Marea rectificare electorală: 500 de milioane de euro pentru primari, înainte de alegeri (http://www.gandul.info/politica/ponta-se-joaca-cu-bugetul-marea-rectificare-electorala-500-de-milioane-de-euro-pentru-primari-inainte-de-alegeri-13353019)

da boii aia de primari nu-s in stare sa faca proiecte europene? si asa sa faca cu aceasi bani de 6 ori mai multe chestii?????

mai bine sa fie niste bani moca din care sa nu se faca nimic util...ca eviedent UE da bani pe niste proiecte care chiar adauga ceva valoare.

Cu un ochi plang cu altul rad. Plang pentru ca orice leu taiat de la fondurile pentru autostrazi e o crima. Suntem in 2014 si nu avem o autostrada care sa lege un punct de frontiera de un alt punct de frontiera.
Si pe de o parte ma bucur pentru ca stiu ca o parte din bani vor ajunge pentru 3 proiecte majore ale Constantei, proiecte ce asteapta de ani de zile finanatarea: Sala Polivalenta, Centrul de Natatie /bain olimpic, bazin de sarituri/ si reabilitarea Cazinoului.

Intrebarea care se pune, este daca si acele 3 proiecte sunt cu fonduri europene. Pentru ca la priectele cu fonduri europene, România da 1 leu si se construieste ceva care costa 5 lei. Plus sub supraveghere UE, deci cu risc minim de a se fura o parte din bani. Pe cand la proiectele doar cu bani de la primarii aproape sigur exista parandarat, prins si el in pret, asa ca se cheltuie 1 leu si se construieste ceva care costa 0,7-0,8 lei.

Mai mult decat atat, daca datorita acestei taieri vom avea in continuare plati intarziate si cearta cu constructorii, s-ar putea ca unele proiecte de autostrazi sa nu se termine pana la 31.12.2015. Si atunci pierdem TOATA cofinantarea si trebuie sa returnam UE tot ce ne-a dat pe acele proiecte nefinalizate.

Modul in care s-au taragant lucrurile anul acesta ma face sa cred ca alocarea initiala s-a facut doar ca sa arate bine cifrele pe parcursul anului, ca sa nu bata la ochi, insa suma reala pe care o aveau transporturile la dispozitie era mai mica, adica cea care ramane acum la final de an. Sa fim seriosi, nu s-a trezit guvernul acum ca ar fi bine sa suplimenteze banii catre primarii si a gasit bani necheltuiti la transporturi...ministerul nu a avut ok politic sa cheltuie tot ce avea la buget. Mi-e foarte greu sa cred ca fix Transporturile n-au avut capacitatea sa cheltuie banii...

Nu este asa simplu, sunt mai multe elemente. Trebuie tinut cont de urmatoarele:
- la inceputul anului USL era unita si candidatul lor era aproape imposibil de batut; acum exista johannis vs. ponta; ca atare noi arme pot fi aruncate in joc de catre cel care are avantajul de a fi la guvernare.
- exact atunci cand usl s-a rupt, s-a facut si schimbul de la transporturi, cu Rus nou ministru; sarcina lui: sa orchestreze exact aceasta deturnare de fonduri, adica sa reduca banii de le infrastructura, pentru a deveni disponibili pentru primarii;
- la inceputul anului se prefigura o crestere economica sanatoasa; intre timp avem stagnare (recesiune tehnica) si incasari mai mici la buget fata de estimare; la inceputul anului parea sa fie loc destul si pentru autostrazi, si pentru pomana electorala

Deci datele de la inceputul anului difera de cele actuale. Ar fi insemnat sa fie mult prea inteligenti sa premediteze asa ceva de atunci.

Hary, sa speram ca vor ajunge macar acolo...dar ma indoiesc. In general se prefera proiecte minuscule, obscure, prin comune si orsele uitate de dumnezeu, unde o fantana arteziana cu muzicuta aduce o gramada de voturi.

Pe 2 este sedinta de consiliu local si pe ordinea de zi sunt trecute cele 3 proiecte: trecerea la guvern pentru realizarea investitiilor.
Asa ca eu sper cca se vor face....

http://www.economica.net/un-nou-tronson-de-metrou-se-construieste-pe-bani-europeni--tot-metroul-a-intrat-pe-fonduri-ue_88826.html


sa fie oare chiar asa de frumos? E cam prea frumos sa fie adevarat.

sa le vedem finalizate la timp , astfel incat sa luam banii de la UE...atunci da...este o realizare

Mai jos am facut o retrospectiva a proiectelor majore (initiate de CJ, CL si ministere) din zona urbana Constanta: Municipiul Constanta, Orasul Ovidiu, Orasul Navodari, Comuna Lumina, Comuna Cumpana si comuna Agigea.

PROIECTE FINALIZATE:


Parcarea etajata de la Spitalul Judetean

Consolidare Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie Constanta

Reabilitarea caminului de batrani si a corpului cantina

Centru pentru primire in regim de urgenta a mamei si copilului

Centru multifunctional de asistenta socio-medicala Cumpana

Reabilitare si dotare Centru de plasament Traian

Reamenajarea Pietei Ovidiu

Pasarele Pietonale Mamaia: Perla, Cazino, Rex

Reabilitarea si dotarea Policlinicii TBC

Reabilitarea si dotarea Policlinicii 2

Incubatorul de Afaceri bulevardul Soveja

Parc pe bulevardul Navodari

Piata agroalimentara Lumina

Reabilitarea scolii Agigea

Complexul Sportiv Agigea

Reabilitarea si extinderea Garii CFR

Reabilitarea magistralei de CF

Autostrada de Centura - A4 - mai putin iluminat, nodurile Poiana, Ovidiu si spatiul de servicii care au termen 2015

Centrul de tineret Lumina

Cantina si centrul social Navodari



PROIECTE IN EXECUTIE:
(data limita de finalizare decembrie 2015)

Reabilitare promenada Cazino - finalizare noiembrie 2014

Parcul Seniorilor - extindere camin de batrani

Parcarea etajata Albatros

Reconstructie promenada Mamaia

Reabilitarea integrata a strazilor din Peninsula etapa 1

Reabilitarea si extinderea retelei de apa si canalizare

Extinderea UAMS Agigea

Extinderea plajelor, inclusiv executarea unor diguri noi si reabilitarea celor existente

Extinderea danei de gabare din Portul Constanta

Extinderea digului de larg din Portul Constanta cu 1.050 de metri

Campusul Scolar Cumpana

Largirea bulevardului Mamaia Nord la 4 benzi, inclusiv construirea unei pasarele pietonale

Centrul de Afaceri Mamaia Nord

Piata de Peste Navodari - finalizare decembrie 2014

Aqua Park Mamaia Nord

Extinderea Delfinariului

Centrul de informare turistica din cadrul Complexului Muzeal de Stiinte ale Naturii

Centrul de Excelenta in Turism si Servicii Tomis

Reabilitarea si extinderea fostului cinematograf Republica

Centrul mestesugaresc Ovidiu

Centrul de tineret Agigea

Centrul de tineret Cumpana

Noul pod rutier Agigea

Breteaua dintre noul pod rutier Agigea si DN 39E

Reabilitare DN 39E, inclusiv upgrade al jonctiunii cu DN 39

Reabilitarea ecluzelor de pe canale

Extinderea retelei de apa si canalizare in Portul Constanta

Extinderea retelei de cale ferata in Portul Constanta, inclusiv amenajarea unei halte

Reabilitare integrata a strazilor din Ovidiu

Reabilitare si extindere complex terapeutic Albatros

Extindere Scoala Speciala nr. 2

Extindere complex de integrare prin terapii specifice




PROIECTE CE URMEAZA A FI DEMARATE:
(pe ultima suta de metri se vor demara o serie de proiecte cu data limita de finalizare decembrie 2015)

Tronsonul 1 al Rivierei Tomis, inclusiv reabilitarea esplanadei Modern si amenajarea unui funicular si a unei pasarele pietonale

Largirea bulevardului Navodari, inclusiv construirea unui pasaj pietonal subteran lat de 17 metri si a unui viaduct peste valea Lumina

Promenada Mamaia Nord

White Park Ovidiu

Reabilitarea Parcului Arheologic, inclusiv reconstructia uneia din portile antice

Reabilitarea Parcului Tabacarie, inclusiv consolidarea tunelurilor si amenajarea unui traseu separat pentru minibusurile electrice

Extinderea retelei de iluminat in noile cartiere ale Constantei

Amenajarea statiilor velo

Modernizae si extindere Centrul Social Fairplay


In total 61 de proiecte

Romania a transmis la Bruxelles proiectul programului pentru infrastructura mare.
Sursa: Hotnews (http://economie.hotnews.ro/stiri-eurofonduri-18317380-document-romania-trimis-brxelles-proiectul-programului-infrastructura-mare-9-41-milirde-euro.htm)

^ Asta a trimis la Bruxelles. Lectura placuta.

http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/2014-2020/po/VO.POIM.2014-2020.pdf

Propunerea pentru transporturi este de aproximativ 5,1 mld euro din care
3,404 mld Euro FC,

Obiectiv tematic / prioritate de investiții / obiectiv specific :
07 - "Promovarea sistemelor de transport sustenabile și eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor rețelelor majore
7i - Sprijinirea unui spațiu european unic al transporturilor de tip multimodal prin investiții în TEN-T
1.1. - Creşterea mobilităţii prin dezvoltarea transportului rutier pe reţeaua TEN-T
1.2. - Creşterea mobilităţii prin dezvoltarea transportului feroviar pe reţeaua TEN-T centrală
1.3. - Creşterea atractivității transportului naval prin dezvoltarea căilor navigabile și a porturilor situate pe reţeaua TEN-T centrală
7ii - Dezvoltarea și îmbunătățirea sistemelor de transport care respectă mediul, inclusiv a celor cu zgomot redus) și care au emisii reduse de carbon, inclusiv a căilor navigabile interioare și a sistemelor de transport maritim, a porturilor, a legăturilor multimodale și infrastructurilor aeroportuare, cu scopul de a promova mobilitatea durabilă la nivel regional și local
OS1.4 - Creşterea atractivității rețelei de metrou în București-Ilfov prin dezvoltarea infrastructurii și serviciilor aferente "

1,728 mld euro FEDR
Obiectiv tematic / prioritate de investiții / obiectiv specific :

07 . Promovarea sistemelor de transport sustenabile și eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor rețelelor majore
7a - Sprijinirea unui spațiu european unic al transporturilor de tip multimodal prin investiții în TEN-T
OS2.1 - Creşterea mobilităţii prin dezvoltarea transportului rutier pe reţeaua TEN-T
7b - Stimularea mobilității regionale prin conectarea nodurilor secundare și terțiare la infrastructura TEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale
OS2.2 - Creşterea accesibilităţii regionale prin conectarea zonelor cu o conectivitate redusă la infrastructura rutieră a TEN-T
7c - Dezvoltarea și îmbunătățirea sistemelor de transport care respectă mediul, inclusiv a celor cu zgomot redus) și care au emisii reduse de carbon, inclusiv a căilor navigabile interioare și a sistemelor de transport maritim, a porturilor, a legăturilor multimodale și infrastructurilor aeroportuare, cu scopul de a promova mobilitatea durabilă la nivel regional și local

OS2.3 - Creşterea mobilității regionale prin dezvoltarea sustenabilă a aeroporturilor
OS2.4 - Creşterea atractivităţii transportului intermodal pentru stimularea utilizării modurilor de transport sustenabil
OS2.5 - Creşterea gradului de siguranţă şi securitate pe toate modurile de transport şi reducerea impactului transporturilor asupra mediului
OS2.6 - Fluidizarea traficului la punctele de ieşire din ţară
7d - Dezvoltarea și reabilitarea unor sisteme feroviare complete, de înaltă calitate și interoperabile și promovarea măsurilor de reducere a zgomotului
OS2.7 - Creşterea sustenabilităţii şi calităţii transportului feroviar prin măsuri de reformă şi modernizare a reţelei şi serviciilor

OS 1.1. Creșterea mobilității prin dezvoltarea transportului rutier pe reţeaua TEN-T
Conform Regulamentului nr. 1315/2013, rețeaua TEN-T centrală în România vizează următoarele rute: Nădlac - Timişoara – Sibiu – Bucureşti (centura  Bucureşti) – Constanţa; Timişoara – Drobeta Turnu Severin - Calafat; Bucureşti – Ploieşti - Bacău – Suceava – graniţa cu Ucraina (Siret); Sebeş – Turda – Târgu Mureş – Târgu Neamţ – Iaşi – graniţa cu Republica Moldova (Ungheni); Bucureşti – Giurgiu, la care se adaugă rețeaua TEN-T globală.
Rețeaua rutieră TEN-T poate fi dezvoltată la nivel de autostradă/drum expres sau altă clasificație (drum național care să corespundă calitativ definiției de "drum strategic convențional " – Art. 17, alin. (3), Regulamentul nr. 1315/2013).
Analiza MPGT a definit o rețea rutieră primară cu impact asupra dezvoltării economice, luând în considerare ca principali factori conectivitatea între centrele urbane cu peste 125.000 loc., cu principalele puncte de ieșire din țară (puncte de trecere a frontierei, aeroporturi și porturi) și coridoare de transport marfă. MPGT evidențiază faptul că transportul rutier de persoane reprezintă 74,36% din totalul la nivel naţional, iar transportul rutier de mărfuri 48,32% din total, dovedindu-se astfel preferinţa pentru acest mod de transport (AECOM - RGTMP_Technical_Note_Road).

Tipuri de acțiuni specifice OS 1.1.
Extinderea infrastructurii de transport rutier amplasate pe reţeaua TEN-T, prin completarea tronsoanelor finanțate prin alte surse, se va face prin promovarea următoarelor tipuri de acțiuni
• Construcţia / modernizarea de autostrăzi / drumuri expres /drumuri naţionale aferente rețelei TEN-T, inclusiv construcţia de variante de ocolire aferente reţelei (conform clasificaţiei tronsonului aferent);
• Sprijin pentru beneficiari în pregătirea portofoliului de proiecte.

Investiţiile din perioada 2014-2020 vor completa obiectivele POST 2007-2013, prin care s-au finanţat până la finalul anului 2013 127 km, din ţinta propusă de cca. 487 km de drum nou, din care 372 km autostradă şi 303 km de drum naţional reabilitat, proiectele fiind orientate în special spre finalizarea  tronsoanelor aferente traseului Nădlac-Constanţa şi a conexiunilor aferente. Finalizarea acestui traseu se va realiza prin continuarea finanțării în 2014-2020 a tronsoanelor demarate în perioada 2007-2013 și prin demararea unor noi tronsoane, în conformitate cu planificarea din MPGT. Finalizarea acestui traseu este esențială pentru atingerea obiectivului de creștere a mobilității populației și mărfurilor pe rețeaua rutieră TEN-T, creând premisele pentru continuarea investițiilor pe această rețea, prin asigurarea unei căi de transport rutier eficiente între centrul și vestul Europei și poarta estică de ieșire din Uniunea Europeană prin Portul Constanța.
În paralel, se va avea în vedere dezvoltarea rețelelor de transport care să asigure conexiunea tuturor regiunilor României, prin dezvoltarea coridoarelor prioritare stabilite la nivel național.
Totodată, continuarea finanțării sectoarelor aferente rețelei rutiere TEN-T este esențială pentru modernizarea infrastructurii rutiere în România, având în vedere că numai 50% din reţeaua naţională este considerată a fi de calitate bună, 30% de calitate medie, 20% de calitate slabă, iar peste 60% din reţeaua de drumuri naţionale este clasificată ca având perioada de viaţă expirată.

Quote from: florin74 on October 16, 2014, 10:44:26 PM
^ Asta a trimis la Bruxelles. Lectura placuta.
.....

Nu pot sa nu remarc cateva "detalii" care nu sunt intamplatoare ci sunt "strecurate" tocmai pentru a fi folosite la momentul oportun,

Pentru domeniul rutier, este omis intentionat faptul ca se refera la reteaua "centrala". De fapt, in toate referirile din domeniul rutier se evita exprimarea "TEN-T centrala".

Quote1.1. - Creşterea mobilităţii prin dezvoltarea transportului rutier pe reţeaua TEN-T
1.2. - Creşterea mobilităţii prin dezvoltarea transportului feroviar pe reţeaua TEN-T centrală
1.3. - Creşterea atractivității transportului naval prin dezvoltarea căilor navigabile și a porturilor situate pe reţeaua TEN-T centrală

Una dintre putinele amintiri ale retelei TEN-T centrala se refera la cum sunt ele definite pe teritoriul tarii dar aici se omite intentionat sa se precizeze ruta exacta pe unele tronsoane, lasandu-se posibilitatea de "eventuale" schimbari. Vezi mai jos: Sibiu-Bucuresti (fara Pitesti) si Ploiesti-Bacau (fara Buzau-Focsani).

QuoteOS 1.1. Creșterea mobilității prin dezvoltarea transportului rutier pe reţeaua TEN-T
Conform Regulamentului nr. 1315/2013, rețeaua TEN-T centrală în România vizează următoarele rute: Nădlac - Timişoara – Sibiu – Bucureşti (centura  Bucureşti) – Constanţa; Timişoara – Drobeta Turnu Severin - Calafat; Bucureşti – Ploieşti - Bacău – Suceava – graniţa cu Ucraina (Siret);...

Si, de asemenea cum ai observat si tu...

QuoteRețeaua rutieră TEN-T poate fi dezvoltată la nivel de autostradă/drum expres sau altă clasificație (drum național care să corespundă calitativ definiției de "drum strategic convențional " – Art. 17, alin. (3), Regulamentul nr. 1315/2013).

Brasov="eventuale schimbari ale traseului TEN-T Centrala" :D

M-am uitat si eu peste fisier "in diagonala" si nu pot sa-l calific document oficial, ci cel mult draft.
- lipsesc denumirea si insemnele autoritatii emitente
- nu are cuprins
- textul nu este aliniat in ambele capete
- orientarea tabelelor e ineficienta pentru cititor, fiind portret in loc de panoramica (macar cei de la AECOM in Raportul privind MPGT ne-au usurat parcurgerea, prin orientarea alternativa, in functie de continut)
Una peste alta, in privinta formei, draftul a fost realizat de catre niste diletanti.

In privinta continutului, pe domeniul rutier, remarc si eu faptul ca a fost lasat loc de interpretari asupra rutei traseului Sibiu - Bucuresti.
Daca "va iesi pasenta" propunerilor din MPGT, atunci traseul principal devine Sibu - Brasov - Ploiesti, in timp ce Sibiu - Pitesti va deveni "autostrada fazata" (wtf?!), asa cum a remarcat colegul frunzaverde.
Daca "nu le iasa pasenta", revin la traseul initial, avand acoperirea ca in acest POIM nu s-a precizat clar niciuna dintre variante.
La centuri, apa doar vreo doua, deci ceata totala.

Pe domeniul intermodal, vad ca la fel, nu mai sunt precizate explicit interventiile propuse pentru nodurile simple noi sau modernizate, ci doar pentru cele tri-modale, care - evident - coincid cu propunerile din MPGT, adica Severin, Giurgiu si Galati (pe langa cel existent la Constanta).

Pe alte moduri de transport n-am mai citit.

Autostrada fazata poate avea doua variante, in opinia mea.

1. In prima faza se poate face numai semi-profil iar faza a doua sa se impinga mai mult catre alte exercitii financiare.

2. Se fac anumite tronsoane in prima faza cu asumarea constructiei pe viitor a tronsoanelor lipsa.

Ambele variante, cred ca pot fi folosite de CNADNR ca raspuns la insistenta CE de a inchide coridorul, dar fara a avea in final o autostrada adevarata. Ma rog, nu in viitorul apropiat. Asa fiind necesara pt a face Brasov-Comarnic bancabila, si atractiva pentru investitori. Inclusiv termenele avansate sunt de asa natura incat sa prioritizeze Fagaras-Brasov inaintea autostrazii "fazate" Pitesti-Sibiu.

POIM a fost trimis la CE (http://www.fonduri-structurale.ro/Document_Files//Stiri/00015811/63rl3_VO.POIM.2014-2020.pdf)

Extrase:

"Conform Regulamentului nr. 1315/2013, rețeaua TEN-T centrală în România vizează următoarele rute: Nădlac - Timişoara – Sibiu – Bucureşti (centura Bucureşti) – Constanţa; Timişoara – Drobeta Turnu Severin - Calafat; Bucureşti – Ploieşti - Bacău – Suceava – graniţa cu Ucraina (Siret); Sebeş – Turda – Târgu Mureş – Târgu Neamţ – Iaşi – graniţa cu Republica Moldova (Ungheni); Bucureşti – Giurgiu, la care se adaugă rețeaua TEN-T globală"
Se feresc sa zica pe unde intre Sibiu si Bucuresti. Apare insa centura Bucuresti.

"Rețeaua rutieră TEN-T poate fi dezvoltată la nivel de autostradă/drum expres sau altă clasificație (drum național care să corespundă calitativ definiției de
"drum strategic convențional " – Art. 17, alin. (3), Regulamentul nr. 1315/2013)"

Deci UE finanteaza "doar" drumuri expres....

"Investiţiile din perioada 2014-2020 vor completa obiectivele POST 2007-2013, prin care s-au finanţat până la finalul anului 2013 127 km, din ţinta propusă de cca. 487 km de drum nou, din care 372 km autostradă şi 303 km de drum naţional reabilitat, proiectele fiind orientate în special spre finalizarea tronsoanelor aferente traseului Nădlac-Constanţa şi a conexiunilor aferente. Finalizarea acestui traseu se va realiza prin continuarea finanțării în 2014-2020 a tronsoanelor demarate în perioada 2007-2013 și prin demararea unor noi tronsoane, în conformitate cu planificarea din MPGT. Finalizarea acestui traseu este esențială pentru atingerea obiectivului de creștere a mobilității populației și mărfurilor pe rețeaua rutieră TEN-T, creând premisele pentru continuarea investițiilor pe această rețea, prin asigurarea unei căi de transport rutier eficiente între centrul și vestul Europei și poarta estică de ieșire din Uniunea Europeană prin Portul Constanța."

Mai apare ca data limita de cheltuire a banilor din 2014-2020 va fi 31.12.2023, spre deosebire a ce a fost pana acum, perioada de 7+2.

Cele mai dese accidente sunt înregistrate pe tronsoanele Sibiu-Pitești, Sibiu-Deva, Buzău-Iași, Bucureși-Ploiești, Cluj-Tîrgu-Mureș, unde se află cele mai multe ,,puncte negre" (locațiile unde timp de cinci ani s-au înregistrat un nr. minim de 10 accidente grave pe o lungime de cca. 1 km), precum și în zonele de trafic intens pietonal.

A mai remarcat cineva că au uitat de includerea Autostrăzii Pitești - Craiova?
Cred că este o greșeală...

Nu apare mentionata deloc lucrarea Campia Turzii - Targu Mures; la fel, nici pentru centura Bucuresti, nici macar largirea oprita a centurii de sud.

Cred ca apar doar tronsoanele finantate din fonduri europene, Pitesti-Craiova si Bors-Gilau cred ca vor sa le faca cu ppp si bani de la buget. Centura de sud apare la pagina 313(modernizarea centurii existente la nivel de drum expres).
Campia Turzii -Tg Mures nu inteleg de ce nu apare.

pentru ca ei au impresia ca le vor face din fondurile pentru exercitiul trecut!

Si atunci de ce apare Sebes-Turda si Lugoj-Deva?

ups  O:-)

Apar urmatoarele autostrazi:
Autostrada Brasov-Bacau 2017, trimestrul 1 2017, trimestrul 4 2022, Q4
Autostrada Comarnic-Brasov 2015, trimestrul 3 2015, trimestrul 2 2019, trimestrul 2
Autostrada Lugoj-Deva (Lot 2,3,4) 2015, trimestrul 3 2016, trimestrul 1 2017, trimestrul 2
Autostrada Ploiesti-Comarnic 2016, trimestrul 1 2017, trimestrul 4 2020, trimestrul 4
Autostrada Sebes-Turda (Lot 1,2,3,4) 2015, trimestrul 3 2016, trimestrul 1 2017, trimestrul 3
Autostrada Sibiu-Brasov 2015, trimestrul 4 2017, trimestrul 1 2020, trimestrul 1
Autostrada fazată Sibiu Pitesti 2016, trimestrul 4 2017, trimestrul 2 2021, Q2

Drumuri expers:
Drum expres Bacau-Focsani-Braila-Galati-Giurgiulesti2017, trimestrul 1 2017, trimestrul 4 2021, Q4
Drum expres Bacau-Piatra Neamt 2021, Q1 2021, Q4 2023, Q4
Drum expres Bacău-Suceava 2016, trimestrul 1 2016, trimestrul 3 2019, trimestrul 3
Drum expres Brasov-Pitesti 2021, Q1 2021, Q4 2023, Q4
Drum expres Bucuresti-Alexandria-Craiova 2018, trimestrul 1 2018, trimestrul 4 2021, Q4
Drum expres Buzau-Focsani 2016, trimestrul 1 2016, trimestrul 2 2019, trimestrul 3
Drum expres Constanta-Tulcea-Braila (inclusiv podul de la Braila)2016, trimestrul 1 2017, trimestrul 1 2021, Q1
Drum expres Gaesti-Ploiesti-Buzau-Braila 2019, trimestrul 1 2019, trimestrul 4 2023, Q1
Drum expres Lugoj-Craiova 2019, trimestrul 1 2019, trimestrul 4 2023, Q4
Drum expres Pascani-Iasi-Ungheni 2016, trimestrul 1 2016, trimestrul 3 2019, trimestrul 3
Drum expres Suceava-Botosani 2021, Q1 2021, Q4 2023, Q4
Drum expres Suceava-Siret 2018, trimestrul 1 2018, trimestrul 2 2020, trimestrul 2
Drum expres Targu Mures-Pascani 2021, Q1 2021, Q4 2025, Q4
Drum expres Turda-Halmeu 2019, trimestrul 1 2019, trimestrul 4 2023, Q1


Modernizarea centurii existente de sud a Bucurestiului la nivel de drum expres 2016, trimestrul 2 2016, trimestrul 3 2018, trimestrul 4

daca tot se chinuie asa mult cu Pitesti-Sibiu...le dau eu solutia.

se propune tunel foarte lung, care sa salveze inaltimea de traversare.......sa zicem vreo 10-12 km. Creste enrom pretul autostrazii atunci, dar si durata de constructie...nefiind eficient sa se acceseze din mai multe puncte constructia...si foarte dificil de altfel sa incepi sa zic din ambele capete si inca din vreo 2-3 locuri de pe la mijloc. Se papa o buna parte din buget, plus ca se finalizeaza dupa 2020...si probabil nu ne vor mai ajunge oricum fondurile din acest exercitiu bugeta sa inchidem Pitesti-Sibiu.

Se impaca si varza si capra si taranul in acest caz....si Comarnic-Brasov in acest caz, pentru cel putin 5 ani de zile primeste o bula de oxigen foarte mare, care sa-l ajute sa-si scoata o buna parte din bani.

Din document citire:

"Obiectivele specifice prevăzute în cadrul acestei priorităţi vor fi atinse prin implementarea de proiecte majore reprezentate de construcţia / modernizarea
unor tronsoane de infrastructură TEN-T rutieră, amplasate pe rețeaua TEN-T  :o.
Lista proiectelor majore ce urmează a fi promovate prin POIM,este prezentată în Tabelul 28.
Tabelul 28: Cadrul de performanță pentru fiecare fond și fiecare categorie de regiune "
De fapt este Tabelul 27.

Chiar sper ca este doar un draft.

Nu este posibil ca pe comarnic-Brasov sa se aplice acel PPP 3 (sau 4) sau cat o fi, care inseamna combinarea fondurilor europene cu concesiunea? Parca citisem pe undeva asa ceva.

"...Modernizarea centurii existente de sud a Bucurestiului la nivel de drum expres..."
Foarte interesant!  Asadar ei considera centura de nord modernizata ca fiind drum express...  Ne putem deci cu siguranta astepta ca pe viitoarele traseele prevazute ca fiind DX-uri sa avem intersectii la nivel, giratorii, semafoare, si o gramada de restrictii... nici vorba de viteza proiectata de 120km/h cum ne abureste Rus.  De aici rezulta costurile reduse cu 25-30% fata de autostrazi... numai ca inca nu vor sa recunoasca!
Sa nu ne mire cand ne vom trezi si cu multe bucati de drum existent inclus in trasee "modernizate">:(

Quote from: alecu26 on October 17, 2014, 03:04:51 PM
Nu este posibil ca pe comarnic-Brasov sa se aplice acel PPP 3 (sau 4) sau cat o fi, care inseamna combinarea fondurilor europene cu concesiunea? Parca citisem pe undeva asa ceva.

Foarte bună ideea, eu am studiat problema mai în detaliu și consider că ar fi fezabilă la noi. S-ar putea ușor dubla banii disponibil prin POIM...
Vă recomand următorul studiu al EPEC pe această temă:
http://www.eib.org/epec/resources/project_stocktake_eu_funds_in_ppps_public.pdf

In afara faptului ca nu se spune nimic despre A3 pe Campia-Turzii - Tg Mures sau Cluj - Zalau - Oradea, (sa fi renuntat la fonduri europene sau chiar la autostrada in sine, chiar daca licitatiile sunt in desfasurare?), am constatat ca sunt pesimisti cu termenele de finalizare imediate, si optimisti cu cele indeparatate.

Am sortat de curiozitate toate aceste proiecte dupa termenul lor planificat de finalizare, si rezultatul e interesant.

Prespunem ca in 2015 avem gata Nadlac-Arad si Sibiu-Deva, in 2016 Timisoara-Lugoj, si daca avem noroc Gilau-Nadasel care e platit de la buget. Ar fi finalizate din exercitiul financiar urmator, apoi...

2017
Lugoj-Deva si Sebes-Turda complet.

Transilvania are o retea reala de autostrazi - mai mult, legata la reteaua europeana.
(Ca parere personala, 2017 e un termen realist si credibil avand in vedere stadiul actual. Posibil ca unele tronsoane sa fie gata mai devreme.)

2018
Centura de Sud a Bucurestiului. 

In fine, capitala are un inel de centura pe 4 benzi. Chiar daca nu e autostrada, e mult mai bun decat ce avem acum.
(La fel, 2018 e un termen realizabil)

2019
Autostrada Comarnic-Brasov
Drum expres Bacău-Suceava
Drum expres Buzau-Focsani
Drum expres Pascani-Iasi-Ungheni

Avem autostrada pe Valea Prahovei, cea mai aglomerata sosea 1x2 din tara. Si o parte din E85 va avea in final 2 benzi adevarate pe sens; Iasi, Bacau si Suceava sunt unite.
(Termenul pare dificil dar nu imposibil, mai ales daca se adopta solutia unui upgrade al E85 unde e posibil, in loc de un drum nou)

2020
Autostrada Ploiesti-Comarnic
Autostrada Sibiu-Brasov
Drum expres Suceava-Siret

Va fi in fine posibil un Bucuresti - Budapesta exclusiv pe autostrada. Teoretic cel putin, desi grosul traficului ramane probabil pe Valea Oltului. Tocmai bine pentru campionatul european :)
(Termenul pare un pic cam agresiv, avand in vedere si celelalte proiecte in derulare)

2021
Autostrada fazată Sibiu Pitesti
Drum expres Bacau-Focsani-Braila-Galati-Giurgiulesti
Drum expres Bucuresti-Alexandria-Craiova
Drum expres Constanta-Tulcea-Braila (inclusiv podul de la Braila)

Probabil va fi posibila finalizarea unui sens din Sibiu-Pitesti. Galatiul unit pe 2+2 benzi cu restul Moldovei - insa nu si cu Bucurestiul inca(!).
Termenele incep deja sa nu mai fie posibile - Constanta-Tulcea si pod la Braila, serios? In conditiile in care sunt atatea alte santiere deschise?

2022
Autostrada Brasov-Bacau

Prima autostrada in Moldova! Abia in 2022! Iar Iasiul inca nu e legat cu Bucurestiul pe o sosea rapida.

2023
Drum expres Bacau-Piatra Neamt
Drum expres Brasov-Pitesti
Drum expres Gaesti-Ploiesti-Buzau-Braila
Drum expres Lugoj-Craiova
Drum expres Suceava-Botosani
Drum expres Turda-Halmeu

Nu mai facem autostrazi, dar macar se poate ajunge de la Bucuresti la Galati, Iasi si Suceava pe 2x2.
2023 nu pare un termen real, ci doar e pus ca prioritzare - "ne-am dori sa avem bani europeni rezervati si pentru aceste segmente, candva in viitorul nebulos, dar nu chiar acum".

2025
Drum expres Targu Mures-Pascani

Si astfel peste 11 ani, Romania va avea o retea completa de drumuri mai rapide decat DN-urile curente cu o banda pe sens ce trec prin localitati.

E posibil? sa ne gandim unde eram in 2004. Daca avem aceiasi bani si pastram acelasi ritm, probabil ca nu, decat daca facem compromisuri - de exemplu DX = upgrade la drumurile existente.

(Mai realist 2025 ar putea fi interpretat ca "avem si acest proiect , nu il eliminati de la finantare, dar nu avem idee cand si daca se va face cu adevarat")

Quote from: alecu26 on October 17, 2014, 03:04:51 PM
Nu este posibil ca pe comarnic-Brasov sa se aplice acel PPP 3 (sau 4) sau cat o fi, care inseamna combinarea fondurilor europene cu concesiunea? Parca citisem pe undeva asa ceva.

Cred ca posibil ar fi... dar cred ca ei vor sa finanteze de la UE doar sectoarele care aduc trafic catre sectorul cu taxa, nu si sectorul cu taxa insusi. Nu cred ca vor o finantare combinata pentru ca atunci trebuie sa joace dupa regulile UE.

N-ar fi rau daca ar lasa interesele obscure si s-ar concentra pe necesitati.

Quotetrebuie sa joace dupa regulile UE

Te referi la faptul ca o eventuala licitatie ar scoate VINCI din ecuatie? In conditiile in care ar fi SF-ul lor? Nu prea vad cine sa-i scoata, UMB-ul sau STRABAG? :)

Se accelereaza platile pentru proiectele finantate cu fonduri europene: 584 mil lei autorizati la plata , in ultima luna si jumatate sunt 3 cereri de 2 mld lei in total autorizate

Mai multe detalii : http://www.ampost.ro/pagini/rambursari

Conform ultimei actualizari (http://www.jaspers-europa-info.org/attachments/article/76/ASSIGNMENTS%20IN%20PROGRESS%20IN%20ROMANIA%20AS%20AT%208%20SEPTEMBER%202014.docx) din 08.09.2014, la JASPERS sunt in desfasurare urmatoarele proiecte:

ROADS

Construction of Tecuci By-Pass
Construction of Satu-Mare by-pass
Arginesti Road Bridge Rehabilitation
Preparation for construction of the Southern Branch of PP7 Motorway Lugoj-Calafat
Targu Jiu Bypass
Construction of Dumbrava-Deva motorway
Construction of Bacau By-Pass
Construction of Targu Mures By-Pass
Construction of Sebes-Turda Motorway
Rehabilitation of Road Bridge over Siret River at Cosmesti
Rehabilitation of Road Bridge over Danube at Giurgiu (DN5)
Slatina Road Bridge Rehabilitation
Poiana Sarata Road Bridge Rehabilitation
Preparation Construction of Sibiu-Pitesti Motorway


RAIL

Modernisation of Km 614-Gurasada railway
Metro line 4: Parc Bazilescu to Straulesti
Railway Link to Bucharest Airport
Railway Predeal – Brasov
Modernisation of Sighisoara - Brasov railway


Vedeti si raspunsul (http://forum.peundemerg.ro/index.php?topic=100.msg57424#msg57424) de astazi al Comisiei Europene referitoare la Sibiu - Pitesti.

Railway către aeroport?! Ar fi cea mai buna varianta.
Mulțumim pt informații Disney.   :cheers:

Reuniunea Comitetului de Monitorizare a Programului Operaţional Sectorial ,,Transport" 2007-2013 din 12.11.2014.

http://www.ampost.ro/fisiere/pagini_fisiere/PREZENTARI_CM_POST_CRAIOVA_-_NOIEMBRIE_2014.rar (http://www.ampost.ro/fisiere/pagini_fisiere/PREZENTARI_CM_POST_CRAIOVA_-_NOIEMBRIE_2014.rar)

(http://i.imgur.com/L9SOQrX.jpg)

Quote"Proiectele fazabile trebuie să asigure finalizarea primei faze până la data de 31.12.2016"

?!?!?!

(http://i.imgur.com/S87OyI6.jpg)

vedeti ca este un desene foarte mare si complicat privind fazarea lui sebes turda.

E un cearceaf....la ce marime are.

"La 25 noiembrie 2014, Programul Operaţional Sectorial de Transport (POS-T) a înregistrat o rată de absorbţie a fondurilor europene de 51,38% din totalul bugetului pe 2007-2013. Asta este o realizare, pentru că s-a plecat de la procente foarte mici de absorbţie. (...) Anul viitor cred că vom reuşi să absorbim, cu un efort mare investiţional şi de lucrări efectuate, 90% din ceea ce avem alocat. Poate chiar vom depăşi 90%", a spus Ioan Rus, într-o conferinţă de presă.  (Sursa: Mediafax)

Sigur 90% !.... Poate daca bagam si bordurile facute de Negoita in sectorul 3 din Bucuresti!
Prietenul este de groaza....

Problema este ca, mai in sila, mai de rusinea noastra, UE ne-a facut concesii dupa concesii si in acest mod, "prietenului" ii iese pasenta. La anul pe vremea asta, el (sau succesorul lui) va jubila pe seama unei rate de absorbtie bune... iar noi, tot fara un numar sporit de kilometri de autostrada vom fi. Cand te gandesti ca puteam avea Sibiu-Pitesti cel putin in faza de proiectare.

Mie mi se pare fascinant următorul grafic din prezentarea 4 (valorile pe ordonată sunt în MEUR):

(http://i.imgur.com/lJi1Uhn.png)

Incredibil, asta în condițiile în care fondurile rutier / non-rutier erau împărțite cam 50%-50%.
În alte cuvinte, comparativ cu ceilalți beneficiari (în special CNCF CFR SA), CNADNR chiar a făcut (mai exact va fi făcut) o treabă relativ bună privind absorbția.

Și încă un comentariu privind fazarea - în lumina acelui "cearșaf" menționat de @alecu26 câteva posturi în față privind autostrada Turda - Sebeș (în fapt documentul "7a.PL LOT1 LOT2 LOT3 LOT4 (1).pdf" din arhiva CMPOS de la Craiova):

Ar putea apărea ca pesimiste împărțirile între Faza 1 și Faza 2 (în sensul că se putea include mult mai mult în faza 1). Însă în urma unei discuții cu o persoană avizată (din sfera CE), a reieșit clar că în vreme ce mutarea de etape tehnologice din Faza 2 (2014 - 2020) în Faza 1 (2007 - 2013) este relativ ușor de făcut (mă refer în următorii 1-1,5 ani), inversa nu este nici pe departe atât de ușoară.

Ca atare... să ne păstrăm un optimism realist :)

CFR-ul e un cosmar. Chiar daca lucreaza cu valori foarte mari (aproape 10 milioane euro/km) absorbita si executia e incredibil de lenta. Ceva gen 2-3 milioane euro/km/an.

CFR-ul e ani lumina in urma CNADNR. Ei doar acum invata greselile care CNADNR le facea si invata din ele in anii 90 si pana prin 2005-2010. Dar invata si ei.

De exemplu: s-a renuntat la acea multi impartire pe specialitati: un pachet pentru poduri, 1 pachet pentru cladiri, 1 pachet pentru infrastructura lini, 1 pachet pentru suprastructura, 1 pachet pentru electrificare...etc.

si-au dat seama ca e bine sa ai Consultanta cat mai repede...inainte de inceperea lucrarilor.

La CFR exista probleme inca mari pe partea de expropieri....si aici inca au de ajuns din urma CNADNR. La fel si pe partea de expropieri, sau mutari utilitati. Exact cum ea CNADNR acu 10-15 ani in urma....cu proiecte de reabilitare care durau cate 4-5-6 ani.

Spera ca odata sa invete sa liciteze pe design&build. In Romania licitarea pe FIDIC Rosu cu proiecte care sunt facute cum sunt facute e un DEZASTRU. (inclusiv pentru CNADNR). E cu atat mai mare dezastrul, incat si Inginerul FIDIC si Beneficiarul fug de orice responsabilitate si decizie....toti simt respiratia DNA-ului in ceafa.

In plus, este absolut oneros sa se creada ca 1-2 firme de proiectare CF cat exista in mod real Romania, pot proiecta sute de kilometri de cale ferata la nivel de detalii de executie. ASTA INAINTE de licitatie.

Ca sa intelegeti ce dezastru e...la licitatiile pentru Simeria-km 614, lansate acum aproape 1 an, s-au primit peste 1000 (o mie) de clarificari. CFR pur si simplu nu face fata raspunzand la intrebari.

http://www.cdep.ro/interpel/2014/r1552B.pdf (http://www.cdep.ro/interpel/2014/r1552B.pdf)

(http://i.imgur.com/btaqvTn.jpg)

Conform acestui anunt (http://www.mt.ro/web14/documente/achizitii-publice/anunturi_participare/InvitatieCONFERINTA.doc) si acestui raspuns (http://www.mt.ro/web14/documente/achizitii-publice/anunturi_participare/Clarificare%20conf.docx), Marti, 09.12.2014, intre orele 09:30 si 15:30 va avea loc "Conferinta nationala POST 2014". Merge cineva?

In drafturile finale ale rapoartelor pentru cele 2 coridoare, Rhine - Danube (http://ec.europa.eu/transport/themes/infrastructure/ten-t-guidelines/corridors/doc/2014-11-05-tent-rhi-dan-draft-final-report-v4.pdf) si Orient - East Med (http://ec.europa.eu/transport/themes/infrastructure/ten-t-guidelines/corridors/doc/2014-11-11-oem-draftfinalreport-final-v2a.pdf), apar unele detalii interesante.

Extras din paginile 235 si 236 din draftul pentru Orient - East Med. Desi scrie implementare pana in 2019, cred ca este de fapt vorba de Timisoara - Lugoj.

(http://i.imgur.com/ICzxl3c.jpg)

Extras din paginile 266 si 267 din draftul pentru Rhine - Danube.

(http://i.imgur.com/pHuSCto.jpg)

Am vorbit ieri cu cineva de la fonduri europene din primarie. Stadiul de absorbtie pe pol Constanta este 100%. Si pentru ca au mai ramas fonduri la buget si exista premizele prelungirii 2007-2014 pana in 2016 s-a trecut deja la demararea procedurilor pentru proiecte "soft" si "rapide" de pe lista de rezerva.

Quote from: NGC20 on December 06, 2014, 08:25:24 AM
Conform acestui anunt (http://www.mt.ro/web14/documente/achizitii-publice/anunturi_participare/InvitatieCONFERINTA.doc) si acestui raspuns (http://www.mt.ro/web14/documente/achizitii-publice/anunturi_participare/Clarificare%20conf.docx), Marti, 09.12.2014, intre orele 09:30 si 15:30 va avea loc "Conferinta nationala POST 2014". Merge cineva?

A fost cineva? Ceva noutati?

România a transmis Comisiei Europene o listă cu peste 200 de proiecte, în valoare totală de 62,5 miliarde de euro, care să fie finanţate cu ajutorul noului mecanism de finanţare iniţiat de preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, pentru perioada 2015-2017. Cel mai mare proiect vizează construcţia autostrăzii Iaşi – Borş, cu o valoare totală estimată la 7,5 miliarde de euro, finanţare propusă pentru a fi încadrată în totalitate în mecanismul CE-BEI. Din autostradă au fost executaţi doar 52 km, iar 37 km sunt în lucru, scrie hotnews.ro. De asemenea, sunt pregătite studii de fezabilitate pentru 495 km, conform datelor Guvernului. Autostrada ar urma să lege centre economico-sociale importante ale României: Oradea, Zalău, Cluj-Napoca, Târgu Mureş şi Iaşi. Guvernul propune să contracteze experţi în implementarea proiectului, prin licitaţie publică, pentru a surmonta problema capacităţii administrative precare a beneficiarului (Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale). De asemenea, Executivul vrea să împartă proiectul în tronsoane de 50-100 km.
Un alt proiect costisitor vizează reabilitarea şi modernizarea căii ferate Moldova-Transilvania, estimat la 4,3 miliarde de euro. Ruta feroviară cuprinde centrele economice Iaşi, Suceava, Cluj-Napoca, Oradea. În prezent, este în pregătire un studiu de fezabilitate pentru 655 km de cale ferată. Şi aici Guvernul vrea partajarea proiectului în tronsoane de 50-100 km şi contractarea unor experţi pentru implementare, care să suplinească slabă capacitate administrativă a CFR.
Sursa (http://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/guvernul-cere-bani-de-la-ue-pentru-autostrada-iasi-a-targu-mures--82417.html)

Suntem numărul 1 in Europa la proiecte pe hârtie....dar păcat ca practica ne omoara

Liderii europeni se intrunesc la Bruxelles in 18-19 decembrie pentru ultimul summit al acestui an, totodata primul condus de Donald Tusk ca presedinte al Consiliului.  Important pentru Romania: Posibil ca discutiile sa includa propunerea de prelungire  cu inca 1 an a finantarilor 2007-2013(adica 2015+1)si scoaterea de sub deficit bugetar a cofinantarii fondurilor UE/ Presedintele Traian Basescu va avansa, la randul sau, o propunere legata de utilizarea fondurilor UE.
Sursa (http://economie.hotnews.ro/stiri-eurofonduri-18866865-ultimul-summit-european-din-2014-subiecte-cheie-agenda-ucraina-planul-juncker-posibile-decizii-importante-fondurile-europene.htm)

QuoteEXCLUSIV Semnificatia deciziilor de la summitul UE: 2015 ramane anul final in care se pot cheltui fondurile 2007-2013/ Cofinantarea proiectelor ramane in calcul la deficitul bugetar, chiar si pentru Planul Juncker  (http://economie.hotnews.ro/stiri-eurofonduri-18875114-exclusiv-semnificatia-deciziilor-summitul-2015-ramane-anul-final-care-pot-cheltui-fondurile-2007-2013-cofinantarea-proiectelor-ramane-calcul-deficitul-bugetar-chiar-pentru-planul-juncker.htm)

Rigurozitate maxima in politicile economice, fara derogari si facilitati, acesta este mesajul transmis, practic, desi incriptat in termeni tehnici, in concluziile Consiliului European care s-a incheiat in aceasta dimineata. Surse apropiate discutiilor de la Bruxelles au declarat pentru EurActiv.ro ca solicitarile legate de fondurile structurale, cu miza de miliarde de euro pentru Romania si pentru alte state membre nu au intrunit acordul liderilor politici. Cel mai important, nu s-a obtinut derogarea legata de prelungirea cu inca un an a perioadei admise pentru atragerea fondurilor UE 2007-2013. Articol in actualizare

Nu se mai accepta modificarea regulilor existente aceasta este practic decizia Consiliului European, avand impact asupra utilizarii fondurilor structurale pe actualul exercitiu financiar 2007-2013.

Pentru Romania, in acest moment, inseamna cel putin 20% din totalul sumei alocate, adica in cel mai fericit caz, daca absorbtia ar ajunge la 80% la finalul lui 2015, inseamna pierderea a peste 5 miliarde de euro.[/size]

la cat de mari sunt fondurile pe CF si cat de prost merg atat loturile in executie, cat si cele care acum se liciteaza si la care acum se pregateste licitatia....ne aflam in fata unui dezastru major, pentru care cineva trebuie sa platesca. Faptul ca nu vom absorbi 4-5 miliarde de euro este criminal...pentru un domeniu in coma.

din pacate vesti nu tocmai bune: http://m.mediafax.ro/economic/consiliul-european-a-respins-extinderea-cu-un-an-a-cheltuirii-banilor-din-perioada-2007-2013-13731920 (http://m.mediafax.ro/economic/consiliul-european-a-respins-extinderea-cu-un-an-a-cheltuirii-banilor-din-perioada-2007-2013-13731920)

Sa vedeti hei rupism anul viitor cum nu a vazut Romania de ani buni. Cred ca o sa fie o presiune teribila pe constructori. Atat rutier cat si CFR.

sunt zvonuri ca ar aparea castigatorii pe CT-O-TGM. Probabil prima data cei de pe O-TGM si imediat dupa...restul.

La CFR...nici o speranta.

Păi presiune ar putea fi pentru proiectele care au termen contractual în 2015 și sunt finanțate din bani europeni. Dar sunt foarte puține, din păcate.

Spre exemplu, dacă s-ar fi dat cîștigătorii la Cîmpia Turzii-Tg Mureș în 3 săptămîni și n-aveam contestații (s-a mai întîmplat de cînd s-a băgat cauțiunea aia pentru licitații) am fi putut teoretic să ne încadrăm în 2015 (2 luni proiectare + 12 luni execuție).

nici o sansa. Adica teoretic da...dar practic nu.

Podul dublu peste Mures de la Bogata ala va dicta ritmul.

Si problema e ca treburile nu mai merg ca pe vremea lui Boagiu. Vedeti singuri cat se freaca menta cu autorizatii, aprobat proiect, etc.

Chiar si Porr care a trecut deja cu mult inaintea loturilor 2 si 3 de pe Lugoj Deva...tot sunt in urma...fata de ce si-ar fi dorit ei si ce e necesar pentru finalizare.

Probabil pentru a trece pe finantare europeana si a mai recupera din banii ce ii vom pierde, CNADNR a atribuit direct mai multe contracte.

28.10.2014: "Completarea Studiului de Fezabilitate pentru "Modernizare DN 73 Pitesti – Campulung – Brasov km 13+800 – km 42+850; km 54+050 – km 128+250" si elaborarea documentatiei suport pentru cererea de finantare"

27.11.2014: "Servicii avand ca obiect Completarea studiului de fezabilitate pentru "Varianta de ocolire Targu-Mures" si elaborarea documentatiei suport pentru cererea de finantare conform Caietului de sarcini."
27.11:2014: "Servicii avand ca obiect Completarea studiului de fezabilitate pentru "Varianta de ocolire Bacau" si elaborarea documentatiei suport pentru cererea de finantare conform Caietului de sarcini."
02.12.2014: "Servicii avand ca obiect Completarea studiului de fezabilitate pentru "Reabilitarea DN14 Sibiu-Medias-Sighisoara, km 3+500-51+100 si km 57+500-89+400" si elaborarea documentatiei suport pentru cererea de finantare conform Caietului de sarcini."

Primul contract a fost atribuit catre TRACTEBEL ENGINEERING, iar ultimele 3 contracte au fost atribuite catre aceeasi firma, IRIMAT CONS.

http://www.mt.ro/web14/spatiul-media/comunicate-de-presa/674-22-12-2015 (http://www.mt.ro/web14/spatiul-media/comunicate-de-presa/674-22-12-2015)

Quote
Comunicat de presă

Creat: 22 Decembrie 2014

58,55% absorbție în anul 2014 la Programul Operațional Sectorial Transport

Ministerul Transporturilor, prin Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Transport, încheie anul 2014 cu un grad de absorbție a fondurilor europene de 58,55%. Astfel, din totalul de 4,8 miliarde euro, cât este suma alocată României pentru perioada de programare 2007-2013, în anul 2014 a fost absorbită suma de 1,128 miliarde euro, față de ținta asumată de 1,022 miliarde euro. Rata de absorbție pe anul 2012 a fost de 10,70%, iar pe anul 2013 – 32,24%.

Anul 2014 a fost dedicat dezvoltării unui portofoliu de proiecte majore de infrastructură, între acestea încadrându-se magistralele de metrou M2(Pipera - Berceni) și M4(Gara de Nord – Străulești), achiziționarea unui număr de 27 trenuri de metrou, autostrăzile Câmpia Turzii – Ogra – Târgu Mureș și Sebeș – Turda, sau linia de cale ferată Radna – Gurasada – Simeria.

Gradul de absorbție al Programului Operațional Transport a fost îmbunătățit anul acesta prin faptul că Autoritatea de Management a depus la Comisia Europeană aplicațiile de finanțare pentru trei proiecte de infrastructură retrospective. Din această categorie fac parte: autostrada Arad – Deva, autostrada Cernavodă – Constanța, precum și by-pass-ul Constanța.

Tot în anul 2014 a fost inițiat procesul de fazare a proiectelor majore de infrastructură, dintre care o parte au fost transmise Comisiei Europene în vederea aprobării. Astfel, au fost fazate tronsoanele de autostradă Lugoj – Deva, Sebeș – Turda, linia de cale ferată Radna – Gurasada – Simeria și Magistrala de metrou M2.

Fazarea proiectelor reprezintă un proces prin care proiectele aflate în implementare și care nu se pot încheia pană la data de 31 decembrie 2015 (sfarșitul perioadei de programare 2007 – 2013) se vor continua în următoarea perioadă de programare. Astfel, măsura prevede realizarea în primă fază, pană la 31 decembrie 2016 a unei părți din proiect (exemplu: excavațiuni, structuri majore, stratul de formă, stratul de stabilizare), iar în faza a doua finalizarea proiectului (exemplu: stratul de formă, stratul de uzură, marcaje).

Ministerul Transporturilor va destina anul 2015 implementării proiectelor de infrastructură, dar și absobției unui buget alocat de către Comisia Europeană în valoare de 1,880 miliarde euro.

Fazeaza degeaba radna simeria.

E calda, anuntul a fost facut in urma cu 30 de minute....

http://www.fonduri-ue.ro/comunicare/stiri/2830-ministerul-fondurilor-europene-preia-autoritatile-de-management-pos-mediu-si-pos-transport (http://www.fonduri-ue.ro/comunicare/stiri/2830-ministerul-fondurilor-europene-preia-autoritatile-de-management-pos-mediu-si-pos-transport)

Ministerul Fondurilor Europene preia Autorităţile de Management POS Mediu și POS Transport

Ministerul Fondurilor Europene preia activitatea şi structurile Autorităţilor de Management aferente Programului Operațional Sectorial Mediu și Programului Operațional Sectorial Transport, potrivit Ordonanţei de Urgenţă pentru aprobarea unor măsuri de eficientizare a sistemului de gestionare a instrumentelor structurale, care a fost publicată în Monitorul Oficial astăzi, 22 decembrie a.c.

,,Guvernul României a decis transferul cele două Autorități de Management la Ministerul Fondurilor Europene pentru ca România să aibă o structură instituțională cât mai simplă și eficientă, care să accelereze absorbția fondurilor europene alocate pentru perioada de programare 2007 – 2013. Vă reamintesc, la nivelul acestor două programe România are cel mai mare risc de dezangajare automată a fondurilor alocate pentru perioada de programare 2007 – 2013, iar prin trecerea acestora în directa coordonare a Ministerului Fondurilor Europene vom încerca să reducem cât mai mult riscul de dezangajare automată a fondurilor. Anul 2015 este unul extrem de dificil deoarece pe de o parte va fi ultimul an în care vom mai putea utiliza sumele alocate României pentru perioada de programare 2007 – 2013, iar pe de altă parte va fi anul în care vom lansa apelurile de proiecte pentru contractarea fondurilor alocate pentru perioada 2014 – 2020. Preluarea celor două programe va avea efecte pozitive și asupra atragerii de fonduri în exercițiul multianual 2014 – 2020, în care Ministerul Fondurilor Europene este Autoritate de Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare, din care vor fi finanțate proiectele de transport, mediu și energie", a declarat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.

Ministerul Fondurilor Europene preia de la Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice activitatea și structura Autorității de Management pentru Programul Operațional Sectorial Mediu. Totodată, MFE preia Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Transport de la Ministerul Transporturilor. Ministerul Fondurilor Europene va prelua personalul celor două Autorităţi de Management, drepturile şi obligaţiile acestora, inclusiv litigiile aferente activităţii acestora.

Programul Operațional Sectorial Mediu are o alocare financiară de 4,41 miliarde de euro, iar Programul Operațional Sectorial Transport are o alocare de 4,42 miliarde de euro.

La data de 1 martie 2014, Ministerul Fondurilor Europene a preluat activitatea și structurile aferente Autorităților de Management aferente Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) și Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE).

,,Preluarea Autorităților de Management aferente POS Mediu și POS Transport va fi similară cu transferul Autorităților de Management POS DRU și POS CCE în subordinea MFE. Vă asigur că sistemul de management și control acreditat de Comisia Europeană rămâne nemodificat. În luna ianuarie voi avea întâlniri cu cei trei comisari europeni care coordonează politicile europene aferente programelor din subordinea MFE - și mă refer la Comisarul European Corina Crețu, la Comisarul European Marianne Thyssen și la Comisarul European Elżbieta Bieńkowska-, pentru a discuta măsurile pe care le va lua România pentru a reduce pierderile de fonduri alocate pentru perioada de programare 2007 – 2013, dar și cele pentru cadrul financiar 2014 – 2020 pentru ca România să se situeze încă de la început în topul statelor fruntașe în absorbția fondurilor europene", a adăugat ministrul Eugen Teodorovici.

În perioada de programare 2007 – 2013, Ministerul Fondurilor Europene este Autoritate de Management pentru cinci programe: Programul Operațional Sectorial Transport, Programul Operațional Sectorial Mediu, Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice și Programului Operaţional Asistență Tehnică.

În perioada de programare 2014 – 2020, Ministerul Fondurilor Europene este Autoritate de Management pentru cinci programe: Programul Operațional Infrastructură Mare, Programul Operațional Capital Uman, Programul Operațional Competitivitate, Programul Operațional Asistență Tehnică și Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate. Din cele cinci programe coordonare direct de MFE, Comisia Europeană a aprobat deja trei: Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate, Programul Operațional Competitivitate și Programul Operațional Asistență Tehnică. Celelalte două programe urmează să fie aprobate în anul 2015.

Quote from: NGC20 on December 22, 2014, 09:39:38 AM
Probabil pentru a trece pe finantare europeana si a mai recupera din banii ce ii vom pierde, CNADNR a atribuit direct mai multe contracte.."

Primul contract a fost atribuit catre TRACTEBEL ENGINEERING, iar ultimele 3 contracte au fost atribuite catre aceeasi firma, IRIMAT CONS.

Daca nu respecti regulile privind achizitiile publice nu poti cere decontare. Asta e regula de baza la ce s-a facut in ultima vreme, s-a acceptat introducerea la decontare a unor proiecte chiar deja executate doar in conditiile in care s-au respectat regulile europene, in special achizitii. Greu sa cred ca atribuirea directa s-a incadrat la praguri pt a se evita licitatiile...depinde de ceea ce au facut ei acolo, poate o negociere ceva pt ca vad ca sunt toate "completare".

Achizitiile se refera la intocmirea cereriii de finantare si pregatirea documentelor suport pentru a fi inainte AMPOST de catre CNADNR in vederea obtinerii de finantare de la CE. Initial au fost prevazute sa fie realizate prin fonduri BEI si/sau buget de stat. In criza de proiecte, le introduc pe acestea. Unele o sa fie purtatoare de corectii financiare (cele a caror achizitie a fost demarata inainte de septembrie 2011) - 25%.

Nu este nici o problema cu atribuirea directa, cat timp se respecta pragaurile. Oricum, ceea ce trebuie sa faca firma/firmele este sa "ajusteze" si sa preia datele din SF si sa le introduca in cererea de finantare

Sigur DN73 este purtator de corectie, posibil si DN14 (asta fiind prins in programul BEI posibil sa scape). Centura Bacau si Tg Mures nu sunt purtatoare de corectii financiare

Dezbatere privind PO IM 19.01.2015 (http://www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?t=Stiri&eID=16145)

QuoteConform Regulamentului nr. 1315/2013, rețeaua TEN-T centrală în România vizează următoarele rute:
-Nădlac - Timişoara – Sibiu – Bucureşti (centura Bucureşti) – Constanţa;
- Timişoara – Drobeta Turnu Severin - Calafat;
- Bucureşti – Ploieşti - Bacău – Suceava – graniţa cu Ucraina (Siret);
- Sebeş – Turda – Târgu Mureş – Târgu Neamţ – Iaşi – graniţa cu Republica Moldova (Ungheni);
- Bucureşti – Giurgiu,
- la care se adaugă rețeaua TEN-T global

Tipuri de acțiuni specifice OS 1.1.:

Construcţia / modernizarea de autostrăzi / drumuri expres /drumuri naţionale aferente rețelei TEN-T, inclusiv construcţia de variante de ocolire
aferente reţelei (conform clasificaţiei tronsonului aferent)

[...]proiectele fiind orientate în special spre finalizarea tronsoanelor aferente traseului Nădlac-Constanţa şi a conexiunilor aferente. Finalizarea acestui traseu se va realiza prin continuarea finanțării în 2014-2020 a tronsoanelor demarate în perioada 2007-2013 și prin demararea unor noi tronsoane, în conformitate cu planificarea din MPGT. Finalizarea acestui traseu este esențială pentru atingerea obiectivului de creștere a mobilității populației și mărfurilor pe rețeaua rutieră TEN-T, creând premisele pentru continuarea investițiilor pe această rețea, prin asigurarea unei căi de transport rutier eficiente între centrul și vestul Europei și poarta estică de ieșire din Uniunea Europeană prin Portul Constanța[..].

CF 024. Căi ferate (TEN-T principal) 985.409.893,00 EUR
CF 027. Active feroviare mobile 99.000.000,00 EUR
CF 028. Autostrăzi și drumuri TEN-T - rețea principală (construcție nouă) 1.592.000.000,00 EUR
CF 039. Porturi maritime (TEN-T) 137.021.277,00 EUR
CF 041. Căi navigabile interne și porturi (TEN-T) 33.191.489,00 EUR

Lista proiectelor cu perioade - pagina 309 (http://www.fonduri-structurale.ro/Document_Files//Stiri/00016145/yuwey_VO.POIM.2014-2020.pdf)

http://www.cdep.ro/interpel/2014/r1656B.pdf (http://www.cdep.ro/interpel/2014/r1656B.pdf)

(http://i.imgur.com/2WkY8oq.jpg)

Quote from: ovideatza on January 09, 2015, 12:58:53 PM
Dezbatere privind PO IM 19.01.2015 (http://www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?t=Stiri&eID=16145)

Am fost astăzi la dezbaterea de la Ministerul Fondurilor Europene privind Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 (adică Transport și Mediu reunite într-un singur program).

Nu am prea multe de relatat, vreo două informații mai interesante:
- suma totală din fonduri europene pentru infrastructură rutieră (inclusiv cofinanțarea națională) este de 3,8 miliarde €, iar nu 5 miliarde cum a afirmat dl. Rus săptămîna trecută în conferința privind Masterplanul
- acea listă de proiecte (vreo 6 autostrăzi și 10 drumuri expres) nu este realistă, recunosc și cei care s-au ocupat de program și cînd va fi adoptat Masterplanul va fi redusă doar la proiectele care pot fi finanțate (colegul @VictorC a calculat că valoarea tuturor acelor proiecte rutiere - cf Masterplanului - este de 21 miliarde de € în condițiile în care doar 3,8 mld € sunt disponibile...)
- închiderea coridorului Rin-Dunăre (adică autostrada Sibiu-Pitești) este prioritară

sa fim seriosi....la capacitatile actuale a romanie (ma refer la preturi rezonabile...in care sa se mai foloseasca ingineri si muncitori romani, utilaje care sunt deja in romania, capacitati de productie deja in Romania)....vreo 250 de km de autostrada in plin avant deja sufoca piata.

la fel si pe partea de proiectare.

Eu...am dubii ca vom reusi sa-i absorbim si pe cei 3,8 miliarde. Plus ca piata imobiliara (malluri, birouri, fabrici si uzine se relanseaza si aia). Anul asta, cel putin de vedere a imobiliarilor...rpobabil nu vom fi la nivel 2008, dar 2007 sau 2006...sigur.

O crestere a pietii nu e posibila foarte repede. Adica daca anul asta putem face 250, anul viitor poate 300, dupa aia 350.

Intrebarile (http://www.cdep.ro/interpel/2014/i5887A.pdf):

(http://i.imgur.com/YGVaE7V.jpg)

Raspunsul MFE (http://www.cdep.ro/interpel/2014/r5887A.pdf):

(http://i.imgur.com/sYz55xV.jpg)

Intrebari catre cei avizati: FC avem pentru constructii noi de pe "Core network" si FEDR avem pentru "Comprehensive network". Aici intra autostrazi SI eventuale variante de ocolire de pe DN  sau DE?

Daca nu, unde se incadreaza variantele de ocolire?

FC:

> Autostrăzi si drumuri TEN-T - retea principală (constructie nouă) - 1,592 miliarde euro. La acestia se adauga componenta de cofinantare nationala (25%).

FEDR:

Cheltuielile pe sectorul rutier astfel:

> Autostrăzi si drumuri TEN-T - retea extinsă (constructie nouă) - 1.039.619.324,00 euro
> Alte drumuri nationale si regionale (constructie nouă) - 71.280.000,00 euro
> Alte drumuri reconstruite sau îmbunătătite (autostrăzi, drumuri nationale, regionale sau locale) - 176.973.285,00 euro.

Total - 1,298 miliarde de euro La acestia se adauga componenta de cofinantare nationala (25%).
---
Centurile si DN/DE pe Comprehesive pot intra la prima - adica 1,039 mld euro, daca e vorba de constructie noua - sau la a treia - adica 177 mil euro, daca e modernizare, imbunatatire, reconstructie.

Centurile si DN/DE care nu sunt pe Comprehesive pot intra si la a doua si la a treia.

(http://media.hotnews.ro/media_server1/image-2015-01-20-19150311-0-finantarea-pentru-ten-comprehensive-din-poim.jpg)

Multumesc... desi imi doresc cat mai multi kilometri de drum de tranzit (autostrazi, drum expres, semi-profil), inca mai sper la o minune cu varianta de ocolire Timisoara sud. S-a facut "ping-pong" cu ea cativa ani si nu mai stiu ce sa cred. A lipsit din Master plan, pe urma a fost propusa la testare dar in harta cu variante de ocolire prezentata la MFE n-a mai aparut. Sper sa gaseasca niste fonduri pentru ea, asa cum sper sa termine odata pasajele de la Arad, sau centurile Iasi, Suceava, Bacau si altele asemenea.

Nu te lua dupa hartile prezentate de Rus la minister, sunt facute aiurea. De ex. drumul expres Tg Mures - Fagaras - care aparuse de nicaieri - de fapt nu exista in MPGT (nici initial, nici final). A aparut pe harta aiurea. Si nici dupa tabelul incropit de MFE in proiectul de POIM trimis la CE in octombrie sa nu te iei. Acolo au pus proiecte doar ca sa fie, fara numar. Asteapta sa apara final (in perioada urmatoare) Strategia de Implementare a proiectelor din MPGT. Aia e baza (sau asa ar trebui sa fie)

Quote from: VictorC on January 30, 2015, 09:36:25 PM
Nu te lua dupa hartile prezentate de Rus la minister, sunt facute aiurea....

Tocmai de asta am pus si doua intrebari referitor la subiectul Timisoara-sud, pe sectiunea de comunicare cu CNADNR-ul si alte institutii.

Nu ca as vrea sa descurajez interpelarea CNADNR (dimpotriva, chiar cred ca e un lucru extrem de bun cu aceasta presiune continua pentru informatii), insa nu cred ca raspunsul - daca vine inaintea aprobarii finale a Strategie de Implementare a MPGT-ului, poate fi foarte coerent sau... corect. Ca un exemplu, vezi recentele raspunsuri cu privire la autostrada "fazata" Sibiu-Pitesti care, de fapt, in varianta finala de MPGT nu mai e fazata. Momentan, multe din info si raspunsuri venite din directia CNADNR nu pot fi luate 100% de bune...

Dar, repet, presiunea pe informatii este extrem de buna. Poate comunitatea de aici (si nu numai) inca nu stie cat de mult reprezinta si cata presiune pune pe autoritati, la fel cum poate si CNADNR-ul nu-si da inca seama cat de importanti au devenit "forumistii"...

Poate ca o intrebare azi, una maine, alta poimaine.... metoda "picaturii chinezesti". Macar o sa ajunga cineva din CNADNR sa viseze centura Timisoara sud. Cel putin persoana care trebuie sa faca cercetarea prin documente si sa intocmeasca raspunsul... :)

Quote
COMUNICAT DE PRESĂ

România de depus 14 proiecte de transport în cadrul Programului "Connecting Europe Facility"

România a depus 14 proiecte pentru contractarea de fonduri europene în cadrul Programului ,,Connecting Europe Facility". Apelul de proiecte aferent sectorului de transport a fost deschis în data de 11 septembrie 2014 și inițial era programat să se închidă în data de 26 februarie 2015. Recent, termenul limită a fost prelungit până la data de 3 martie a.c.

,,Suma alocată României prin acest program pentru finanțarea proiectelor din sectorul de transport din Fondul de Coeziune este de aproximativ 1,23 miliarde de euro. În cadrul primului apel de proiecte, beneficiarii din România, inclusiv cei care s-au asociat cu organizații din alte state, au depus deja 14 propuneri de proiecte cu o valoare de aproximativ 1,2 miliarde de euro", a declarat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.

Vă prezentăm proiectele depuse:

Nr. Proiectul Valoarea proiectului (euro) Obiectivele proiectului
1 Modernizarea legăturii feroviare între Braşov şi Sighişoara; secţiunea Braşov-Apata şi Cata-Sighişoara 890.000.000 Reabilitarea liniei duble de cale ferată pentru viteze de 160 km/h şi 22,5 t/axă, pe cele două secţiuni, situate pe TEN-T core şi Coridorul Rhine-Danube

2 Realizarea unei platforme multimodale în Portul Galaţi 136.000.000 Construcţia unei platforme multimodale în portul Galaţi (TEN-T core), dedicată în special transferului de mărfuri şi containere. Secţiunea Galaţi-Marea Neagră asigură adâncimi de navigaţie de 7 m şi este situată pe TEN-T core şi pe Coridorul Rhine-Danube

3 Multi-modal infrastructure platform for hydro carbons in the Port of Constanta. 92.000.000 Executarea unor construcții în partea de sud a Portului Constanța (TEN-T Core), ce constau în transformarea unei insule artificiale și a țărmului vecin într-un terminal multimodal pentru hidrocarburi.

4 Activități pilot necesare dezvoltării capacității tehnice pentru reabilitarea senalului navigabil 25.000.000 Achiziția de nave tehnice de dragaj

5 High Performance Green Port Giurgiu Stage II – Construction: realizarea unui terminal intermodal în zona libera a Portului Giurgiu 15.594.063 Dezvoltare port Giurgiu

6 Reabilitarea și întreținerea șenalului navigabil 8.500.000 Achiziție nave tehnice (semnalizare și măsurători); colectare date etc.

7 A single window for the efficient integration of multimodal transport and port operations- studii pentru Intelligent Transport System 6.000.000 Studii Intelligent Transport System (ITS)

8 Revizuirea studiului de fezabilitate pentru proiectul de îmbunătăţire a navigaţiei pe sectorul comun România-Bulgaria; secţiunea Portile de Fier-Călăraşi 6.000.000 Studiu de fezabilitate. Revizuirea studiului de fezabilitate în vederea îmbunătăţirii navigaţiei pe sectorul comun RO-BG, situat pe TEN-T core şi Coridorul Rhine-Danube

9 "SPINE – Safety Performance and Investment for Network Europe": realizarea unor studii privind siguranța rutieră 2.000.000 Studiu privind măsurile de siguranță rutieră

10 Elaborarea studiului de fezabilitate pentru secţiunea de cale ferată Craiova-Drobeta Turnu Severin-Caransebeş (230 km) 1.500.000 Studiu de fezabilitate. Pregătire pentru reabilitarea liniei de cale ferată pentru viteze mai mari de peste 100 km/h şi 22,5 t/axă a acestei porţiuni de cale ferată, situată pe TEN-T core şi Coridorul East Med

11 Infrastructure Harmonized eCall European Pilot (I HeRO)- studii pentru siguranța rutieră 1.069.100 Siguranţa rutieră - pregătirea centrelor 112 (Public Safety Answering Points eCall-PSAPs eCall) din Statele Membre pentru implementarea 112 eCall

12 EU ITS Platform- studii pentru Intelligent Transport System 750.000 Studii Intelligent Transport System (ITS)

13 Revizuirea studiului de cale ferată Craiova-Calafat (108 km) 500.000 Pregătire pentru reabilitarea liniei de cale ferată pentru viteze mai mari de peste 100 km/h şi 22,5 t/axă a acestei  porţiuni de cale ferată, situată pe TEN-T core şi Coridorul East Med

14 PILOT Platform for access services to OPMET (worldwide/ECAC) data (METAR, TAF, SIGMET) în format WXXM- studii pentru traficul aerian 407.209 Implementare Air Traffic Management 1: Initial System Wide Information Management


Programul Connecting Europe Facility (CEF) urmărește accelerarea investițiilor în domeniul rețelelor de transport, energie și telecomunicații transeuropene și mobilizarea finanțărilor publice sau private. De asemenea, CEF urmărește valorificarea sinergiilor dintre sectoarele de transport, telecomunicații și energie, sporind astfel eficacitatea intervențiilor UE și permițând optimizarea costurilor. De asemenea, CEF stabilește defalcarea resurselor care urmează a fi puse la dispoziție în cadrul financiar multianual, pentru anii 2014 - 2020.

Prin acest program sunt sprijinite proiectele de interes comun care vizează dezvoltarea și construcția unor infrastructuri și servicii noi sau modernizarea celor existente în sectoarele transporturilor, telecomunicațiilor și energiei. În cadrul CEF este prioritară acordarea de finanțări pentru dezvoltarea conexiunilor care lipsesc din sectorul transporturilor. De asemenea, CEF contribuie la sprijinirea proiectelor care au o valoare adăugată la nivel european și care au beneficii importante pentru societate, însă nu dispun de finanțare adecvată din partea pieței.

Următorul apel de proiecte pentru contractarea de finanțări destinate sectorului de transport va fi deschis în prima parte a anului 2016.

Intrebare:

Connecting Europe Facility nu trebuia sa se adreseze doar proiectelor transfrontaliere care sa "umple spatiile" ramase dupa implementarea "coridoarelor" si altor asemeni proiecte? Parca era dat si un exemplu ca tarile implementeaza proiecte pe teritoriul national lasand la coada portiunile de frontiera, unele cu trafic redus. Asa e sau am confundat eu programele?

Am tot citit ultimele doua paragrafe din comunicatul MFE, unde explica ce si cum e cu CEF, dar nu pare sa zica nicaieri ca e vorba doar de conexiuni intre statele membre....

Eu la asta (http://ec.europa.eu/transport/themes/infrastructure/ten-t-guidelines/index_en.htm) ma refeream:

Din acest document (http://ec.europa.eu/transport/themes/infrastructure/ten-t-guidelines/doc/building_infrastructure_en.pdf) am citat:

QuoteDue to limited budget available under the CEF, grant support must be focused. The projects that are most difficult to implement, notably because of their cross-border nature, are to be taken forward with the support of grants and strong governance. Other projects will be taken on by national public funding, where possibly with ESIF support, or through private funding. The latter may benefit from innovative financial instruments of the CEF and include all possible scenarios of mixed or so-called blended funding, for example under public-private partnership (PPP) or project finance structures.

nu stiu exact unde se potriveste mai bine stirea asta :
http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/s-a-decis-soarta-intermodalului-de-71-de-milioane-de-euro-de-la-aeroport--135641.html

din pacate CJ cluj nu s-a trezit dupa arestarea sefului. nu imi este f clar daca totul e pierdut sau se poate depune cerere cu intarizere. presa clujeana prezite diferit situatia. oricum ar fi , e un esec.

LE
http://actualdecluj.ro/exclusiv-motivul-pentru-care-a-picat-intermodalul-aeroportului/

eu nu inteleg cum negocierile birocratice intre 3 autoritati ale statului ( ConsJud, CNADNR, CFR/MT) se termina cu sesizarea DNA.

http://www.fonduri-ue.ro/comunicare/stiri/2869-romania-a-incasat-in-acest-an-peste-678-milioane-de-euro-de-la-comisia-europeana

Comunicat al Comisiei Europene.
Merge cel mai bine aici, pentru ca este si pe feroviar si pe auto.
Este adevarat, este doar pentru Bucuresti-Ilfov...

Quote
Programul TEN-T al UE va cofinanța, cu aproape 1 milion de euro, studii pentru dezvoltarea de legături mai bune pentru transportul de marfă și de pasageri între aeroportul București, principalele linii de cale ferată și rețeaua de autostrăzi din România.

Proiectul cuprinde studii de fezabilitate, juridice și de mediu în vederea proiectării unei noi legături între aeroportul Henri Coandă București, linia de cale ferată Brașov-București-Slobozia-Constanța și rețeaua de autostrăzi din România.

Studiile fac parte dintr-un proiect mai mare, care cuprinde construcția unui terminal multimodal pentru transport de marfă și pasageri, în regiunea București-Ilfov, lângă orașul Otopeni, la intersecția dintre autostrada care leagă Constanța (România) de Budapesta (Ungaria) și calea ferată dintre Constanța și Nürnberg/Dresda (Germania).

Proiectul a fost selectat pentru finanțare din partea UE, cu ajutorul experților externi, în cadrul Cererii anuale de propuneri TEN-T 2013, secțiunea de proiecte prioritare. Implementarea sa va fi monitorizată de INEA, Agenția Executivă pentru Inovare și Rețele a Comisiei Europene.

Proiectul trebuie încheiat până în luna decembrie 2015.

http://ec.europa.eu/romania/news/19032015_ue_sprijini_dezvoltarea_legaturi_bune_transport_bucuresti_ro.htm (http://ec.europa.eu/romania/news/19032015_ue_sprijini_dezvoltarea_legaturi_bune_transport_bucuresti_ro.htm)

Din asta eu inteleg ca au gasit ei (Comisia) o metoda sa ne mai dea 1 milion euro din POS-T 2007-2013...

1 milion e o nimica toata fata de cat se pierde. Dar pe mine ma amuza:

Quotelângă orașul Otopeni, la intersecția dintre autostrada care leagă Constanța (România) de Budapesta (Ungaria) și calea ferată ...

http://www.cdep.ro/interpel/2015/r6314A.pdf (http://www.cdep.ro/interpel/2015/r6314A.pdf)

(http://i.imgur.com/i51AcJn.jpg)

Ultimul paragraf e cel mai interesant.  :p

Adica vom pierde aproape 20%, adica "doar" 3,8 mld euro.
Din care ~ 1 mld. pe POS-T...
How Nice !  :(

http://www.cdep.ro/interpel/2015/r6542A.pdf (http://www.cdep.ro/interpel/2015/r6542A.pdf)

(http://i.imgur.com/GTolTz7.jpg)

(http://i.imgur.com/ENatKk4.jpg)

(http://i.imgur.com/XYymwKf.jpg)

Mai jos sunt 2 documente relevante care contin detaliile privind fazarea pe doua perioade de implementare.

http://www.esfondi.lv/upload/COCOF_12-0047-02-EN_Major_project_spanning.pdf (http://www.esfondi.lv/upload/COCOF_12-0047-02-EN_Major_project_spanning.pdf)

http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/cocof/2013/cocof_13_0089_01_en.pdf (http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/cocof/2013/cocof_13_0089_01_en.pdf)

In documentul acesta (http://www.cdep.ro/interpel/2015/r6471A.pdf) sunt cateva raspunsuri referitoare la noua Lege a Achizitiilor Publice, care va influenta inclusiv licitatiile pentru lucrari din fonduri UE.

Un articol al colegei de forum...

http://www.zf.ro/eveniment/transporturile-au-ajuns-fruntase-la-absorbtia-de-fonduri-ue-2-5-mld-euro-14123032 (http://www.zf.ro/eveniment/transporturile-au-ajuns-fruntase-la-absorbtia-de-fonduri-ue-2-5-mld-euro-14123032)

Consiliul Uniunii Europene a aprobat marti reportarea pentru perioada 2015-2017 a unei sume de 3,11 miliarde de euro reprezentand fonduri alocate Romaniei de la bugetul UE prin cadrul financiar multianual (CFM) 2014-2020 si pe care tara nu le-a cheltuit anul trecut, potrivit bugetului revizuit al UE.
Sursa (http://economie.hotnews.ro/stiri-eurofonduri-19978895-romania-poate-cheltui-pana-2017-fonduri-3-11-miliarde-euro-ramase-neutilizate-2014-din-noul-cadru-financiar.htm)

http://www.cdep.ro/interpel/2015/r6613A.pdf (http://www.cdep.ro/interpel/2015/r6613A.pdf)

(http://i.imgur.com/KBhNOoV.jpg)

(http://i.imgur.com/2lsILwy.jpg)

Comisia Europeana a adoptat, luni, o reglementare prin care Romania si alte state membre cu probleme in absorntia fondurilor europene vor putea sa-si refazeze mai usor proiectele incepute in vechiul ciclu financiar dar ramase neteriminate, astfel incat sa le poata transfera in cadrul finaciar urmator, pentru a mai salva din banii europeni de pe politica regionala.
Sursa (http://economie.hotnews.ro/stiri-eurofonduri-20074009-comisia-europeana-ajuta-romania-alte-state-refazeze-proiectele-impotmolite-pentru-salva-banii-europeni.htm)

http://www.cdep.ro/interpel/2015/r2032B.pdf (http://www.cdep.ro/interpel/2015/r2032B.pdf)

Doar pagina a doua contine ceva interesant.

(http://i.imgur.com/RuuGRJR.jpg)

9,5 miliarde de euro finantare pentru sectorul rural acordat Romaniei ( 2014-2020)

http://ec.europa.eu/romania/news/26052015_95_miliarde_euro_romania_rurala_ro.htm

http://monitorizari.hotnews.ro/stiri-infrastructura_articole-20239605-compania-drumuri-sustine-nu-vor-pierde-fonduri-europene-cazul-reabilitarilor-drumuri-nationale-proiectele-vor-fazate-continuate-fonduri-europene-din-exercitiul-financiar-2014-2020.htm

QuoteAstăzi, 23 iunie, comisarul european pentru politici regionale, doamna Corina Crețu, va semna la Bruxelles, împreună cu ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, doamna Sevil Shhaideh, Programul Operațional Regional 2014-2020 pentru România, în valoare de 8,2 miliarde euro. Din aceștia, 6,7 miliarde provin din Fondul European de Dezvoltare Regională.

Ceremonia va avea loc la sediul Comisiei Europene și va fi transmisă live pe EbS, în pagina:  http://ec.europa.eu/avservices/ebs/live.cfm, începând cu ora 16.00 (ora României).

Mai multe detalii în comunicatul de presă din pagina:
http://ec.europa.eu/romania/news/23062015_programul_operational_regional_2014_2020_pentru_romania_ro.htm

http://economie.hotnews.ro/stiri-eurofonduri-20265064-marius-nica-criteriul-39-39-pretului-cel-mai-mic-39-39-putea-exclus-pentru-adjudecarea-unor-elemente-ale-proiectelor-fonduri.htm

Quote'Pretul cel mai mic, in functie de negocierile pe care le avem cu reprezentantii Comisiei Europene, saptamana aceasta, criteriul pretul cel mai mic pentru anumite domenii de activitate, cum ar fi consultanta, s-ar putea chiar sa fie interzis. Sa nu mai fie castigate in baza acestui criteriu, pentru ca implementarea din 2007-2013, in mod special in ceea ce priveste proiectele mari de infrastructura, parte a esecului, sa spunem asa, o reprezinta si modalitatea in care au fost intocmite aceste documentatii tehnice. Nu vreau sa generalizez, dar sunt situatii in care consultantii au facut aceste documentatii din birou, nu au iesit pe teren, iar cand constructorul a inceput sa lucreze a descoperit o alta realitate decat cea din hartie si atunci au aparut blocaje in implementarea proiectelor'', a afirmat ministrul Marius Nica.

O mica manarie guvernamentala...
Utila pentru Romania, dar tot manarie cauzata de incompetenta ramane...:)

Quote
GUVERNUL ROMÂNIEI
30.06.2015


                                                       ŞEDINŢĂ DE GUVERN
                                                     COMUNICAT DE PRESĂ
      Guvernul adoptă măsuri de urgență pentru accelerarea absorbției fondurilor externe nerambursabile
   
     Guvernul a adoptat, printr-o Ordonanță de Urgență, o serie de măsuri necesare pentru creșterea ratei de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune aferente exercițiului financiar 2007-2013. Pentru aceasta, se impun identificarea și promovarea de proiecte alternative sau retrospective care să poată fi finanțate, astfel încât să se evite pierderea unor sume semnificative alocate României.
      În acest sens, actul normativ creează cadrul legal prin care unele obiective de investiții, finalizate sau în execuție, care au fost inițial finanțate printr-o serie de programe naționale de dezvoltare locală, de mediu și de gospodărire a apelor, pot fi transferate către Programului Operațional Sectorial Mediu 2007-2013 (POS Mediu), în conformitate cu regulile de implementare ale acestuia. Ordonanța creează și cadrul legal de decontare a cheltuielilor, în baza unor contracte de finanțare din POS Mediu. Prin decontarea acestor sume de către Comisia Europeană, se urmărește reîntregirea bugetului de stat sau a bugetelor de unde au fost efectuate inițial aceste cheltuieli, realizându-se astfel o creștere a gradului de absorbție a fondurilor nerambursabile, precum și o diminuare a deficitului bugetar, determinată de finanțarea inițială a acestor proiecte.

E foarte bine, dar motivul este acelasi la POS-T: nu am fost in stare sa facem proiectele la care ne-am angajat pe POS-M, si mutam altele in loc, ca sa nu pierdem banii....
In 9 ani nu am reusit sa facem gropi de gunoi ecologice si statii de epurare a apelor uzate. Ce poti sa mai zici...

http://www.cdep.ro/interpel/2015/r6821A.pdf (http://www.cdep.ro/interpel/2015/r6821A.pdf)

(http://i.imgur.com/PG61pPq.jpg)

(http://i.imgur.com/QcViAv3.jpg)

Nu mai tin minte care era legatura cu 31.03.2017. Poate isi aduce aminte cineva.

http://www.cdep.ro/interpel/2015/r7062A.pdf (http://www.cdep.ro/interpel/2015/r7062A.pdf)

(http://i.imgur.com/WhYgjnL.jpg)

Quote(60-80%)

Ne pregatesc oare deja pentru ce e mai rau?  ???

Quote from: NGC20 on July 08, 2015, 11:45:53 AM

Nu mai tin minte care era legatura cu 31.03.2017. Poate isi aduce aminte cineva.

Nu cumva proiectele fazate trebuie incheiate pana atunci? Ca doar nu ne-or permite sa tinem in viata proiecte ce trebuiau terminate in 2015 pana in 2020 sau mai tarziu.

Astazi se semneaza POIM 2014-2020.

Sursa: http://www.romania-actualitati.ro/romania_primeste_12_miliarde_de_euro_pentru_dezvoltarea_infrastructurii-78768

^^^
Sa inteleg ca tot azi se va aproba/semna si Master Planul General de Transport de catre CE ? :o

NU.

Nu tehnic, da teoretic.

Se semneaza finantarea pentru programul de infrastructura mare care (o parte din el) are la baza Masterplanul. Programul vizeaza in plus si domeniul energetic si cel de mediu pe langa infrastructura rutiera, feroviara, navala, aeriana si intermodala.

Exact.

o mare parte din POIM se duce pe: sectorul de mediu, pentru sectorul de apă și deșeuri, precum și în vederea protecției biodiversității și prevenirii inundațiilor și eroziunii costiere, cu o alocare de 4,47 miliarde euro (din care UE — 3,8 miliarde euro) - www.b365.ro

intrebare de baraj:
Nu se pot folosi acesti bani pt finantarea eco-ductelor?  sau pentru ziduri de sprijin pe malul raurilor (cum este cel de la Soimus) ?

Ce zici tu, @dr4qul4, in teorie suna bine. Adica ziduri de sprijin pe VO(asa cum se fac acum pana la Boita) din bani pentru prevenirea inundațiilor, urmate de o licitatie rutiera pentru umplutura plus asfalt. Problema e ca proiectele se vor incurca unul pe celalalt, daca firma care face zidurile de sprijin da faliment, ai blocat-o pe cea care e responsabila de restul lucrarilor.

@ cutter in mod special: poti afla care e stadiul infiintarii AMPOIM? Va fi preluat personal din AMPOST, va fi adus alt personal? Vor redenumi structura sau creaza una noua, cu birouri, infrastructura si, cel putin partial, alt personal?

http://economie.hotnews.ro/stiri-eurofonduri-20331730-guvernul-cumpara-consultanta-privata-pentru-proiecte-transport-4-miliarde-euro.htm

http://www.cdep.ro/interpel/2015/r6789A.pdf (http://www.cdep.ro/interpel/2015/r6789A.pdf)

(http://imgur.com/47OScD7.jpg)

(http://imgur.com/ecW82cR.jpg)

(http://imgur.com/FPgGtxz.jpg)

Fara prea multe comentarii...
(http://i.imgur.com/Vun10YP.png)

:)) am citit de vreo 3 ori ca sa vad care e inadvertenta.

in fine...un articol si o analiza mult mai buna:

http://www.zf.ro/eveniment/esec-al-tuturor-guvernelor-care-va-fi-decontat-de-20-de-milioane-de-romani-romania-cu-doar-patru-luni-inainte-de-a-pierde-definitiv-fonduri-ue-de-cel-putin-7-miliarde-de-euro-14713877

Da, articolul ZF este extrem de bun. Simplu, concis, si arata o tragedie nationala.

Si POSDRU, unde s-au facut probabil cele mai mari invarteli, e la 33%. 2,3mld euro aruncate aiurea (as spune ca 90% din POSDRU a fost aruncat aiurea). La POST nu mai vorbim.

Pe langa faptul ca pierdem multe miliarde, nu vedem nimic ca s-ar fi schimbat pentru 2014-2020. Chiar e mai rau pe ici colo (spre exemplu pe PNDR conditiile sunt stupide, parca facute impotriva oamenilor care au nevoi reale in domeniul lor). Nu invatam nimic si nimeni nu isi asuma.

Quote
București, 16 septembrie  2015

                                                     COMUNICAT DE PRESĂ
Comisia Europeană  a reluat plățile către România în cadrul POS Mediu și POS Creșterea Competitivității Economice

     Comisia Europeană a decis ieri, 15 septembrie 2015, să reia plățile către România în cadrul POS Mediu și POS Creșterea Competitivității Economice, în urma remedierii deficiențelor din sistemele de management și control.
     "Deblocarea acestor plăți ne confirmă că eforturile depuse de autoritățile române, pe parcursul a patru luni, au avut rezultatele așteptate. Comisia Europeană a considerat că măsurile luate de noi au dus la funcționarea corectă a sistemelor manageriale și de control și, în consecință, se pot relua transferurile de la bugetul comunitar către bugetul României. Ca rezultat, estimăm că într-o primă etapă vor fi rambursate către România aproximativ 120 milioane euro, aferente declarațiilor de cheltuieli deja transmise. Pentru pasul următor, pregătim pentru a fi certificate și transmise către CE declarații de cheltuieli în valoare totală estimată de aproximativ 221 milioane euro, ceea ce înseamnă că în curând vom deconta și alte sume aferente axelor deblocate acum", a declarat Marius Nica, ministrul fondurilor europene.
     În luna aprilie a.c, în urma unor audituri ale CE, au fost decise întreruperi temporare ale rambursărilor de la Bruxelles către România pentru axe ale Programului Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice (POS CCE), Programului Operațional Sectorial Mediu (POS Mediu), Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU). Beneficiarii fondurilor nu au fost afectați, plățile către cei care derulează proiecte europene fiind asigurate de la bugetul de stat.
     La începutul lunii septembrie, CE a decis și deblocarea plăților pe Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) 2007-2013, România urmând să primească, până la sfârșitul acestei luni, 480 de milioane de euro pentru cheltuielile efectuate în proiectele europene finanțate din POSDRU.
Ministerul Fondurilor Europene - Unitatea de Comunicare
Tel: 0372 838 757
E-mail: presa.mfe@fonduri-ue.ro

Mai fratilor, te doare mintea...

Iata ce le-a spus jurnalistilor ministrul Finantelor Publice al Romaniei (fost ministru al Fondurilor Europene) dupa intalnirea de astazi cu misiunea FMI, explicand ca absorbtia fonurilor europene a fost unul dintre subiectele discutate:

Quote
Eugen Orlando Teodorovici:
    Eu am plecat la inceputul mandatului meu ca si ministru al Fondurilor Europene, undeva limita de absorbtie posibila pentru Romania (tinand cont de intarzierile majore pe care le-am avut, stiti foarte bine, la inceputul perioadei actuale) de 80%. Asta inseamna ca diferenta se duce undeva la aproximativ 4 miliarde de euro, suma provenind in special din zona de transport si de mediu.
    - Dar mai este posibil sa ajungem la 80% absorbtie ?
    Vom vedea asta pana la final de an, pentru ca stiti foarte bine 31 decembrie 2015 este data pana la care trebuie sa platim catre beneficiari, iar dupa aceea toate facturile decontate trebuie sa fie trimise la Comisia Europeana pana la final de martie 2016, atunci vom putea sa stim exact care este suma totala pe care Romania a putut sa o absoarba din actualul cadru financiar 2007-2013.
     Posibil este pentru ca astazi am depasit ceva un procent de 60 la suta, si eu zic ca pana la final de an un volum foarte mare de facturi vor fi trimise catre decontare la ministerele care se ocupa de acest lucru.

Deci este simplu:
1/.  In 8 ani si 9 luni am realizat o absorbtie de 60%
2/. In cele 3 (trei) luni ramase mai absorbim 20%

Aveti vreo problema, este cineva care nu a inteles ce spune domnul ministru ?!...
:bash:

La cate facturi neplatite sunt, DACA le baga pe toate la plata este posibil sa adaugam 10-15%.

Mai rau este ca acelasi ministru a declarat ca pe noul exercitiu vom avea acelasi rezultat "daca nu se schimba oamenii care implementeaza, mai ales pe mediu si transporturi". Ori a uitat subit de cand e la finante ca a fost la MFE...loveste in aia, desi acum cateva luni cei din MFE in opinia lui erau competenti.

Si mai rau e ca am fost de curand la o conferinta pe tematica fondurilor europene, in teritoriu, iar cei care au venit sa ne prezinte erau praf si pulbere. "Expertul" care prezenta un program era clar inchis de fiecare intrebare din sala, fiind nevoit directorul ADR-ului sa il salveze mereu cu o explicatie gen "vom vedea, etc". Din pacate ei dupa 1 an si 9 luni din noul exercitiu cam habar n-au ce si cum se va finanta. Totul este la stadiu "vom vedea", "urmeaza sa se hotarasca", "Avem intarzieri", "ne-am hotarat sa schimbam"...

Chiar nu s-a invatat nimic din 2007-2013.
Pe PNDR conditiile s-au facut si mai drastice, ca asa e specificul celor de la AFIR (pentru ei beneficiar fonduri = potential infractor) iar pe celelalte programe e un haos total.

Quote from: dr4qul4 on October 13, 2015, 05:51:02 PM
este posibil sa adaugam 10-15%.

- adăugăm 10 - 6 miliarde pierdute
- adăugăm 15% - "doar" 5 miliarde pierdute

Cool... :(

@TibiV, astia sunt bani pierduti inca de acum 2 ani. Doar ca unii inca mai cred in povesti cu zane.

De fapt, trebuia sa fie clar inca din 2010 ca nu avem nici o sansa nici macar pt 90% absorbtie. Exercitiul a inceput in 2007, iar noi, ca niste buni strategi, am mers pe ideea "lasa ca avem timp".

Ar fi interesant un rezumat pe ani.

Avand in vedere faptul ca nu poti demara mai nimic inainte sa se aprobe programele operationale, este undeva firesc ca marea "concentrare" a absorbtiei sa fie in a doua jumatate a perioadei de programare. In afara de a face o strategie pentru a cunoaste in mare ce vrei sa faci, concret nu prea poti face nimic inainte. Asa ca in primii 2 ani se aproba programele, se fac ghidurile si se dau drumul la apeluri (ps: noi avem 2 ani trecuti si nu avem ghiduri finale si nici macar in consultare pentru toate liniile). Apoi incepe depunere-evaluare-contractare-licitatitii->lucrari.

Insa noi cand am intrat in a doua jumatate a 2007-2013 am stat cu cateva programe operationale blocate 1-2 ani, apoi sfarsitul lui 2014 si 2015 au fost si inca sunt niste ratari monumentale in materie de investitii publice care automat au tras absorbtia in jos. Cauzele au fost in general politice + de competenta, cumulat. Singurul lucru important facut de schimbarea regimului politic a fost trecerea POSCCE catre ADR-urile teritoriale pentru implementare, altfel ar fi fost si acolo un dezastru in ziua de astazi. Insa in rest am tarait-o pana acum. Inca asteptam desprinderea autoritatilor de management de factorul politic si atragerea de oameni competenti si mai ales sa fie lasati sa isi faca treaba, iar ceilalti "sa zboare".

Pe mediul privat se sta mult mai bine. Dar pe fondurile destinate diverselor entitati controlate de stat e dezastru. Proiecte intarziate, foarte multe cu risc de neinchidere, etc. Pe Mediu suntem 0 barat, pe transporturi iarasi.

Quote from: ovideatza on October 14, 2015, 07:31:07 PM
in primii 2 ani se aproba programele, se fac ghidurile si se dau drumul la apeluri (ps: noi avem 2 ani trecuti si nu avem ghiduri finale si nici macar in consultare pentru toate liniile). Apoi incepe depunere-evaluare-contractare-licitatitii->lucrari.

Da de aici regula generala N+3/N+2
N+3 pentru inceperea proiectelor
N+2 pentru finalizarea lor.
Adica din banii alocati anului 2014 putem incepe proiecte pana in 2017...

AMPOST

http://www.ampost.ro/comunicate/a-fost-aprobata-finantarea-pentru-proiectul-servicii-de-consultanta-tehnica-i-servicii-de-consultanta-in-domeniul-achizitiilor (http://www.ampost.ro/comunicate/a-fost-aprobata-finantarea-pentru-proiectul-servicii-de-consultanta-tehnica-i-servicii-de-consultanta-in-domeniul-achizitiilor)

Quote
Data: 16-10-2015

Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial ,,Transport" 2007-2013 a semnat, în data de  16.10.2015, decizia de finanțare pentru proiectul ,,Servicii de consultanță tehnică și servicii de consultanță în domeniul achizițiilor".

Obiectivul specific constă în sprijin pentru Autoritatea de Management pentru POS-T, prin consultanță pentru verificarea tehnică a proiectelor retrospective și fazate și verificarea es-post a procedurilor de achiziție publice proiectelor retropective și fazate derulate de Beneficiarii POS -T.

Proiectul are un buget total de 159.335,04  de lei, din care 109.221,60  lei constituie finanțare nerambursabilă acordată de Comisia Europeană din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Sectorial ,,Transport" 2007-2013, restul sumei fiind asigurată de la Bugetul de Stat.

Data limită a eligibilității cheltuielilor proiectului este 31.12.2015.

Acest proiect a fost depus în cadrul Axei Prioritare nr. 4, Domeniul major de intervenție 4.1 "Sprijin pentru managementul, implementarea, monitorizarea și controlul POS -T".

http://www.cdep.ro/interpel/2015/r7822A.pdf (http://www.cdep.ro/interpel/2015/r7822A.pdf)

(http://i.imgur.com/1mtpjJK.jpg)

(http://i.imgur.com/WQIw5L9.jpg)

(http://i.imgur.com/FbaEdn6.jpg)

(http://i.imgur.com/YZlO5aw.jpg)

Mda...
Noi victorii... :(

Quote from: TibiV on October 13, 2015, 05:48:35 PM
Mai fratilor, te doare mintea...

Iata ce le-a spus jurnalistilor ministrul Finantelor Publice al Romaniei (fost ministru al Fondurilor Europene) dupa intalnirea de astazi cu misiunea FMI, explicand ca absorbtia fonurilor europene a fost unul dintre subiectele discutate:

Quote
Eugen Orlando Teodorovici:
    Eu am plecat la inceputul mandatului meu ca si ministru al Fondurilor Europene, undeva limita de absorbtie posibila pentru Romania (tinand cont de intarzierile majore pe care le-am avut, stiti foarte bine, la inceputul perioadei actuale) de 80%. Asta inseamna ca diferenta se duce undeva la aproximativ 4 miliarde de euro, suma provenind in special din zona de transport si de mediu.
    - Dar mai este posibil sa ajungem la 80% absorbtie ?
    Vom vedea asta pana la final de an, pentru ca stiti foarte bine 31 decembrie 2015 este data pana la care trebuie sa platim catre beneficiari, iar dupa aceea toate facturile decontate trebuie sa fie trimise la Comisia Europeana pana la final de martie 2016, atunci vom putea sa stim exact care este suma totala pe care Romania a putut sa o absoarba din actualul cadru financiar 2007-2013.
     Posibil este pentru ca astazi am depasit ceva un procent de 60 la suta, si eu zic ca pana la final de an un volum foarte mare de facturi vor fi trimise catre decontare la ministerele care se ocupa de acest lucru.

Deci este simplu:
1/.  In 8 ani si 9 luni am realizat o absorbtie de 60%
2/. In cele 3 (trei) luni ramase mai absorbim 20%

Aveti vreo problema, este cineva care nu a inteles ce spune domnul ministru ?!...
:bash:

Daca nu intelegi, eu zic sa nu-ti mai dai cu parerea. Nu ar fi mai bine sa intrebi intai?

Absorbtia de 60% sunt bani efectiv primiti inapoi de Romania. DAR, in mod normal avem asa:
1. Se lucreaza 1 luna.
2. Se factureaza ceea ce s-a lucrat in acea luna undeva in luna urmatoare, dupa primirea avizului de la consultant - dar uneori dureaza mai multe luni pana se emite factura, din diverse motive birocratice. +1 luna
3. Facturile au termen de plata 90 de zile. +3 luni
4. Numai DUPA ce au fost platite se face dosar si se trimite la Bruxelles pentru decontare. + 1 luna
5. Dureaza 2-3 luni analiza la Bruxelles, apoi se face anuntul de plata. + 3 luni
STOP - > in acest punct se masoara absorbtia, adica doar ceea ce este avizat la plata de catre Bruxelles catre Romania.

TOTAL +8 luni (in cel mai fericit caz).

Asadar ACUM noi vedem absorbtia pentru ceea ce s-a construit in anul 2014. Ceea ce s-a facut in 2015 inca nu intra in acel procent, este prea devreme. Abia in mai-iunie 2016 vom sti unde ne aflam si pana atunci procentele pot sa mai creasca. Desigur, cu sincope gen Imbecillo lot 3 SB-Orastie pot sa mai si scada.


DECI, CEL MAI IMPORTANT: NU ARE LEGATURA ABSORBTIA DIN TRECUT CU CEA DIN VIITOR. Ceea ce se va adauga in ultimele 3 luni din 2015 nu reprezinta progresul lucrarilor din aceste 3 luni, ci se va adauga INTREGUL AN 2015.

Quote from: vancouver on October 17, 2015, 05:28:36 PM
Daca nu intelegi, eu zic sa nu-ti mai dai cu parerea. Nu ar fi mai bine sa intrebi intai?

Conform documentului postat de NGC20 chiar inaintea postarii tale, pe ultima pagina, in chenar rosu, scrie ca declaratia de cheltuieli pentru ultima aplicatie de plata intermediara se depune pana la sfarsitul lunii mai.
Bun, deci nu au ramas doar 3 luni, ci 8 luni.

Acum intreb: cat este de verosimil ca in 8 luni sa maresti absorbtia cu 20%, cand in mai mult de 8 ani ai facut 60% ?
Bine, daca te teranjeaza scadem si primii 3 ani, caci atunci abia se pregateau proiectele. Raman 5 ani.
Intreb: cat este de verosimil ca in 8 luni sa maresti absorbtia cu 20%, cand in mai mult de 5 8 ani ai facut 60% ?

Deci, desi nu esti de acord, imi dau totusi cu parerea ca este imposibil.
Cu mult noroc si niste proiecte mari terminate la mustata, poate ajungem pe la 70%.

Asta e parerea mea, sper sa nu te jignesc prea tare prin faptul ca mi-o exprim.

Quote from: vancouver on October 17, 2015, 05:28:36 PM
Absorbtia de 60% sunt bani efectiv primiti inapoi de Romania.

Daca nu stii, eu zic sa intrebi mai intai.
Datele oficiale ale MFE spun ca absorbtia la 30 septembrie 2015 este de 56,99% la nivel de declaratii transmise la Comisie.
La nivel de sume efectiv rambursate (plati intermediare) absorbtia este de 52,74%, adica 10,051 miliarde euro.
Documentul este public, il poti consulta la: http://www.fonduri-ue.ro/files/implementare-absorbtie/Anexa.1-30.septembrie.2015.pdf (http://www.fonduri-ue.ro/files/implementare-absorbtie/Anexa.1-30.septembrie.2015.pdf)

http://www.cdep.ro/interpel/2015/r7846A.pdf (http://www.cdep.ro/interpel/2015/r7846A.pdf)

(http://i.imgur.com/qvDJRx6.jpg)

(http://i.imgur.com/VZ4LAt8.jpg)

(http://i.imgur.com/bZE18Bf.jpg)

(http://i.imgur.com/cnONA6F.jpg)

(http://i.imgur.com/l3HEQax.jpg)

Pun aici separat lucrul cel mai important din documentul de mai sus.

(http://imgur.com/62JaLIT.jpg)

"Valoare eligibilă fazată 2,5 miliarde euro"

Ceva îmi dă cu virgulă aici.
Deja au cerut şi UE le-a decontat 2,548 miliarde
POS-T are 4,2 miliarde.
Cum le ies  2,5 miliarde valoare fazată ?

LE
Am uitat de contribuţia natională de vreo 0,7-0,8 miliarde...

Dezbatere publica pe Ghidurile dedicate sectorului de transport

Quote
In data de 27 octombrie 2015, la sediul Ministerului Fondurilor Europene (B-dul Ion Mihalache, nr 15-17, sala de conferinte, parter), incepand cu ora 10.30, se va organiza o sesiune de dezbatere cu toti factorii interesati referitoare la Ghidurile Solicitantului in varianta draft publicate in datele de 15 septembrie 2015 si 25 septembrie 2015 pentru:
- Obiectivele Specifice 1.1 Cresterea mobilitatii prin dezvoltarea transportului rutier pe reteaua rutiera TEN-T centrala, 2.1 Cresterea mobilitatii pe reteaua rutiera TEN-T, 2.2 Cresterea accesibilitatii zonelor cu o conectivitate redusa la infrastructura rutiera a TEN-T

- Obiectivele Specifice 1.2. Cresterea mobilitatii pe reteaua feroviara TEN-T centrala si 2.7. Cresterea sustenabilitatii si calitatii transportului feroviar
- Obiectivele Specifice 1.3 Cresterea gradului de utilizare a cailor navigabile si a porturilor situate pe reteaua TEN-T central si 2.4 Cresterea volumului de marfuri tranzitate prin terminale intermodale si porturi
- Obiectivul Specific 1.4 Cresterea gradului de utilizare a transportului cu metroul in Bucuresti-Ilfov prin dezvoltarea infrastructurii si serviciilor aferente
- Obiectivul Specific 2.3 Cresterea gradului de utilizare sustenabila a aeroporturilor
- Obiectivul Specific 2.5 Cresterea gradului de siguranta si securitate pe toate modurile de transport si reducerea impactului transporturilor asupra mediului
- Obiectivul Specific 2.6 Reducerea timpului de stationare la punctele de comunicare transnationala.

Organizatiile interesate sunt invitate sa nominalizeze un reprezentant care sa participe activ la dezbateri. Nominalizarile pot fi transmise la adresa de e-mail contact.minister@fonduri-ue.ro, pana la data de 26 octombrie 2015.

Sursa: Fonduri-Structurale.ro (http://www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?t=Stiri&eID=17323)

Ca tot e mort topicul asta.....

e mort si "topicul lor"
Probleme cu fondurile UE: Dacian Ciolos a anuntat ca a gasit Programul Operational Regional blocat, iar sistemul informatic nefunctional (http://economie.hotnews.ro/stiri-eurofonduri-20608574-probleme-fondurile-europene-dacian-ciolos-anuntat-gasit-programul-operational-regional-blocat-iar-sistemul-informatic-pentru-perioada-finantare-2014-2020-nefunctional.htm)

QuoteCorina Creţu a spus ca mai sunt doar 6 saptamani pana la 31 decembrie 2015, termenul limita pana la care Comisia Europeana mai accepta facturi pentru a fi decontate. "In aceste 6 saptamani, Romania are nevoie de stabilitate la nivelul autoritatilor de management", a mai spus Cretu.

Să nu îmi spui că mai avem nevoie de Neaga... :D

1) Pana la urma va intra in vigoare de la 1 ianuarie noua lege a achizitiilor publice? (S-a votat/se va vota? S-a promulgat?)

2) Ce se va intampla cu licitatiile in curs de desfasurare dupa intrarea in vigoare a acestei legi? Se vor adapta noile reguli in functie de stadiul la care se afla fiecare sau vor continua pe legea veche pana la finalizare?

3) Dupa cum stiti sunt o serie de licitatii foarte importante a caror demarare este taraganata de foarte mult timp (padurea de pe A3, ecoductele, DX7). Credeti ca un posibil motiv pentru intarzieri ar putea fi acela ca CNADNR asteapta intrarea in vigoare a acestei noi legi?

Quote from: ultrasbz on December 02, 2015, 11:28:05 AM
3) Dupa cum stiti sunt o serie de licitatii foarte importante a caror demarare este taraganata de foarte mult timp (padurea de pe A3, ecoductele, DX7).

Daca padurea de pe A3 despre care vorbesti este cea de pe Gilau-Nadasel, atunci nu are nici o legatura cu licitatiile.
Lotul ala a fost licitatat, atribuit si acum este in lucru.
Acolo este o problema de aviz de mediu.

Quote from: TibiV on December 02, 2015, 01:20:00 PM
Acolo este o problema de aviz de mediu.

Ah, ok, scuze.

Un articol foarte bun.

http://economie.hotnews.ro/stiri-eurofonduri-20637627-listele-care-iti-arata-unde-cat-multi-bani-europeni-aruncat-panoplia-intarziatilor-raul-cel-mai-mic.htm

Quote
Cabinetul Comisarului Corina Crețu
Membru al Comisiei
15 decembrie 2015
Bruxelles

                   Comunicat de presă

Decizii ale Comisiei Europene pentru două proiecte majore de infrastructură din România

Comisia Europeană a aprobat astăzi, 15 decembrie 2015, finanțarea primei faze a proiectului major de
infrastructură "Îmbunătățirea serviciilor de transport public de călători pe linia de metrou 2 Berceni –
Pipera" și fazarea proiectului "Reabilitarea DN6 Alexandria – Craiova".

Ca urmare a deciziei de astăzi a Comisiei Europene, în cazul proiectului ce vizează modernizarea Liniei 2 de
metrou Berceni - Pipera, lucrările cu finanțare europeană se vor derula în două etape. În prima fază,
cheltuielile eligibile pentru achiziționarea a 24 de noi rame de metrou, precum și a echipamentelor de
siguranță la bord, se vor rambursa din fondurile alocate în perioada de programare 2007 – 2013. Valoarea
cheltuielilor eligibile prevăzute pentru prima etapă a proiectului se ridică la 112,3 milioane de euro, din
care cofinanțarea europeană, prin Fondul de Coeziune, este de 95,5 milioane de euro.
Faza a II-a a proiectului va fi implementată în perioada de programare 2014 - 2020 și presupune
modernizarea a 18 km de linie dublă de metrou, reabilitarea sistemelor electromecanice pentru tuneluri și
realizarea unui nou acces la stația Tineretului.

,,Realizarea lucrărilor de modernizare a Liniei de Metrou 2 Berceni - Pipera devine acum posibilă prin
aprobarea fazării proiectului. În câțiva ani, milioanele de pasageri care folosesc anual această linie de
metrou vor beneficia de condiții mai bune de transport, dar și de mai multă siguranță. Datorită acestor
lucrări, bucureștenii vor putea ajunge mai repede dintr-un punct în altul al capitalei României, pe ruta de
metrou Pipera - Berceni", a precizat comisarul european Corina Crețu.

În cazul Proiectului "Reabilitarea DN6 Alexandria – Craiova", CE a aprobat fazarea acestuia, ceea va permite
finalizarea lucrărilor prin asigurarea cofinanțării primei etape din fondurile disponibile pentru 2007-2013, în
timp ce faza a II-a va fi cofinanțată în perioada 2014-2020.
Proiectul prevede reabilitarea, în total, a 127 de kilometri de drum național. 75% din lucrări urmează să fie
realizate în prima fază, cofinanțarea europeană, prin Fondul European de Dezvoltare Regională, fiind de
47,4 milioane de euro. Valoarea totală a proiectului este de 156,9 milioane de euro.

La semnarea deciziei privind aprobarea fazării acestui proiect major de infrastructură din România, Corina
Crețu a declarat: ,,La finalizarea lucrărilor de reabilitare a drumului național care leagă orașele Craiova și
Alexandria, cei peste 1,6 milioane de locuitori din județele Dolj, Olt și Teleorman vor avea condiții mai bune
și mai sigure de transport. Durata transportului între cele două orașe se va reduce cu o treime, astfel că
locuitorii din Craiova şi Alexandria, ca şi alţi transportatori, vor putea să parcurgă această distanță în circa
100 de minute. Conform proiectului, lucrările de reabilitare a acestui drum național urmează să fie finalizate
până la 30 octombrie 2017.''

Cererea de fazare a proiectului major de infrastructură ''Reabilitarea DN6 Alexandria – Craiova" a fost
trimisă de autoritățile române la 30 septembrie 2015.

Au reusit sa mai salveze ceva fonduri din POS-T 2007-2013.

Quote
17.12.2015

A fost aprobată finanțarea pentru proiectul ,,Lărgire la 4 benzi de circulație a DN 73 între km 7+000 – km 11+100 și drum de legătură cu DN 73D".
[...]
Proiectul are un buget total de 154.460.897,97 lei, din care 82.340.724 lei constituie finanțare nerambursabilă acordată de Comisia Europeană din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Sectorial ,,Transport" 2007-2013, restul sumei fiind asigurată de la Bugetul de Stat.

 Cum îşi bat joc de bani şi de cetățeni toate instituţiile...
http://www.mediafax.ro/social/primaria-capitalei-bucurestiul-pierde-finantare-de-peste-132-milioane-lei-pentru-proiecte-precum-arcul-de-triumf-14925100

Capitala pierde finanţare din fonduri europene şi de la bugetul de stat de peste 132 milioane de lei din cauză că proiecte precum pasajul rutier de la Piaţa Sudului, construirea ambulatoriului de la Spitalul Foişor sau consolidarea Arcului de Triumf nu sunt gata la timp.
Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) informează că Bucureştiul pierde finanţare din fonduri europene şi de la bugetul de stat în valoare totală de 124.183.654 lei pentru trei proiecte care nu vor fi finalizate la 31 decembrie 2015, termenul stabilit prin acordul de finanţare în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013 (POR), precum şi alte aproximativ opt milioane de lei, care puteau fi utilizaţi din fonduri europene, şi care vor fi plătiţi din bugetul Primăriei Capitalei pentru continuarea altor trei proiecte, pentru care s-a solicitat prelungirea termenului de implementare până la data de 30 iunie 2016.
"Vom avea o gaură în buget, iar vina aceasta este în întregime a fostei administraţii.Va trebui să ducem proiectele la bun sfârşit, iar acest lucru îl vom face din surse proprii. Administrarea dezastruoasă a primăriei ne va costa pe fiecare dintre noi", arată, în comunicatul de vineri, primarul general interimar, Răzvan Sava.

PMB precizează că finanţarea de peste 124 de milioane de lei, care nu mai poate fi decontată din fonduri europene şi de la bugetul de stat, reprezenta cofinanţarea proiectelor pentru realizarea pasajului rutier de la Piaţa Sudului, amenajarea unui circuit turistic pe lacurile Tei şi Floreasca, precum şi pentru lucrările de construire a ambulatoriului la Spitalul Foişor.
Alte trei proiecte - consolidare, restaurare şi conservare Arcul de Triumf, Observatorul Astronomic "Vasile Urseanu" şi proiectul de reabilitare, modernizare şi echipare a ambulatoriului integrat al spitalului clinic de copii "Victor Gomoiu" - a căror lucrări sunt aproape finalizate - pierd finanţare în valoare totală de aproximativ opt milioane de lei.
Primăria Municipiului Bucureşti a obţinut finanţare europeană pentru realizarea a opt obiective de interes public, prin Programul Operaţional Regional 2007 – 2013. Aceste proiecte sunt: consolidare, restaurare şi conservare la patru monumente (Arcul de Triumf, Casa Cesianu, Muzeul "Nicolae Minovici" şi Observatorul Astronomic "Vasile Urseanu"), reabilitarea, modernizarea şi echiparea ambulatoriilor de la spitalele "Victor Gomoiu" şi "Foişor", amenajarea circuitului turistic pe lacurile Tei şi Floreasca, precum şi modernizarea infrastructurii rutiere Piaţa Sudului.
Valoarea totală a acestor proiecte a fost estimată la 313.490.033 lei, din care 191.066.216 lei reprezenta finanţare nerambursabilă din fonduri europene şi contribuţie de la bugetul de stat al României, prin POR 2007-2013. Termenul de finalizare a celor 8 proiecte este de 31 decembrie 2015, se arată în comunicatul PMB.
Primarul general Răzvan Sava a solicitat responsabililor din Primăria Capitalei o analiză a stadiului acestor proiecte şi din raportul prezentat rezultă că doar două proiecte din cele opt, respectiv Casa Cesianu (proiect în valoare de 8.585.807 lei) şi Muzeul Nicoale Minovici (proiect în valoare totală de 14.995.314 lei) sunt finalizate la termen.
De asemenea, lucrările la ambulatoriul de la Spitalul "Victor Gomoiu" - proiect în valoare de 10.521.149 lei - sunt finalizate integral, însă nu au fost decontate, conform proiectului de finanţare, informarea şi publicitatea proiectului, auditul de proiect şi managementul proiectului.
"Pentru realizarea obiectivelor amintite sunt estimate costuri în valoare de aproximativ 60.000 lei, care nu vor putea fi decontate din fonduri europene", se mai arată în comunicat.
La Observatorul Astronomic "Vasile Urseanu" - proiect în valoare de 11.105.896 de lei - lucrările au fost finalizate în proporţie de 80 la sută, urmând să fie achitată o diferenţă de 4.442.358 de lei de la bugetul local al Primăriei Capitalei.
Consolidarea, restaurarea şi conservarea Arcului de Triumf - proiect în valoare de 30.461.626 de lei - este tot în stadiu avansat al lucrărilor, fiind finalizat în proporţie de 86 la sută.
"Pentru acest proiect au fost deja utilizaţi 17.733.716,70 lei, până în luna august 2015, alte lucrări în valoare de 3.770.508,43 urmând să fie decontate până la sfârşitul anului 2015. Pentru acest obiectiv, contribuţia din fonduri europene şi bugetul de stat a fost estimată la 22.522.381,43 lei. Din această sumă, s-au utilizat 19.369.248,02 lei, diferenţa, în valoare de 3.153.133,41 lei urmând să fie suportată din bugetul local al Primăriei Municipiului Bucureşti", se mai arată în comunicat.
PMB informează că edilul general interimar va solicita Consiliului General al Municipiului Bucureşti prelungirea acestor proiecte până la data de 30 iunie 2016 şi acordul legislativului oraşului pentru finanţarea, de la bugetul local, a sumelor necesare finalizării proiectelor.
"Dacă CGMB nu va fi de acord cu prelungirea şi finanţarea de la bugetul local a acestor proiecte, Bucureştiul va trebui să restituie şi banii europeni utilizaţi deja pentru cele trei obiective. Cele mai grave probleme sunt înregistrate la proiectele Piaţa Sudului, circuitul turistic Floreasca - Tei şi ambulatoriul de la spitalul «Foişor», potrivit raportului prezentat primarului general de către responsabilii municipali cu implementarea proiectelor cu finanţare europeană", informează PMB.
Potrivit sursei citate, la Piaţa Sudului, obiectiv a cărui valoare a fost estimată la 127.140.761,05 lei, s-au cheltuit până în prezent 18.401.041,88 lei (inclusiv TVA), iar din 1 ianuarie 2016, orice decont al lucrărilor pentru acest proiect nu mai poate fi plătit din fonduri europene, potrivit legii.
"Bucureştiul pierde astfel o finanţare europeană de 83.894.535,75 lei, sumă ce va fi acoperită din bugetul Primăriei Capitalei, pentru continuarea lucrărilor. O situaţie la fel de gravă se înregistrează şi în cazul proiectului circuit turistic pe lacurile Floreasca - Tei, unde se pierde o finanţare europeană în valoare totală de 23.519.736, 61 lei. Valoarea estimată a proiectului este de 88.355.487,98 lei. La Spitalul Foişor, unde trebuia amenajat un ambulatoriu integrat, finanţarea europeană în valoare de 16.769.381,72 lei se pierde integral. Valoarea estimată a acestui proiect a fost de 22.323.988,99 lei", se mai arată în comunicatul PMB.
Instituţia precizează că valoarea totală a fondurilor europene şi de la bugetul de stat care nu mai pot fi utilizate pentru cele trei proiecte este de 124.183.654 lei.
Potrivit raportului făcut de cei care au gestionat proiectele cu finanţare europeană, cauzele care au dus la această situaţie gravă ar fi eroarea de proiectare. Astfel, la Piaţa Sudului, precum şi în cazul circuitului turistic Floreasca - Tei, proiectantul nu a ţinut cont de planul de reţele subterane. În cazul ambulatoriului de la spitalul "Foişor" s-au înregistrat neconcordanţe şi erori în proiectul tehnic, situaţie care a dus la revizuirea proiectului de două ori, în 2014, respectiv 2015.

Ionut, nu te supara pentru dubla postare, dar cred ca e bine sa existe informatia si aici...

Stadiul absorbtiei 7 decembrie 2015.
Pe POS-T gaura 1,6 mld. euro...
(http://i.imgur.com/lz7s1WD.jpg)

Cool... Am fazat 2,5 miliarde numai pe POS-T
(http://i.imgur.com/jkeD2bK.jpg)

Astea le terminam "din banisorii nostri". Dar musai sa fie gata in iunie 2016, altfel dam inapoi toti banii de la UE
(http://i.imgur.com/tulcwqV.jpg)

Si daca doreati sa stiti cand se pune in miscare POIM:
(http://i.imgur.com/BKAxfvx.jpg)

Aici este oricum topicul cel mai potrivit. :cheers:

Cu exprimarea asta "Masuri pentru cresterea absorbtiei" pe cine cred ei ca pacalesc. De fapt, se incearca reducerea PIERDERILOR, pentru ca banii SUNT PIERDUTI. Nu e vorba de nici o crestere la absorbtie de 60%.

http://economie.hotnews.ro/stiri-eurofonduri-20695200-cati-bani-pompat-uniunea-eurpeana-romania-cei-9-ani-aderare.htm

•In Programul Operational Sectorial (POS) Transport, Romania a reusit o rata de absorbtie efectiva de 61%, adica 2,6 miliarde de euro. POS Transport este gestionat de Autoritatea de Management de la Ministerul Fondurilor Europene, din ianuarie 2015. Pana atunci, insa, autoritatea de management era in subordinea Ministerului Transporturilor. Principalii beneficiari care au derulat proiecte europene cu acesti bani sunt Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR), Caile Ferate (CFR), Metrorex - toate aflate in subordinea Ministerului Transporturilor

Si primaria Constanta a dat cu mucii in fasole si a pierdut o parte din fonduri pentru:

-parcarea etajata Mamaia
-parcul arheologic
-reabilitarea retelei de iluminat (oricum noii stalpi sunt infecti)
-statiile velo

Iar CJC pentru:

-cinema Jean Constantin
-centrul turistic Tomis

http://www.cdep.ro/interpel/2015/r8757A.pdf (http://www.cdep.ro/interpel/2015/r8757A.pdf)

(http://i.imgur.com/9oK2McY.jpg)

(http://i.imgur.com/lYXchRB.jpg)

(http://i.imgur.com/AsCvtj5.jpg)

(http://i.imgur.com/3y9vg7y.jpg)

(http://i.imgur.com/uIb7KgR.jpg)

(http://i.imgur.com/AuQr9E0.jpg)

http://www.fonduri-ue.ro/images/files/programe/INFRASTRUCTURA/POIM/2016/06.01/Portofoliu_proiecte_POIM_ilista_proiecte_preidentificate_ianuarie_2016.pdf (http://www.fonduri-ue.ro/images/files/programe/INFRASTRUCTURA/POIM/2016/06.01/Portofoliu_proiecte_POIM_ilista_proiecte_preidentificate_ianuarie_2016.pdf)

(http://i.imgur.com/XcKKuDf.jpg)

(http://i.imgur.com/Lnvb076.jpg)

(http://i.imgur.com/788WWKS.jpg)

(http://i.imgur.com/1dDhRMG.jpg)

(http://i.imgur.com/M43hUVd.jpg)

(http://i.imgur.com/9bs35X6.jpg)

http://www.startupcafe.ro/stiri-finantari-20768468-video-tutorial-cum-functiona-noul-sistem-online-mysmis-prin-care-vom-putea-cere-fonduri-europene.htm

Azi a fost adoptat in Senat noul pachet de legi ale achizitiilor publice. Urmeaza Camera Deputatilor care este camera decizionala.

http://mt.gov.ro/web14/spatiul-media/comunicate-de-presa/1087-19022016 (http://mt.gov.ro/web14/spatiul-media/comunicate-de-presa/1087-19022016)

Quote
Data de 16 Februarie 2016 a reprezentat data limită pentru transmiterea la Comisia Europeană a propunerilor de proiecte în cadrul Apelului de proiecte din anul 2015 aferent facilității Mecanismul Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility – CEF).

Ministerul Transporturilor a transmis la Comisia Europeană un număr de 18 proiecte cu beneficiari români având o valoare totală de 938,4 milioane EUR, din care 647,2 milioane EUR fonduri europene nerambursabile.

Programul CEF reprezintă un mecanism de finanțare din fonduri europene nerambursabile în perioada 2014-2020 dedicat în special sectorului de transport, dar și sectoarelor de telecomunicații și energie.

Finanțarea totală prevăzută de acest mecanism pentru sectorul de transport la nivelul UE este de 26,25 miliarde EUR, din care 11,3 miliarde EUR pentru statele eligibile sub politica de coeziune.

În cadrul alocării de 11,3 miliarde EUR România are rezervată suma de 1,23 miliarde EUR. Această alocare rămâne rezervată României dacă este angajată pe proiecte în cadrul apelurilor de proiecte în perioada de până la 31.12.2016.

În cadrul apelului de proiecte CEF aferent anului 2014 România a utilizat deja suma de 711,8 milioane EUR, iar la apelul din anul 2015 proiectele propuse de beneficiarii români în cadrul alocării fondului de coeziune este de 645,8 milioane EUR, ceea ce conduce la o supra-angajare a sumei alocate României cu 25%.

În perioada Martie – Aprilie 2016 Comisia Europeană va asigura evaluarea proiectelor primite în cadrul apelului de proiecte CEF 2015 și proiectele selectate vor fi propuse pentru aprobarea Comitetului statelor membre în perioada Iunie - Iulie 2016.

Daca tot au dat acest comunicat, de ce nu au precizat si proiectele propuse din 2014 si pana astazi (grupate pe ani)?  :o

Quote from: NGC20 on February 19, 2016, 10:56:54 AM
În cadrul alocării de 11,3 miliarde EUR România are rezervată suma de 1,23 miliarde EUR. Această alocare rămâne rezervată României dacă este angajată pe proiecte în cadrul apelurilor de proiecte în perioada de până la 31.12.2016.

În cadrul apelului de proiecte CEF aferent anului 2014 România a utilizat deja suma de 711,8 milioane EUR, iar la apelul din anul 2015 proiectele propuse de beneficiarii români în cadrul alocării fondului de coeziune este de 645,8 milioane EUR, ceea ce conduce la o supra-angajare a sumei alocate României cu 25%.

711,8 + 645,8 = 1.357,6 milioane EUR

1357/1230=110,37%

Supra-angajare 25% ?!
Ceva nu este clar...

cumva 85% valoarea nerambursabila? + 15 a statului...la fel ca orice alt proiect european?

Quote from: NGC20 on February 19, 2016, 10:56:54 AM
Daca tot au dat acest comunicat, de ce nu au precizat si proiectele propuse din 2014 si pana astazi (grupate pe ani)?  :o

2015 uite aici

Proiectul de modernizare a legăturii feroviare între Brașov și Sighișoara, secțiunea Brașov-Apaţa și Caţa-Sighișoara, care are o valoare de 677.739.059 milioane
1.073.945 euro, este proiectul care vizează îmbunătățirea capacităţii instituționale şi de implementare a proiectelor în cadrul companie CFR SA
Actualizarea studiului de fezabilitate pentru reabilitarea liniei CF Craiova - Calafat este cel de-al 3-lea proiect cu o finanţare nerambursabilă în valoare de 1.476.345,45 euro (85% FEN)
Realizarea studiului de fezabilitate pentru reabilitarea liniei cf Craiova - Drobeta Turnu Severin – Caransebeş, care va beneficia de o finanţare nerambursabilă în valoare de 8.432.425 euro (85% FEN)

Mai multe detalii :
http://www.cfr.ro/index.php/comunicate-de-presa/comunicate-de-presa-2015/2575-comunicat-de-presa-30-12-2015
Este corect, sprijinul este de 85%, iar pe cele de asistenta tehnica 100%.

^^^
Stiu despre acele proiecte de la CFR, dar puteau sa specifice toate aceste informatii direct in comunicat. ;)
Plus sa specifice si din ce domenii au mai fost depuse proiecte (rutier, feroviar, aerian, naval).

Sunt 3 componente :

Energie - Transgaz a avut un proiect de 3 mil euro, cu 50% nerambursabil pentru 3 statii de compresoare

Transport -
Subcomponenta Transport project : https://ec.europa.eu/inea/en/connecting-europe-facility/cef-transport/projects-by-country/romania (nu au nici ei pe ani)
Unele sunt proiectele la nivel european, sau in cooperare cu tarile riverane Dunarii. Ultimele 4 sunt cele mentionate in comunicatul de presa
Subcomponenta Motorways on Sea - nu am gasit nimic special pentru Romania

Telecom - Organizatia Salvati copii 254.000 euro (internet mai sigur pentru copii)

http://www.mediafax.ro/politic/ministrul-fondurilor-europene-in-plenul-senatului-romania-este-pe-ultimul-loc-in-ue-la-rata-de-absorbtie-o-plata-din-programul-regional-de-resurse-umane-intrerupta-15092162 (http://www.mediafax.ro/politic/ministrul-fondurilor-europene-in-plenul-senatului-romania-este-pe-ultimul-loc-in-ue-la-rata-de-absorbtie-o-plata-din-programul-regional-de-resurse-umane-intrerupta-15092162)

Quote
Ministrul Fondurilor Europene, în plenul Senatului: România este pe ultimul loc în UE la rata de absorbţie. O plată din programul regional de resurse umane, întreruptă

"Una din plăţile pe programul regional de resurse umane a fost întreruptă datorită neregulilor înregistrate în anii 2012 – 2014. Din păcate, aceste programe au avut mari probleme de-a lungul implementării lor între 2007 şi 2015, atât la elaborarea ghidurilor, la selecţia proiectelor, cât şi la implementarea lor", a declarat ministrul în plenul Senatului, la ora ministrului.

De asemenea, Răducu a spus că România este pe ultimul loc în UE în ceea ce priveşte rata de absorbţie şi că foarte multe proiecte au probleme în ceea ce priveşte avizul de construcţie sau de mediu.

"Acesta este motivul, nu ştiu dacă reuşesc, dar mi-aş fi propus din tot sufletul şi am avut ocazia să pot să măresc rata de absorbţie, s-o ajut până aproape de sută la sută. Acţiuni care au fost făcute de alte state membre şi au depăşit gradul de 95%. Îmi propun să ajung măcar la gradul de 80%", a spus Aura Răducu.

Ministrul a mai spus că închiderea de program va avea loc în martie 2017, cu o plată intermediară în iunie anul acesta şi plată în 2017, când se va face şi o analiză pe tema accesării fondurilor europene.

Si varianta Agerpres:
http://www.agerpres.ro/english/2016/02/29/european-funds-minister-absorption-rate-hopefully-at-75-pct-could-grow-even-higher-16-34-29

Quote
Bucureşti, 1 mar /Agerpres/ - Una dintre plăţile pe Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) a fost întreruptă din cauza neregulilor înregistrate în perioada 2012-2014, a anunţat, marţi, Aura Răducu, ministrul Fondurilor Europene, în plenul Senatului.

Ea a reamintit că se pot include proiecte finanţate de la bugetul de stat, din perioada 2007-2015, pentru a creşte absorbţia pe fostul cadru financiar.

"Putem include proiecte finanţate de la bugetul de stat, până în 31 martie 2016. Este o ocazie unică în care am putea ridica rata de absorbţie chiar până la 100% şi aş fi putut să fac acest lucru doar că am următoarea problemă. Majoritatea proiectelor publice finanţate de la bugetul de stat din păcate nu îndeplinesc condiţiile legale conform legislaţiei naţionale în principal privind respectarea achiziţiilor publice, avizul de mediu şi cel de construcţie", a afirmat ministrul Fondurilor Europene.

De asemenea, oficialul a precizat că România este pe ultimul loc în UE privind rata de absorbţie a fondurilor europene.

Aura Răducu a declarat, luni, că în momentul de faţă sunt făcute plăţi care ar reprezenta o absorbţie de 75%.

"În momentul de faţă, am făcut plăţi de peste 75% din total fonduri. Ele nu au fost încă rambursate de către Comisie, având în vedere că la începutul anului este perioada de audit şi se analizează plăţile; de la Comisie în fiecare an vin după sfârşitul lunii februarie - începutul lunii martie. La Comisie, în prezent, avem 750 de milioane euro care trebuie rambursate. În prezent, avem 75% speranţă de grad de absorbţie, dar există posibilitatea de a creşte această rată printr-o o situaţie unică de a include proiecte retrospective, proiecte finanţate numai din bugetul de stat", a mai afirmat ministrul Fondurilor Europene.
AGERPRES

Magistratii constanteni au admis actiunea depusa de asocierea Euromateria-Rico si au anulat decizia primariei care declara oferta Euromateria ca inacceptabila. Prin urmare s-a dispus ca Mobitom sa sisteze lucrarile de reabilitare a Parcului Arheologic, iar primaria a fost obligata sa reia procedura de selectie a firmei care sa finalizeze lucrarile.

Tinand cont de cum s-au desfasurat lucrurile pana acum, cu siguranta dupa noul proces de selectie vor fi depuse contestatii, iar lucrarile nu vor putea fi finalizate pana in iunie. Reamintim ca fondurile europene pentru parc au fost sistate la 31 decembrie, finantarea pentru finalizarea lucrarilor fiind facuta din bugetul local cu obligatia ca parcul sa fie dat in folosinta in iunie. Cum acest lucru nu mai pare posibil, primaria va fi obligata sa returneze fondurile europene.

http://www.fonduri-ue.ro/presa/comunicate/1855-mesajul-doamnei-aura-raducu-privind-depunerea-mandatului (http://www.fonduri-ue.ro/presa/comunicate/1855-mesajul-doamnei-aura-raducu-privind-depunerea-mandatului)

Quote

25.04.2016
Mesajul doamnei Aura Răducu
privind depunerea mandatului de ministru al fondurilor europene

La solicitarea domnului prim-ministru, îmi depun demisia din funcţia de ministru al fondurilor europene.
Am acceptat să fac parte din această echipă guvernamentală cu gândul că voi reuşi să introduc o nouă abordare şi un nou tip de management în acest important domeniu al fondurilor europene.

Priorităţile pe care mi le-am propus la acceptarea mandatului şi pe care le-am urmat în această perioadă au fost urmatoarele:
1.      Finalizarea programelor 2007-2013, închiderea proiectelor, realizarea unei rate cât mai mari de absorbţie în special prin includerea unor proiecte retrospective, finanţate numai de la bugetul de stat în perioada 2007-2015;
2.      Realizarea de analize complexe privind impactul celor 9 ani de politică de coeziune, cu scopul eliminării problemelor şi blocajelor înregistrate, precum şi reducerea neregulilor;
3.      Îndeplinirea conditionalităţilor ex-ante (politici publice pentru principalele sectoare – educatie, sănătate, transport, gestionarea deşeurilor, etc.) prevăzute în cadrul Acordului de Parteneriat cu Comisia Europeană, multe cu termene depăşite; 
4.      Creşterea transparenței în implementarea programelor și proiectelor europene, informarea cât mai corectă a cetăţenilor privind utilizarea fondurilor europene/publice;
5.      Realizarea împreună cu STS a sistemului informatic integrat de gestionare a programelor și proiectelor europene (MySMIS 2014) - 2 module principale au fost finalizate, esențiale pentru depunerea proiectelor;
6.      Simplificarea şi standardizarea procedurilor, a acordurilor de delegare, a ghidurilor, a contractelor de finanţare, a documentelor solicitate beneficiarilor;
7.      O comunicare mai bună cu beneficiarii şi sprijin direct, la nivel regional şi local, prin organizarea unui sistem unitar şi profesionist de informare (helpdesk);
8.      Finalizarea acţiunii de desemnare/acreditare a sistemelor de management și control pe fiecare program operaţional, atât la nivelul de autoritate de management cât şi la nivel de organisme intermediare; evaluarea performanţelor înregistrate de către fiecare structură;
9.      Lansarea, împreună cu ministerele sectoriale, a proiectelor pentru perioada 2014-2020 (aproximativ 80% din alocarea UE);
10.  Demararea pregătirii proiectelor publice prin îmbunătăţirea normelor şi standardelor de pregătire a documentaţiei, realizarea unui contract de antrepriză clar şi corect pentru lucrări publice; sprijin pentru demararea unor proiecte de mare impact pentru dezvoltarea economică şi socială a ţării, ca de exemplu: linia de metrou Gara de Nord - Aeroportul Otopeni, ELI-NP, DANUBIUS).

Priorităţile menţionate sunt în prezent într-un stadiu avansat de implementare şi s-au concretizat prin lansarea, de către Ministerul Fondurilor Europene, a cererilor de proiecte care totalizează peste 40% din alocările programelor gestionate în perioada 2014-2020 – cinci programe în valoare totală de aproximativ 20 miliarde euro din fonduri UE şi cofinanţare naţională (Programul Operaţional Capital Uman, Programul Operaţional Infrastructură Mare, Programul Operaţional Competitivitate, Programul Operaţional Asistenţă Tehnică, Programul Operaţional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate).

S-a realizat o bună planificare a acţiunilor ce se vor desfăşura în următoarea perioadă, astfel încât se estimează încheierea de contracte de peste 800 de milioane de euro în luna mai. Se va continua lansarea de cereri de proiecte, pentru a se ajunge la 80% lansări şi utilizarea a aproximativ 1,4 miliarde euro din fondurile primite ca avans de la UE.

Mi-am dorit ca pe baza experienţei acumulate în peste 20 de ani de gestionare a programelor şi proiectelor europene, şi având în vedere schimbările dorite de societate, să ajut la întărirea capacităţii administrative a ministerului şi la dezvoltarea unei instituţii europene, capabile să asigure coordonarea şi implementarea programelor, corelarea lor cu politicile europene, cu nevoile şi programele naţionale, contribuind totodată la pregătirea României pentru Preşedinţia Consiliului UE in 2019.

Totuşi, având în vedere nemulţumirile domnului prim-ministru legate de obiectivele pe termen scurt privind activitatea mea, la cererea domniei sale, îmi depun demisia din funcţia de ministru al fondurilor europene.
Regret că nu am avut şansa de a duce la bun sfârşit acţiunile propusem, dar ramân un susţinător al politicii de coeziune, al principiilor europene şi al utilizării cât mai eficiente şi profesioniste a fondurilor europene pentru dezvoltarea economică şi socială a ţării.

Numai o acţiune sustinută şi comună, într-un parteneriat real, poate duce la realizarea schimbărilor cerute de societatea romanească.
Mulţumesc mult echipei cu care am venit şi care a depus eforturi în construirea unei noi abordări, precum şi celor care mi-au fost aproape din minister sau din societatea civilă.
Cu respect şi stimă pentru toți cei care reuşesc cu profesionalism şi răbdare să construiască,

Aura Răducu

Am semnalat la finalul anului 2015 ca ar fi bine sa avem cat mai multe proiecte "save the money", usor de implementat (la campie) si a coror constructie sa se deruleze in perioada 2021-2022. Astfel pot fi folosite atat fondurile 2014-2020 (+2ani), cat si fondurile 2021-2027. Mi-ati sarit atunci in cap, ca nu este spatiu financiar, ca Pitesti-Sibiu + A7 ocupa toata alocarea etc...

Iata ca este din in ce mai clar ca Pitesti-Sibiu se va executa in mare masura si dupa 2022, deci nu este nevoie decat de o parte din banii pentru 2014-2020. A7 nu prinde nici ea contur. Asa ca repet si strig in gura mare:

AVEM NEVOIE DE PROIECTE "SAVE THE MONEY", USOARE, PE CARE SIGUR SA LE PUTEM FACE PANA IN 2022, PENTRU A NU PIERDE IAR BANII EUROPENI PE 2014-2020.

Exemple:
A6: Lugoj-Caransebes
A3: Ploiesti-Comarnic
A4: Constanta-Mangalia

Ultimul cu mare, mare impact la nivelul turistilor, o gura de oxigen pentru CNADNR si mai putine injuraturi din partea celor care pleaca la mare, chiar daca in afara verii va fi o autostrada goala (posibil chiar in timpul iernii sa fie inchisa cand se anunta zapada, ca sa nu se plateasca bani pentru deszapezire).

Pentru ultimul varianta desenață deja (un fel de SPF) văzut în birou la.șeful DRDP Constanța era de fapt o ramura de autostrada Murfatlar-Costinesti. ..Pentru a se evita.un nou pod peste. Canal.....și ca ar fi câțiva kilometri mai scurta călătoria pentru cei care merg spre sud.
Eu îmi pun totuși speranța în tronsoane din A2 și vreo 2 tronsoane din A8(cele de capat).

De ce crezi ca daca A7, care vorba aia, nu trece muntii precum PiSi, nu prinde contur, celelalte propuneri ale tale ar putea deveni o realitate?

Vom pierde multi bani din nou. Situatia e proasta chiar groaznica pe 2014-2020. Si nu doar pe POIM.

Pe A7 ar fi loc de absorbit rapid. Impartita in proiecte cu cate 60-70km, impartite la randul lor in tronsoane. Nu vad de ce ar merge greu, teren relativ plat, daca ar fi bine pregatit.

La PiSi e clar ca pregatirea va fi mult mult mai grea decat a crezut oricine pana acum. Dar la A7 ar trebui sa mearga mai repede.

De asemenea, pe A3 ar trebui facut ceva pt partea care e finantabila, acolo cat de cat mai sunt unele etape parcurse. Sa terminam ce trebuia terminat ca back-up pt 2007-2014 si sa se mai faca mai departe. In special in partea din Transilvania, unde ar trebui sa fie un tronson continuu, si continuat cu A8, extremitatea.

Ovideatza, eu sunt convins ca pe A7 se poate si chiar o sa se faca treaba. Nu stiu de unde rezulta ca eu nu cred ca A7 se va face. DAR. ATENTIE: din experienta de pana acum este posibil ca pe o parte din loturi sa avem probleme cu intarzieri. Ca atare ne trebuie in total proiecte care sa depaseasca valoarea alocata, iar dintre ele o parte se vor face la timp, o parte nu. Daca, printr-o minune, toate se fac la timp, atunci nu e nici o problema. Tot ce se construieste (deconteaza) dupa 01.01.2021 se poate baga si pe exercitiul financiar 2021-2027.

Deci repet ca sa fie mai clar: NE TREBUIE O RATA DE CONTRACTARE DE 150%-200% ca sa speram la o RATA DE ABSORBTIE EFECTIVA DE 90-100%.

Asadar este gresita abordarea: proiectele deja planificate fac cat banii pe care-i avem, hai sa ne oprim si sa ne concentram asupra lor. NUUUU. Trebuie MAI MULTE PROIECTE.


PS. In atentia si a lui cutter: hai sa nu trecem cu toate fortele pe Fidic Rosu, hai sa facem un mix si sa pastram proiecte si pe FIDIC GALBEN, ca pana acum. Cu mentiunea ca dam antreprenorului un an in plus pentru partea de avize. Stiu ca pe A7 se intentioneaza a se merge pe Fidic Rosu. Super. Dar hai cu aceste lucrari suplimentare sa ramanem pe Fidic Galben, ca sa incercam totusi grabirea lor si sa nu incarcam prea mult cu treaba CNADNR-ul.

^ De acord ca ne trebuiesc proiecte mai multe ca sa speram la o rata de absorbtie spre 100%. Aici, primul trebuie sa fie A7 si dupa parerea mea in acelasi timp A0 si ceva din A6, mai precis loturi dinspre Craiova spre Lugoj. Asa respectam si prioritatile date de o dezvoltare economica echilibrata si avem si o distributie regionala a proiectelor cat de cat coerenta. Acum toate santierele si proiectele vizeaza Transilvania si nu prea e ok.

continuând ideile lui Vancouver...o buna absorbite pe PiSi s-ar face licitând separat cele 3-4 tunele cele mai mari. Si pe Design&build. Motive:

- timpul mare de executie (deci licitat cat mai repede, fara etapa intermediara de licitatie PT-DDE)
- costul mare (se absoarbe mult)
- nu exista expertiza in tara pentru proiectare de tunele...deci risc mare de intarzieri la proiectare, proiectare deficitara...etc.
- nu sunt posibilitati de '"optimizari"" gen scurtarile de viaducte, sau ceva asemanator, care sa faca indezirabil design&build dpdv al CNADNR. Proiectarea oricum se face pe parcursul lucrarilor, in functie de ce se gaseste pe parcurs si daca ar fi Fidic Rosu. Metoda Adeco, a dovedit ca, chiar daca mai scumpa, este foarte potrivita pe licitatii Design&Build si Lump Sum. CNADNR ar putea foarte bine sa caute prin Europa tunele rutiere realizate in ultimii zece ani sa zicem, si sa aleaga best practice de la fiecare, discutând si cu CNADNR tarilor respective...ca sa aiba informatii si pe partea de intretinere, exploatare, siguranta...etc. Se face un caiet de sarcini beton...fara mari posibilitati de jonglat la capitolul instalatii, hidroizolatii, etc...si se scoate la licitatie.

Pentru ca un proiect sa poata fi folosit ca back-up el trebuie sa poata fi realizat repede. Asta inseamna:
- sa existe deja un SF (chiar si expirat) sau un SF in licitatie
- sa faca parte din CORE sau sa poata fi incadrat ca drum de legatura
- complexitatea lotului sa fie scazuta: aici putem avea loturi la campie sau loturi scurte la deal si munte (ex. 1 tunel, 1 viaduct) in zone fara probleme (de mediu, geologie, etc)
- sa fie in MPGT (cu cat mai rapid orizontul, cu atat mai bine).
Craiova-DTS nu face parte din coridor, asa ca nu are cum sa fie bagata pe fonduri europene inainte de perioada de planificare.
Poate Lugoj-Caransebes (drum Euro Trans) si DTS-Calafat sa aiba sanse, fiind acceptate de UE, dar nefiind prioritate in MPGT si fara SF e greu de crezut ca vor putea salva absorbtia.

A7 + A8 au impreuna peste 400 km doar pe zonele usoare!!! Asadar, chiar si cu probleme tot ar trebui sa deconteze 1,5 mld E. Dar asta doar daca incepem cat mai repede SF-urile alea.
Alte proiecte cu sanse ar putea fi "drumurile de legatura" = primul tronson al altor autostrazi care se intersecteaza cu A1: A12 Pitesti-Slatina, Talmaciu-Avrig.

Si fortat cat mai mult pe PiSi, cu loturi multe. Fiecare tunel scos separat, sau cele consecutive adunate in acelasi lot. Astfel vom avea la licitatie firme specializate, si vom evita "echipe de fotbal".
Firmele specializate pe tunele nu se baga la loturi de 20 de km unde au de facut si ramblee si deblee si poduri. Iar daca avem 20 de licitatii pe PiSi vor fi si putine contestatii.

Am mai spus de mai multe ori ca tunelele de pe SB-Pitești (cele lungi) trebuie licitate separat,cu cerințe f dure ,pt a permite accesul exclusiv companiilor cu expertiza in domeniu si pus accent pe soluția tehnologică....in nici un caz cel mai mic preț....astfel vor venii iarasi zeci de companii de duzina.....

Si in continuare consider greșit a nu se lansa licitația pt tronsoanele de capăt ,in secunda 2 dupa finalizarea SF-ului pt acestea....vom pierde oricum min un an pe contestatii...

În cazul tunelurilor și viaductelor cred că ar trebui cerut din start să fie finalizate cu prioritate pe un sens, pentru a putea deschide circulația mai devreme de terminarea tuturor lucrărilor de artă.

@Vancouver.

Nu ziceam ca tu nu crezi ca se va face A7.

Ziceam ca daca A7 are probleme semnificative in demarare, care totusi e cat de cat avansat (ca intentie macar) de ce sa credem ca celelalte propuneri ar avea vreo sansa? Pt ca pe acele trasee nu exista nici macar intentie la momentul acesta. Imi exprimam pesimismul fata de sansele noastre de a ne mobiliza in acest exercitiu.

Nu te contraziceam, trebuiesc proiecte mai multe (financiar) decat alocarea, este clar. Pentru ca unele nu se termina, iar marea lor majoritate integistreaza economii bugetare in licitatie.

Da, ar trebui sa se faca o lista de rezerva urgent. Noi insa avem probleme majore pe lista de baza de proiecte (apropo, care e aia?? Nu avem nimic clar).


@cutter: Poti sa ne spui daca se are in vedere o lista, real vorbind, de proiecte pe POIM? Nu ma refer la acele liste oficiale, cu n insiruiri de autostrazi, ci la ceva concret, daca se pregatesc licitatiile pt SF-uri pt A7, partial A8?

Pt ca eligibilitatea cheltuielilor e de la 01.01.2014 pe acest exercitiu. Nu trebuie asteptat MPGT, e destul de clar ca A7 va fi acolo in primele spre exemplu. Adica se pot face pasi simultani cu aprobarea MPGT-ului.

5.8 miliarde euro  (http://www.fonduri-ue.ro/presa/comunicate/1903-comunicat-30-05-2016)

Hai sa punem si in cuvinte...

Quote
București, 30 mai 2016 – Ministerul Fondurilor Europene (MFE) deschide astăzi apeluri de finanțare pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii rutiere, feroviare și de metrou cu un buget total de 5,8 miliarde euro din alocarea totală aferentă Programului Operațional Infrastructură Mare.

Cererile de finanțare pentru toate apelurile deschise astăzi se vor putea depune în perioada 01 iunie 2016 – 31 decembrie 2018. Pot primi finanțare atât proiecte fazate de infrastructură (nefinalizate până la finalul anului 2015) cât și proiecte noi, prioritizate la finanțare conform documentelor sectoriale de planificare strategică.

Finanțările pentru infrastructura rutieră au ca scop asigurarea mobilității călătorilor și a mărfurilor în condiții de siguranță și eficiență a resurselor și eliminarea blocajelor și a legăturilor lipsă din infrastructura rutieră a UE.

Bugetul apelului este de 3,27 miliarde euro, iar solicitantul eligibil este Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A., care este administratorul infrastructurii de transport rutier de interes european şi naţional și are atribuţii în dezvoltarea proiectelor de investiţii.

Proiectele finanțate în infrastructura feroviară au ca obiectiv finalizarea coridorului feroviar Rin-Dunăre (modernizarea liniei feroviare între graniţa cu Ungaria şi Constanţa), asigurând creşterea mobilităţii pe reţeaua feroviară TEN-T centrală, precum și modernizarea, eficientizarea și competitivizarea transportului feroviar.

Bugetul apelului este de 1,85 miliarde euro, solicitanții eligibili fiind Compania Națională de Căi Ferate CFR SA (administratorul infrastructurii de transport feroviar de interes naţional desemnat conform legii), Ministerul Transporturilor și alte categorii relevante de beneficiari, Autoritatea responsabilă cu realizarea reformei feroviare.

Proiectele finanțate pentru infrastructura de metrou au ca obiective îmbunătăţirea condiţiilor de transport urban şi periurban, prin promovarea transportului cu metroul ca o alternativă la transportul public de suprafaţă, reducerea duratelor de călătorie și creşterea gradului de confort şi siguranţă pentru publicul călător.
Bugetul apelului este de aproximativ 682 milioane euro, solicitantul eligibil fiind METROREX S.A.

Ghidurile si documentele anexe pot fi consultate  aici  (http://www.fonduri-ue.ro/poim-2014#implementare-ghiduri-beneficiari).

Proiectele care primesc finanțare în cadrul acestor apeluri de proiecte sunt publicate pe site-ul Ministerul Fondurilor Europene, stadiul acestora fiind actualizat periodic. Până la semnarea acordului de delegare, procesul de pregătire, evaluare și selecție a proiectelor va fi gestionat de către AM POIM din cadrul MFE.


Despre Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020:
Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 este al doilea program ca mărime din UE, cel mai complex din România pe această perioadă de programare, cu o alocare de aproximativ 12 miliarde de euro pentru sectoarele de transport, mediu și energie. Programul finanțează activităţi din patru sectoare: infrastructura de transport, protecţia mediului, managementul riscurilor şi adaptarea la schimbările climatice, energie şi eficienţă energetică, contribuind la Strategia Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii. În vederea atingerii obiectivelor propuse, în cadrul POIM au fost stabilite 8 Axe Prioritare.

Proiecte CEF 2015

http://www.cdep.ro/interpel/2016/r9908A.pdf (http://www.cdep.ro/interpel/2016/r9908A.pdf)

(http://i.imgur.com/TR2H2lM.jpg)

(http://i.imgur.com/5AfPjnA.jpg)

Nu cautati cu lupa dupa proiecte CNADNR pentru ca nu veti gasi.
Ei au fost probabil prea preocupati cu restructurarea. :lol:

Comunicat CNADNR legat de fondurile europene:

http://www.cnadnr.ro/docs/comunicate/Comunicat%20CNADNR%20SA%2001.06.2016%20ref.pdf

Lipsesc:
Centura Sud Bucuresti
A3 Campia Turzii-Tg Mures
Centura Sacueni
Si mai sunt multe ciudatenii...

http://www.agerpres.ro/economie/2016/06/03/rata-absorbtiei-curente-a-fondurilor-europene-a-crescut-la-69-2-in-mai-15-35-06 (http://www.agerpres.ro/economie/2016/06/03/rata-absorbtiei-curente-a-fondurilor-europene-a-crescut-la-69-2-in-mai-15-35-06)

Quote
Rata de absorbție curentă a fondurilor europene a crescut, în mai, cu 2,99 puncte procentuale, la 69,2% pe cadrul financiar 2007-2013, potrivit datelor Ministerului Fondurilor Europene (MFE).

Astfel, valoarea declarațiilor de cheltuieli transmise la Comisia Europeană (CE) era de peste 13,1 miliarde euro, în 31 mai. În ceea ce privește rata absorbției efective, respectiv rambursările de la CE, aceasta a crescut cu 1,26 puncte procentuale, la 65,05% (12,3 miliarde euro).

Pe Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice rata de absorbție curentă era de 75,75%, la fel ca și la finalul lunii aprilie, pe Programul Operațional Asistență Tehnică — 97,71% (la fel ca în aprilie), pe Programul Operațional Sectorial Mediu a crescut la 74,85% (+3,73 p.p.), pe Programul Operațional Regional — 73,5% (+8,75 p.p.), pe Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane — 54,87% (+0,36 p.p.), pe Programul Operațional Sectorial Transport — 64,62% (+0,85 p.p.), iar pe Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative — 98,01% (+4,64 p.p.).

Data de 31 decembrie 2015 este termenul final de eligibilitate a cheltuielilor efectuate de beneficiari, iar 30 iunie 2016 — transmiterea la Comisia Europeană și la Autoritatea de audit a ultimei aplicații de plată intermediară.

De asemenea, 31 martie 2017 reprezintă termenul până la care trebuie transmisă la Comisie, prin SFC 2007, aplicația de plată a soldului final și a declarației finale de cheltuieli.

Doar POSDRU sta mai prost decat POS-T... :(

Vorba lui Tibi: Ei da, da, da, noi nu, nu, nu.

http://economie.hotnews.ro/stiri-eurofonduri-21067575-exclusiv-comisia-europeana-mesaj-disperat-catre-romania-folositi-banii-din-planul-juncker-aveti-nevoie-irigatii-dam-indrumare-tehnica.htm

Vineri, 17 iunie 2016, Comisia Europeană a făcut publice rezultatele selecției proiectelor Statelor membre propuse în cadrul apelului
de proiecte aferent anului 2015, din cadrul Mecanismului Interconectarea Europei (CEF).

Pentru  România au fost evaluate pozitiv 12 proiecte al unor companii publice și private, din toate cele patru moduri de transport,  dintr-un total de 18 proiecte transmise în competiție.
http://mt.gov.ro/web14/spatiul-media/comunicate-de-presa/1215-17-06-2016 (http://mt.gov.ro/web14/spatiul-media/comunicate-de-presa/1215-17-06-2016)


http://ec.europa.eu/transport/themes/infrastructure/news/2016-06-17-cef_en.htm (http://ec.europa.eu/transport/themes/infrastructure/news/2016-06-17-cef_en.htm)

Din aceasta lista reiese ca au fost acceptate 11 proiecte (din 17 in total):
http://ec.europa.eu/transport/themes/infrastructure/ten-t-guidelines/project-funding/doc/cef/2015-cef-country-fiche-ro.pdf (http://ec.europa.eu/transport/themes/infrastructure/ten-t-guidelines/project-funding/doc/cef/2015-cef-country-fiche-ro.pdf)

Proiecte de infrastructura care ar putea fi finantate de Planul Juncker: Ministrul Transporturilor a propus 16

Dan Costescu, ministrul Transporturilor, a propus 16 mari proiecte de infrastructura, dintre acestea cele mai multe sunt din domeniul transporturilor navale, acestea ar putea fi finantate prin Planul Juncker. Depunerea a avut loc in cadrul unei reuniuni care are loc in orasul olandez Rotterdam, potrivit unui comunicat, conform News.ro

Planul Juncker, denumit dupa presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a fost conceput pentru stimularea investitiilor la nivelul UE, iar instrumentul sau principal il reprezinta Fondul European de Investitii Strategice (FEIS).

Acesta are la baza o garantie de 21 miliarde euro furnizata de UE si Banca Europeana de Investitii (BEI), suma cu care poate mobiliza investitii de pana la 315 miliarde de euro, potrivit datelor oficiale. Romania este una dintre primele tari care a depus proiecte pentru atragerea de finantari.

Romania este una dintre primele tari care a depus proiecte pentru atragerea de finantari din acest proiect. Discutiile initiale referitoare la fondurile FEIS s-au purtat in aprilie 2016 in capitala Sloveniei, Ljubliana, in cadrul Conferintaei Regionale privind Planul de Investitii pentru Europa.

Printre proiectele prezentate de ministru se numara:

-extinderea si modernizarea Aeroportului Baneasa
-construirea unui nou terminal pentru Aeroportul International Henri Coanda

In domeniul rutier:

-proiectul autostrazii Craiova - Pitesti, lunga de 121 kilometri,
-constructia zonei de sud a centurii Bucurestiului in regim de autostrada, cu o lungime de 48 km
proiectul de mentenanta pentru autostrazile Bucuresti – Constanta (A2) si Bucuresti – Pitesti (A1).

In domeniul feroviar:

-proiectul de conectare a Bucurestiului cu zonele industriale din sudul tarii
-proiectul de modernizare a liniilor de cale ferata aflate pe Coridorul Orient Est-Mediteranean, in special a tronsonului feroviar Arad – Timisoara – Caransebes – Craiova – Calafat
-proiectul de modernizare si electrificare a liniei de cale ferata Constanta – Mangalia, lung de 44 kilometri, unde viteza media de deplasare a trenurilor este in prezent de 20 de kilometri pe ora.

In domeniul naval:

-proiectul constructiei unei chei la Gura Canalului Dunare – Marea Neagra
- constructia unor terminale de containere si cereale pe insula artificiala din Portul Constanta
- constructia unei platforme industriale in sudul Portului Constanta, cu o suprafata totala de 28 de hectare.

Un studiu prezentat recent de Institutului European din Romania arata ca planul Juncker ar putea genera o crestere a produsului intern brut (PIB) al Romaniei cuprinsa intre 0,95 puncte procentuale pe an, in varianta pesimista, si 4,75 puncte intr-un scenariu optimist.

Insa Fondul European pentru Investitii Strategice nu a aprobat niciun proiect depus de Romania, pe baza planului Juncker, in principal din cauza problemelor in conceperea unui proiect bancabil.

http://www.wall-street.ro/articol/Social/200016/proiecte-de-infrastructura-care-ar-putea-fi-finantate-de-planul-juncker-ministrul-transporturilor-a-propus-16.html

CNADNR-ul  ne aude ?  sau daca nu aude macar sa citeasca

România poate pierde bani europeni pentru infrastructură, din cauza întârzierilor cu pregătirea proiectelor

Pregătirea proiectelor privind infrastructura de transport din cadrul Programului Operaţional pentru Infrastructură Mare (POIM) pentru perioada 2014-2020 se desfăşoară prea lent, iar proiectele mature lipsesc, se arată într-o scrisoare semnată de Corina Crețu, comisarul european pentru politică regională.

Totodată, există mari întârzieri la proiectele de transport finanţate din programul pe 2007-2013, potrivit scrisorii adresate ministrului Transporturilor, Dan Costescu.

Pentru POIM 2014-2020, România are alocate aproximativ 9,4 miliarde de euro atât prin Fondul european de dezvoltare regională, cât şi prin Fondul de coeziune. Mai mult de jumătate din finanţarea totală, inclusiv cofinanţarea naţională, pentru POIM, adică 6,8 miliarde de euro, este prevăzută pentru infrastructura de transport.

,,Există întârzieri semnificative în pregătirea financiară şi tehnică a unei rezerve de proiecte mature necesare pentru îndeplinirea obiectivelor Programului Operaţional pentru Infrastructură Mare. Lipsa unor proiecte mature şi cheltuielile insuficiente vor putea duce în cele din urmă la dezangajarea fondurilor extrem de necesare pentru reţeaua de transport a României", a afirmat Creţu, în scrisoarea deschisă, informează News.ro.

Pe de altă parte, pentru perioada 2007-2013, Comisia Europeană a aprobat fazarea a 30 din cele 123 de proiecte de transport, dar autorităţile din România nu au reuşit să trimită la Bruxelles toate documentele necesare pentru ca România să poată primi bani europeni. Există riscul ca România să nu poată folosi banii europeni alocaţi şi va fi nevoită să suporte din bugetul naţional cheltuielile necesare pentru finalizarea proiectelor.

În privinţa utilizării fondurilor structurale şi de investiţii în domeniul transporturilor în perioada de programare 2014-2020, Corina Creţu consideră că nu există proiecte mature întocmite de autorităţile române. Comisarul european a adăugat că este necesară adoptarea rapidă a Master Planului General de Transport, în forma agreată în cadrul negocierilor din 2015 dintre Comisia Europeană şi Guvernul României.

http://adevarulfinanciar.ro/articol/romania-poate-pierde-bani-europeni-pentru-infrastructura-din-cauza-intarzierilor-cu-pregatirea-proiectelor/

Daca presa noastra de doi lei nu ar mai da cu gura aiurea, atunci este posibil sa fi avut si ceva mai multe proiecte pregatite. Pentru ca atunci cand s-au facut mai multe licitatii pentru SF-uri, presa a sarit ca arsa ca se fac de pomana, ca facem doar proiecte si nu facem autostrazi. INTELIGENTILOR din presa, cum vreti sa facem autostrazi daca nu pregatim proiecte si studii. Acum iata, nu avem SF-uri gata NICAIERI.

Eu am atras atentia si pe forum in 2013, 2014, 2015 ca nu s-au mai pregatit proiecte noi, ca ne concentram sa absorbim bani pe ultima suta pe 2007-2013, dar ca ne trebuie si proiecte noi, ca 2014 deja a trecut etc... Dar nici macar aici nu am fost bagat in seama. Acum am ajuns in acel punct, in care incepem sa vedem maretele realizari ale guvernului Ponta: ZERO PROIECTE initiate pentru fondurile europene 2014-2020. Ce sa licitam pentru constructie acum daca avem zero SF-uri?

Nu mai vorbim de competenta extrema a CNADNR si a oamenilor de acolo, care nu sunt in stare sa dea drumul la niste licitatii super simple, gen pasaje pe centura Arad sau pod pe A3 Gilau. In loc sa faca rezolve de urgenta aceste puncte, stam de 2-3 ani si ne uitam unii la altii.


In ansamblu un tablou perfect al unei tari perfecte:
- ziaristi cu mintea cat o gaina, care critica daca se face ceva, ca doar stiu ei ca e de pomana - in loc sa critice in sine faptul ca se da mita la licitatii, ei critica licitatiile cu totul
- guvern de mafioti care cauta sa fure direct cateva miliarde pe o smecherie de tip Comarnic-Brasov, restul cu fonduri europene este egal
- angajati la stat indolenti si incompetenti, carora le trebuie 2-3 ani sa refaca un rahat de licitatie pentru un pod

Iar in final avem un guvern tehnocrat care s-a apucat sa desfaca din itele nodului Gordian cu grija: ici un fir, colo altul. Poate ca in 100 de ani reusim sa deslusim asa hatisul birocratic si astfel sa absorbim banii pe care altii ni-i dau gratis.

Tabloul perfect...

Quote from: dr4qul4 on June 27, 2016, 12:29:54 PM
Masura precalificari nu se poate aplica pentru ca ar insemna sa gandim proactiv si pe mai multi ani.  La noi orizontul de timp este de 2-4 ani, timp in care nu ai cum sa pregatesti minutios un proiect.

raspund aici sa evit offtopicul: stiu ca asa pare, dar hai sa luam doua, trei proiecte la indemana:

1. Ce ne impiedica sa facem precalificarea la proiectare de detaliu (PT+DDE+DTAC si ce o mai fi) la Sibiu Pitesti? ACUM. Deja se cam stie ce va fi macar de proiectat acolo +- cateva sute de metri de tunel, +-cateva sute de metri de poduri, consolidari, etc. Se poate face foarte simplu un caiet de sarcini pentru precalificarea pentru proiectare.

2. Peste 1 an (MAXIM), dar asta inseamna ca se poate face si de maine, ce ne impiedica sa facem precalificarea pentru executie lucrari pe Pitesti-Sibiu? (aici intradevar mai trebuie luate intradevar niste decizii in ce mod se doreste a se lucra....adica firme specializate pe lucrarile tip...gen tunele foarte mari, viaducte foarte mare...cea ce tot sustine Vancouver si eu si alti, sau se doreste licitatie pe tronsoane). E foarte greu sa ii pui pe constructori sa-si faca Joint Venturile de pe acum?

3. Asemanator se poate face cate ceva pe A7 si A8....macar in ce priveste proiectarea.

Bine ar fi sa fie asa cum spui tu, dar spagile vin de obicei dupa ce se porneste santierul, cand statul deblocheaza platile. Ce se primeste inainte, pentru licitatii, sunt doar frimituri si mai mult promisiuni.

Din pacate pentru noi CNADNR-ul este o structura politizata. Acolo nu se va aproba un proiect care va aduce beneficii doar guvernului urmator. 

Eu tot astept sa se adopte prin lege MPGT-ul, ca macar sa avem un punct de plecare. Daca s-ar porni toate proiectele din MPGT, cu faze de precalificare la cele ne-prioritare (adica fara A1, A7,si A10), atunci am avea sanse ca peste 2 ani sa avem proiecte gata din care sa putem alege. Unele se or impotmoli in avize, contestatii si autorizatii.
Altele din contra, vor merge ca pe roate.

http://www.fonduri-ue.gov.ro/presa/comunicate/1943-programarea-2007-2013-peste-1-9-miliarde-de-euro-au-intrat-in-tara-in-ultimele-opt-luni-plus-ghiduri-lansate-pentru-12-2-miliarde-euro-pentru-actuala-etapa-de-programare-2014-2020 (http://www.fonduri-ue.gov.ro/presa/comunicate/1943-programarea-2007-2013-peste-1-9-miliarde-de-euro-au-intrat-in-tara-in-ultimele-opt-luni-plus-ghiduri-lansate-pentru-12-2-miliarde-euro-pentru-actuala-etapa-de-programare-2014-2020)

Quote
București, 27 iunie 2016 – Guvernul Dacian Cioloș a adus în țară peste 1,9 miliarde de euro aferente închiderii exercițiului bugetar 2007-2013 până la data de 22 iunie 2016, informează Ministerul Fondurilor Europene. Iar până la sfârșitul acestui an ,,estimăm că România va primi de la Comisia Europeană deconturi în valoare de 539 milioane de euro pentru POSDRU, pentru care Comisia blocase plățile către România, dar pe care am reușit să le deblocăm în luna mai", a declarat astăzi Cristian Ghinea, Ministru al Fondurilor Europene (MFE), înainte de întâlnirea cu reprezentanții Comisiei pentru Afaceri Europene din cadrul Camerei Deputaților de la Palatul Parlamentului, care va începe la ora 14:00.


Tot în 2016, MFE va transmite următoarele proiecte majore spre aprobare Comisiei Europene:
• Reabilitarea liniei de cale ferată Simeria - Km. 614 - cca. 1,5 mld. euro
• Metrou: M6 1 Mai – Otopeni - cca. 350 mil. euro
• 10 proiecte de infrastructură de apă și apă uzată în valoare de cca 1,5 mld. euro (Alba, Hunedoara - Valea Jiului, Vrancea, RAJA- Constanța, Satu-Mare, Ilfov, Galați, Suceava, Turda-Câmpia Turzii, Cluj -Sălaj)
• 1 proiect de eroziune costieră (etapa a II-a) - 220 mil. Euro

În luna mai a acestui an, România a demarat absorbția pentru actuala perioadă de programare (2014-2020). Primele plăți de la Comisie sunt în valoare de 57 de milioane de euro.
În prezent, sunt lansate ghiduri pentru 12,2 miliarde de euro. Dacă includem și dezvoltarea rurală, valoarea atinge 14,9 miliarde euro pentru 2014-2020. ,,Pe scurt: în acest moment primim proiecte pentru 44,99% din fondurile structurale şi de investiţii", a precizat Ghinea.

Quote

(http://i.imgur.com/tSG57gy.jpg)

http://www.comisarul.ro/articol/comisia-europeana-a-aprobat-proiectul-de-reabilita_812719.html (http://www.comisarul.ro/articol/comisia-europeana-a-aprobat-proiectul-de-reabilita_812719.html)

"Potrivit unui comunicat al CE, contribuția Uniunii Europene la realizarea acestui proiect este de 29,3 milioane euro, prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR).

"Prin alocarea acestor bani din FEDR, ca urmare a deciziei Comisiei Europene, România își va recupera cheltuielile efectuate inițial din bugetul național pentru acest proiect. Reabilitarea celor 54 de kilometri de drum național este importantă nu doar pentru cei aproape 250 de mii de locuitori ai județului Sălaj, ci și pentru operatorii internaționali de transport. Proiectul contribuie astfel la crearea unui sistem național de transport sustenabil, atât în beneficiul populației, cât și al mediului de afaceri", a declarat comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu.

Proiectul este cofinanțat prin Programul Operațional Sectorial "Transport" 2007-2013, în cadrul Axei prioritare 2 "Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii naționale de transport în scopul dezvoltării unui sistem de transport durabil".

Daca in proiectul de Ordonanta de rectificare a bugetului de stat pe 2016, urmau sa se taie 383 milioane lei de la Ministerul Transporturilor, din care 597 milioane finantare nerambursabila, in final s-au taiat 438 milioane, din care 652 milioane finantare nerambursabila. Iarasi e vorba de "mostenirea grea"?

Daca bine inteleg cam asa pare, mostenirea, in sensul in care nu are rost sa continue bugetarea pe 2016 a unor cofinantari care nu pot fi atrase acum. Din lipsa de? Studii, avize, proiecte etc, presupun.

E grav daca in intervalul de doar doua saptamani dintre publicarea proiectului de Ordonanta pe site-ul MF si data adoptarii ei in sedinta de guvern, onor Guvernul a decis ca e ok sa mai taie 55 de milioane in plus din banii europeni de la transporturi. Inseamna ca lucrurile nu merg bine. Sau e vorba de altceva?

Sint "doar" 250 mil lei, un singur proiect mai maricel sa nu se fi calificat pe 2016.

Programul Operational Sectorial Transport (POS - Transport), Romania a reusit o rata de absorbtie efectiva de 70,14%, adica aprox. 3 miliarde de euro. POS Transport este gestionat de Autoritatea de Management de la Ministerul Fondurilor Europene, din ianuarie 2015. Pana atunci, insa, autoritatea de management era in subordinea Ministerului Transporturilor. Principalii beneficiari care au derulat proiecte europene cu acesti bani sunt Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR), Caile Ferate (CFR), Metrorex - toate aflate in subordinea Ministerului Transporturilor.

Sursa: http://economie.hotnews.ro/stiri-eurofonduri-21336023-fonduri-europene-absorbtie-rata-absorbtie-posdru.htm

Iar rata cheltuielilor totale transmise spre decontare este de 77,31%, deci probabil ca si rata de rambursare efectiva va creste spre 77%, pe masura ce au loc decontarile. Probabil ca acesta va fi procentul final, adica ca. 3,3 miliarde €. Adica aprox. 1 miliard pierdut. Cu acest 1 miliard + partea aferenta de la buget, adica cu vreo 1,3 miliarde azi puteam sa avem si A7 gata. Sau Pitesti-Sibiu sa fi fost in 2015 la 50% si acum pe final.  :((

CE așteaptă de la România proiectele comune din domeniul transporturilor.
Buget de 1,9 mld. euro

România poate să transmită, până în data de 7 februarie 2017, Comisiei Europene (CE) proiectele de interes comun din domeniul transporturilor, suma totală alocată de CE în acest scop fiind de 1,9 miliarde de euro, se arată într-un comunicat al Ministrului Transporturilor. "Comisia Europeană, prin Agenţia Executivă pentru Inovare şi Reţele (INEA) a lansat, în data de 3 octombrie, apelul de proiecte aferent anului 2016, cu o alocare de 1,9 miliarde de euro pentru finanţarea proiectelor de interes comun din domeniul transporturilor. Data limită pentru depunerea proiectelor de către potenţialii beneficiari, spre evaluare la INEA, este 7 februarie 2017", se menţionează îna comunicatul citat.

"De asemenea, INEA a  lansat în data de 28 septembrie 2016 un apel de proiecte dedicat sinergiei între sectoarele de transport şi energie. Propunerile de proiecte eligibile în cadrul acestui apel sunt cele care contribuie la implementarea unor proiecte de interes comun având activităţi ce vizează atât sectorul de transport, cât şi cel de energie, generând în acest fel o sinergie între aceste două sectoare", se mai arată în comunicat.

Capital (http://www.capital.ro/ce-asteapta-de-la-romania-proiectele-comune-din-domeniul-transpor.html)

Quote from: vancouver on October 10, 2016, 12:04:24 PM
Adica aprox. 1 miliard pierdut. Cu acest 1 miliard + partea aferenta de la buget, adica cu vreo 1,3 miliarde azi puteam sa avem si A7 gata. Sau Pitesti-Sibiu sa fi fost in 2015 la 50% si acum pe final.  :((

Sau vreo 6-8 centuri ori zone negre rezolvate (la nivel de autostrada complete sau de half-profile). Cum ar fi fost de exemplu centura Fagaras, Bacau, Roman, Buzau, Slatina, Bals, Zalau, Busteni. Sau evident A0.

Nu de alta dar ma irita din ce in ce mai mult faptul ca toata lumea gandeste numai in termeni de proiecte de peste 100 km. In conditiile in care capacitatea reala a DN-urilor e incarcata in zonele urbane, in conditiile in care castigul real de timp si in siguranta a traficului se obtine preponderent prin ocolirea oraselor.

Romania trebuie sa dea drumul masiv la licitatii pt infrastructura pe fonduri europene. Cu orice pret! Exista un risc real ca noul context antiglobalizare sa duca la  pierderea finantarilor europene. Deja Brexit va veni cu diminuari ale bugetului european. Daca nu facem minuni in urmatorii doi ani o sa ramanem fara o autostrada capabila sa traverseze muntii si fara autostrada completa de la Est la Vest. Daca nu facem un efort national extins e posibil sa nu ne mai intalnim cu aceasta sansa....
Trec lunile trec anii ....proiecte noi nu sunt lansate spre licitare iar cele licitate se reziliaza sau se taraie jenant.
Am adresat deunazi o intrebare daca lucrarile abandonate de un constructor si terminate de CNADR pot fi decontate din fonduri europene....nu am primit un raspuns pana astazi...

Eu va bâzâi la cap de 3 ani ca pe 2014-2020 nu este mai nimic licitat si ca se pot pierde banii, dar nu am fost bagat in seama. Anul trecut pe vremea asta am facut o adevarata campanie aici pe forum, de sensibilizare in legatura cu subiectul, in ideea gasirii unor proiecte simple si care se executa rapid...

E bine ca incepeti sa va treziti si voi... Pacat ca e prea tarziu.

Eu asta am facut tot anul. Am tipat sa se scoata ceva SF-uri la licitatie ca la anul sa putem licita ceva. Dar din motive necunoscute, CNADNR a preferat sa nu faca nimic si doar sa blocheze santierele existente ca sa le mai intarzie putin.

Poate are legatura cu bugetul ala mic votat la inceputul anului si micsorat drastic la rectificare. alt guvern, aceeasi metoda.

Era evident ca trebuia din primele saptamani sa fie ras de pe fata pamântului CNADNR ( cu riscul de procese si bani pierduți in instanța ) si concesionat tot procesul catre companii private pana la crearea celor 2 str,practic ca si private formate doar din profesioniști din toate domeniile Conexe construcției de autostrazi ,deconectate total de politic.

Actualul Cnair nu poate si nici nu vrea mai mult.Si lucrurile nu se pot îmbunătății  cat timp avem superimunitatea angajaților balast ( oameni care ard gazul degeaba,dar nu pot fii concediați si Puși sa plătească pt neîndeplinirea termenelor si obiectivelor setate

http://www.cdep.ro/interpel/2016/r10560A.pdf (http://www.cdep.ro/interpel/2016/r10560A.pdf)

(http://i.imgur.com/qRsG3g0.jpg)

Am avut ocazia si placerea sa-l intalnesc pe acest domn la ultima intalnire a CM POIM, in Bucuresti. Este un profesionist si ce spune, cam aia e. Deci ma bucur sa aud vesti bune de la dansul.

---

Carsten Rasmussen (CE): România ar putea primi curând confirmarea oficială
pentru îndeplinirea a încă 10-11 condiționalități ex-ante

Actualul Guvern ar putea primi, în curând, de la Comisia Europeană, confirmarea oficială pentru îndeplinirea a încă 10 sau 11 condiționalități ex-ante, potrivit șefului Unității pentru România în cadrul DG Regio al CE, Carsten Rasmussen.

"Aceasta este ultima reuniune tehnică dintr-o serie dedicată negocierilor privind condiționalitățile și imaginea de ansamblu este a unui efort extraordinar depus pentru fiecare categorie. Cred că suntem foarte aproape de momentul în care acest Guvern va primi confirmarea oficială pentru îndeplinirea a încă 10 sau 11 condiționalități, ceea ce este o surpriză foarte plăcută pentru noi, având în vedere stadiul în care ne aflam în vară. Constat că există o colaborare intensă între ministere pentru îndeplinirea condiționalităților, ceea ce este o dovadă că această abordare funcționează, pentru că a mobilizat instituțiile responsabile de fiecare domeniu în parte. Trebuie să avem o abordare de tip win-win, în care ceea ce România transmite Comisiei reprezintă ceea ce își dorește și are cu adevărat nevoie și nu ceva impus din afară", a declarat, la finalul reuniunii tehnice, Carsten Rasmussen, șeful Unității pentru România în cadrul DG Regio al Comisiei Europene.

Agerpres (http://www.agerpres.ro/economie/2016/11/23/carsten-rasmussen-ce-romania-ar-putea-primi-curand-confirmarea-oficiala-pentru-indeplinirea-a-inca-10-11-conditionalitati-ex-ante-11-19-31)

In doar 2 ani de cand s-a schimbat administratia locala din Constanta suma fondurilor europene pierdute a ajuns la 14.000.000 euro. Dupa soseaua de coasta si parcul carol, acum s-a pierdut banii si pentru parcul arheologic...

http://gov.ro/ro/guvernul/sedinte-guvern/romania-va-beneficia-de-doua-noi-facilitati-de-cofinantare-de-la-bei-in-valoare-totala-de-660-milioane-euro-pentru-investitii-de-mediu-i-crestere-economica-cu-finantare-europeana (http://gov.ro/ro/guvernul/sedinte-guvern/romania-va-beneficia-de-doua-noi-facilitati-de-cofinantare-de-la-bei-in-valoare-totala-de-660-milioane-euro-pentru-investitii-de-mediu-i-crestere-economica-cu-finantare-europeana)

Quote
România va beneficia de două noi facilități de cofinanțare de la BEI în valoare totală de 660 milioane euro pentru investiţii de mediu și creştere economică cu finanţare europeană

08 Decembrie

Guvernul a  aprobat două proiecte de lege privind aprobarea contractelor-cadru de finanţare dintre România și Banca Europeană de Investiții (BEI), prin care instituția financiară europeană acordă României, pentru perioada de programare financiară 2014-2020, două facilități de cofinanțare UE în valoare totală de 660 milioane de euro în vederea acoperirii parțiale a contribuției bugetului de stat la realizarea unor obiective de investiţii de mediu și creştere economică.

Concret, este vorba despre 300 milioane euro destinate obiectivelor de investiţii cuprinse în axele prioritare 3, 4 și 5 din Programul Operațional Infrastructură Mare, care se referă, printre altele, la promovarea utilizării eficiente a resurselor prin dezvoltarea infrastructurii de apă și apă uzată și de management al deșeurilor, protejarea și conservarea biodiversității și refacerea ecosistemelor degradate, promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor.

Alte 360 milioane de euro vor fi disponibile pentru obiective de investiţii cuprinse în axele prioritare din Programul Operațional Competitivitate (integral), Programul Operațional Capital Uman (integral) și Programul Operațional Infrastructură Mare axele prioritare 6, 7 și 8, care vizează promovarea energiei curate și a eficienței energetice în vederea susținerii unei economii cu emisii scăzute de carbon, creșterea eficienței energetice la nivelul sistemului centralizat de termoficare în orașele selectate și, respectiv, sisteme inteligente și sustenabile de transport al energiei și gazelor naturale.

Ambele împrumuturi vor fi disponibilizate până la 31 decembrie 2024.

Contractul-cadru dintre România și Banca Europeană de Investiții aferent Facilității de cofinanțare a UE pentru mediu 2014-2020 a fost semnat la Luxemburg, la 16 iunie 2016, iar cel aferent Facilității de cofinanțare a UE pentru creştere 2014-2020 a fost semnat la București, la 15 iulie 2016.

Intrarea în vigoare a celor două contracte, respectiv, posibilitatea efectuării de trageri din împrumut, este condiționată  de aprobarea acestora de către Parlamentul României.

Contractarea celor două instrumente de cofinanțare se încadrează în obiectivele Strategiei de administrare a datoriei publice guvernamentale 2016-2018, prin care Ministerul Finanțelor Publice urmărește continuarea parteneriatului cu instituțiile financiare internaţionale pentru a beneficia de termenii și condițiile avantajoase oferite de aceste instituţii.

Ministerul Fondurilor Europene va fi desemnat agenție de implementare, continuând să desfășoare activitățile conferite de legislația relevantă privind implementarea programelor operaționale 2014-2020. Totodată, Ministerul Fondurilor Europene va transmite, atât Ministerului Finanțelor Publice, cât și BEI, raportări centralizate privind stadiul fizic și financiar al proiectelor cuprinse în axele prioritare ale programelor operaționale menţionate.

Informații de background:

Banca Europeană de Investiții a acordat României și în perioada de programare bugetară 2007-2013 facilități de finanţare în vederea acoperirii parțiale a contribuției bugetului de stat pentru diverse programe operaționale finanțate din fonduri structurale și de coeziune ale Uniunii Europene, în valoare de 1 miliard de euro, pentru programele operaționale sectoriale de transport, mediu și competitivitate economică în cadrul Facilității pentru cofinanțarea Cadrului Strategic Național de Referință și respectiv de 300 milioane euro, pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală.

Absorbţia curentă a fondurilor europene a crescut la 81,73%, în noiembrie

Absorbţia curentă a fondurilor europene 2007-2013 a crescut în luna noiembrie, comparativ cu octombrie, cu 1,75 puncte procentuale, la 81,73%, reiese din datele Ministerului Fondurilor Europene (MFE). Astfel, absorbţia curentă care reprezintă declaraţiile de cheltuieli transmise la Comisia Europeană a crescut la 15,57 miliarde de euro. În ceea ce priveşte absorbţia efectivă, aceasta a crescut cu 0,54 puncte procentuale, la 14,8 miliarde de euro (78,08%).

Pe Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POSCCE), rata de absorbţie curentă era de 105,47%, pe Programul Operaţional Asistenţă Tehnică - 113,42% (include top-up-ul solicitat de CE), pe Programul Operaţional Sectorial Mediu - 78,55, pe Programul Operaţional Regional - 85,04%, pe Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - 67,54%, pe Programul Operaţional Sectorial Transport - 77,31% iar pe Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative - 98,66%.

Economica.net (http://www.economica.net/absorbtia-curenta-a-fondurilor-europene-a-crescut-la-81-73prc-in-noiembrie_130055.html#n)

http://ec.europa.eu/romania/news/20161512_finalizare_19_proiecte_infrastructura_romania_ro (http://ec.europa.eu/romania/news/20161512_finalizare_19_proiecte_infrastructura_romania_ro)

Quote
15/12/2016
Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, a aprobat continuarea a 19 proiecte din mai multe regiuni din România, în valoare totală de 1,3 miliarde de euro. Proiectele se referă la sistemul de alimentare cu apă, cel de canalizare și epurare, sistemul centralizat de termoficare urbană și la infrastructura de transport feroviar și rutier.

"Toate aceste proiecte au început în perioada 2007-2013, dar pot fi finalizate în perioada actuală de programare", a precizat Corina Crețu. "Sunt convinsă că astfel de proiecte sunt vitale pentru a îmbunătăți viața românilor. În acest scop, trebuie să folosim la maximum fondurile europene disponibile!"

Proiectele vizate sunt următoarele:

TRANSPORT:
•Reabilitarea podurilor feroviare situate la km 152+149 și km 165+817 pe secțiunea feroviară București-Constanța
•Reabilitarea drumului național DN56, secțiunea Craiova–Calafat

EFICIENȚĂ ENERGETICĂ
•Reabilitarea sistemului de termoficare urbană la nivelul municipiului Oradea, în scopul conformării la legislaţia de mediu şi creşterii eficienţei energetice
•Retehnologizarea sistemului de termoficare din municipiul Bacău, în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei în alimentarea cu căldură urbană

EXTINDEREA ȘI REABILITAREA INFRASTRUCTURII DE APĂ
•Judeţul Satu Mare: Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată
•Judeţul Prahova: Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de apă şi canalizare
•Judeţul Mehedinţi: Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de apă şi canalizare
•Judeţul Mureş: Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată
•Judeţul Argeş: Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată
•Județul Arad: Extinderea și modernizarea infrastructurii de apă și apă uzată
•Judeţul Vaslui: Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă, a sistemului de canalizare şi a staţiilor de epurare în aglomerările Vaslui, Bârlad, Huşi, Negreşti
•Județul Bistrița-Năsăud: Extinderea și modernizarea infrastructurii de apă și apă uzată
•Judeţul Timiş: Extinderea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare
•Judeţul Bihor: Extinderea si modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată
•Judeţul Vâlcea: Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată
•Județul Botoşani: Extinderea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare-epurare a apelor uzate
•Judeţul Dâmboviţa: Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată
•Judeţul Maramureş: Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată
•Judeţul Suceava: Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată

Informații suplimentare referitoare la natura proiectelor:

Obiectivele proiectelor de transport cuprind reabilitarea a două poduri dunărene, Borcea și Cernavodă, parte a liniei de cale ferată București–Constanţa, prin modernizarea infrastructurii şi sporirea vitezei de circulație maximă la 160 km/h pentru trenurile de călători și la 120 km/h pentru trenurile de marfă, respectiv reabilitarea a 80,435 km din drumul național DN56, porțiunea dintre oraşele Craiova și Calafat, la granița cu Bulgaria.

Cele 15 proiecte de apă şi apă uzată includ realizarea de infrastructură şi facilităţi de tratare a apei uzate. Astfel, captarea de apă va fi îmbunătăţită, reţeaua şi instalaţiile de pompare vor fi reabilitate şi extinse, iar staţiile de tratare a apei uzate vor intra în categoria nou-construite sau îmbunătăţite. Această infrastructură contribuie la oferirea de servicii şi un grad de acoperire în ce privește apă curentă şi cea uzată în conformitate cu directivele europene, în mod special cele legate de calitatea apei şi tratarea apei uzate în mediul urban.

Stadiu absortie POST la 30.11.2016 - 86,88%

http://economie.hotnews.ro/stiri-eurofonduri-21508543-document-dupa-10-ani-cate-miliarde-euro-pompat-uniunea-europeana-romania.htm

Daca mai continuam mult cu rambursarile retroactive, o sa ajungem sa primim bani si pentru podurile Dunarene facute de Ceausescu.
Erau atat de multi care sustineau ca UE nu ne mai da nici un ban daca nu terminam pana la 31.12.2015. Dar adevarul e ca absorbtia pe 2007-2013 inca aduna procente desi suntem in 2017 :)

Sper doar ca toti banii astia veniti de la UE sa fie investiti in alte proiecte de infrastructura. Putin probabil, dar speranta moare ultima.

Peste 500 de milioane de euro pentru continuarea a 11 proiecte majore de infrastructură

Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, a aprobat continuarea a 11 proiecte din mai multe regiuni din România, cu o finanțare din partea Uniunii Europene de peste 500 de milioane de euro, potrivit unui comunicat de presă al Reprezentanței Comisiei Europene în România, remis miercuri, AGERPRES. "Prin deciziile adoptate, am facilitat continuarea acestor proiecte, începute în perioada 2007 — 2013, în actuala perioadă de programare. Sunt proiecte esențiale pentru dezvoltarea României și îmbunătățirea calității vieții cetățenilor", a precizat Corina Crețu.

Proiectele de transport cuprind construcția autostrăzii Lugoj — Deva pe secțiunea Dumbrava — Deva, parte a rețelei TEN-T. Astfel, se va scurta durata de călătorie între aceste puncte și se va reduce numărul de accidente rutiere. De asemenea, acestea includ și reabilitarea liniei de cale ferată dintre Coșlariu și Simeria, componentă a coridorului pan — european IV, pentru creșterea vitezei de circulație a trenurilor la 160 kilometri/oră.

În ceea ce privește managementul deșeurilor, proiectele se referă la dezvoltarea sistemului de management integrat al deșeurilor în județele Suceava, Dolj, Bihor, Alba, Cluj și Vrancea. Cele șase proiecte de management al deșeurilor vor contribui la reducerea dimensiunilor depozitelor de deșeuri prin integrarea activităților de separare, colectare, transport, tratare, reciclare și eliminare. De asemenea, se are în vedere închiderea sau reabilitarea depozitelor non-conforme cu standardele europene, se mai arată în comunicat.

Extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată sunt prevăzute a se realiza în județele Gorj și Bacău. Proiectele de apă și apă uzată includ realizarea de infrastructură și facilități de tratare a apei uzate. Captarea de apă va fi îmbunătățită, rețeaua și instalațiile de pompare sunt reabilitate și extinse, iar stațiile de tratare a apei uzate sunt nou construite sau îmbunătățite.

În ceea ce privește prevenirea dezastrelor naturale, în județul Iași sunt prevăzute lucrări pentru reducerea riscului de inundații în bazinul hidrografic Prut — Bârlad. Acest proiect presupune construirea de poldere, dragarea și stabilizarea albiilor râurilor, precum și cartografierea riscului de inundații. Un număr de 16.000 de locuitori ai județului Iași vor beneficia în mod direct de o mai bună protecție împotriva inundațiilor, se precizează în comunicat.

Agerpres (http://www.agerpres.ro/economie/2017/01/11/peste-500-de-milioane-de-euro-pentru-continuarea-a-11-proiecte-majore-de-infrastructura-11-46-48)

România a depăşit pragul de 40 de miliarde de euro, bani luaţi de la UE.
2016 a fost cel mai bun an

Suma totală primită de România de la bugetul Uniunii Europene este de 40,5 miliarde de euro, potrivit unei statistici a Ministerului de Finanţe. 7 miliarde au venit doar anul trecut. 40,531 miliarde de euro. Aceasta este suma totală primită de România de la bugetul Uniunii Europene, atât ca fonduri pre-aderare, cât şi post-aderare, potrivit unei centralizări a Ministerului de Finanţe, cu date valabile la 30 noiembrie 2016. Din cele 40,5 miliarde de euro plătiţi de Bruxelles României, 37 au revenit exerciţiului financiar 2007-2013 (inclusiv sumele pre-aderare) iar restul au fost plătiţi pentru proiectele depuse în perioada 2014-2020.

Potrivit aceleiaşi surse, România a contribuit la bugetul UE cu 13,6 miliarde de euro, din 2007 până la finalul lui noiembrie 2016. Asta face ca, în relaţia cu Uniunea Europeană, România să fie un beneficiar net, primind 26,9 miliarde de euro.

În ciuda declaraţiilor politice din ultima vreme, datele Finanţelor arată că anul 2016 (chiar cu situaţia la 11 luni, fără decembrie), a fost cel mai bun an al absorbţiei. Sumele primite de la UE s-au ridicat la 7 miliarde de euro. Este adevărat că, anul trecut, România a primit sume substanţiale de bani pentru proiecte din ambele exerciţii financiare multianuale ale UE (4,53 miliarde de euro pentru 2007-2013 şi 2,49 miliarde de euro pentru exerciţiul 2014-2020). Puteţi vedea documentul Ministerului de Finanţe aici (http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/reformabugetue/BFN30112016.pdf).

Economica.net (http://www.economica.net/romania-a-depasit-pragul-de-40-de-miliarde-de-euro-bani-luati-de-la-ue-2016-a-fost-cel-mai-bun-an_131631.html#n)

Comisia Europeană a aprobat fazarea a zece proiecte de infrastructură din România

Comisia Europeană a aprobat continuarea a zece proiecte de infrastructură din mai multe regiuni din România, cu o contribuție din partea UE de aproximativ 800 de milioane de euro, potrivit unui comunicat publicat vineri. Investițiile sunt pentru lucrări de infrastructură începute între 2007 și 2013, ce vor putea fi finalizate în actuala perioadă de programare. Printre proiecte finanțate se numără construcția șoselei de centură a municipiului Brașov, tronsoanele I (DN1-DN11), II (DN11-DN13) și III (DN13-DN1), scrie News.ro. Un alt proiect finanțat va fi reabilitarea liniei de cale ferată Brașov–Simeria, componentă a coridorului pan–european IV, tronsonul Sighișoara–Coșlariu.

Din cele 800 de milioane de euro vor fi finanțate și trei proiecte în ceea ce privește dezvoltarea sistemului de management integrat al deșeurilor din județele Caraș-Severin, Constanța și Iași. Totodată, Comisia Europeană va mai finanța câteva proiecte în ceea ce privește infrastructura de apă din Covasna, Teleorman, Constanța, Ialomița, Sibiu și Brașov. Din suma alocată o parte va fi direcționată și către realizarea proiectului WATMAN, care are ca obiectiv final protejarea populației prin modernizarea infrastructurii de prevenire a inundațiilor.

Profit.ro (http://www.profit.ro/povesti-cu-profit/auto-transporturi/comisia-europeana-a-aprobat-fazarea-a-zece-proiecte-de-infrastructura-din-romania-16595999)

http://mt.gov.ro/web14/spatiul-media/comunicate-de-presa/1435-13022017-3 (http://mt.gov.ro/web14/spatiul-media/comunicate-de-presa/1435-13022017-3)

Quote
Comunicat de presa
Creat: 13 Februarie 2017

Prin Decizia Directorului General al Organismului Intermediar pentru Transport nr. 8/06.02.2017 a fost aprobat Ghidul Solicitantului pentru Dezvoltarea Infrastructurii Feroviare, respectiv a fost lansată gestiunea apelurilor aferente: Obiectivului Specific 1.2 (OS) "Creşterea mobilităţii pe reţeaua feroviară TEN-T centrală", Prioritatea de investiții 7i ,,Sprijinirea unui spațiu european unic al transporturilor de tip multimodal prin investiții în TEN –T", din cadrul Axei Prioritare 1 (A.P) ,,Îmbunătățirea mobilității prin dezvoltarea reţelei TEN-T şi a transportului cu metroul" și Obiectivului Specific specific 2.7 (O.S.) ,,Creşterea sustenabilității și calității transportului feroviar"Prioritatea de investiții 7d ,,Dezvoltarea reabilitarea unor sisteme feroviare complete de înaltă calitate şi interoperabilitate şi promovarea măsurilor de reducere a zgomotului", din cadrulAxei Prioritare 2 (A.P.),,Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi eficient".

Ghidul Solicitantului împreună cu anexele aferente sunt disponibile pe site-ul www.mt.ro la secțiunea Organismul Intermediar pentru Transport.

Ghidul Solicitantului conține informații referitoare la specificitatea proiectelor, modalitatea de completare și de depunere a cererii de finanțare, condiții de eligibilitate, criterii de selecție, o descriere a etapelor de verificare, evaluare, selecție, contractare a proiectelor. Datorită similitudinilor dintre domeniile de transport a fost realizat un ghid comun ce însumează  obiectivele specifice menționate, cu evidențierea  diferențelor. Apelurile vor fi lansate pentru fiecare obiectiv specific în parte, pe categorii: proiecte noi de investiții, proiecte fazate și sprijin proiecte de investiții.
De asemenea sunt incluse instrucțiuni de completare a Cererii de finanțare de către solicitanți.
Depunerea cererilor de finanțare se face utilizând sistemul electronic - aplicația MySMIS2104/MySMIS2104+.

Pentru depunerea proiectelor este prevăzută o perioadă de aprox. doi ani de la data publicării Ghidului solicitantului, astfel încât depunerea proiectelor se va face începând cu data de  07 februarie 2017, ora 12.00. Cererile de finanțare vor putea fi transmise până la data de 31 decembrie 2018, ora 24.00. Depunerea proiectelor în cadrul fiecărui obiectiv specific este continuă pe bază de liste de proiecte pre-identificate.

Programul Operațional Infrastructură Mare este unul dintre cele 7 programe operaționale din generația 2014-2020 implementate în România, cofinanțate din fondurile europene structurale și de investiții. Programul este gestionat de AM POIM din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene în calitate de Autoritatea de management pentru POIM 2014-2020.

Gestiunea axelor de transport din cadrul POIM este asigurată de AMPOIM.  AMPOIM a decis delegarea funcțiilor de selecție și evaluare proiecte, monitorizare a implementării, verificare tehnică și financiară, verificarea achizițiilor publice pentru proiectele de transport din POIM către Organismul Intermediar Transport.

Direcția Generală Organism Intermediar din cadrul Ministerului Transporturilor îndeplinește, rolul de Organism Intermediar pentru axele prioritare de transport ale Programului Operațional Infrastructură Mare 2014-2020.

http://mt.gov.ro/web14/spatiul-media/comunicate-de-presa/1434-13022017-2 (http://mt.gov.ro/web14/spatiul-media/comunicate-de-presa/1434-13022017-2)

Quote
Comunicat de presa
Creat: 13 Februarie 2017

Prin Decizia Directorului General al Organismului Intermediar pentru Transport nr. 6/06.02.2017 a fost aprobat Ghidul Solicitantului  pentru Dezvoltarea Infrastructurii Rutiere, respectiv a fost lansată gestiunea apelurilor aferente: Obiectivului Specific 1.1 (O.S.) ,,Creșterea mobilității pe reţeaua rutieră TEN-T centrală", Prioritatea de investiții 7i ,,Sprijinirea unui spațiu european unic al transporturilor de tip multimodal prin investiții în TEN –T", din cadrul Axei Prioritare 1 (A.P) ,,Îmbunătăţirea mobilităţii prin dezvoltarea reţelei TEN-T şi a transportului cu metroul" și Obiectivului 2.1 (O.S.),,Creșterea mobilității pe rețeaua rutieră TEN-T", Obiectivului specific 2.2 (O.S.) ,,Creşterea accesibilităţii zonelor cu o conectivitate redusă la infrastructura rutieră a TEN-T", Prioritatea de investiții ,,7a Sprijinirea unui spațiu european unic al transporturilor de tip multimodal prin investiții în TEN-T", Prioritatea de investiții ,,7b Stimularea mobilității regionale prin conectarea nodurilor secundare și terțiare la infrastructrura TEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale" din cadrulAxei Prioritare 2 (A.P.) ,,Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi eficient".
Ghidul Solicitantului împreună cu anexele aferente sunt disponibile pe site-ul www.mt.ro la secțiunea Organismul Intermediar pentru Transport.

Ghidul Solicitantului conține informații referitoare la specificitatea proiectelor, modalitatea de completare și de depunere a cererii de finanțare, condiții de eligibilitate, criterii de selecție, o descriere a etapelor de verificare, evaluare, selecție, contractare a proiectelor. Datorită similitudinilor dintre domeniile de transport a fost realizat un ghid comun ce însumează  obiectivele specifice menționate, cu evidențierea  diferențelor. Apelurile vor fi lansate pentru fiecare obiectiv specific în parte, pe categorii: proiecte noi de investiții, proiecte fazate și sprijin proiecte de investiții.
De asemenea sunt incluse instrucțiuni de completare a Cererii de finanțare de către solicitanți.
Depunerea cererilor de finanțare se face utilizând sistemul electronic - aplicația MySMIS/MySMIS2014+.

Pentru depunerea proiectelor este prevăzută o perioadă de aprox. de doi ani de la data publicării Ghidului solicitantului, astfel încât depunerea proiectelor se va face începând cu data de  07 februarie 2017, ora 12.00. Cererile de finanțare vor putea fi transmise până la data de 31 decembrie 2018, ora 24.00.  Depunerea proiectelor în cadrul fiecărui obiectiv specific  este continuă pe bază de liste de proiecte preidentificate.

Programul Operațional Infrastructură Mare este unul dintre cele 7 programe operaționale din generația 2014-2020 implementate în România, cofinanțate din fondurile europene structurale și de investiții. Programul este gestionat de AM POIM din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene în calitate de Autoritatea de management pentru POIM 2014-2020.

Gestiunea axelor de transport din cadrul POIM este asigurată de AMPOIM. AMPOIM a decis delegarea funcțiilor de selecție și evaluare proiecte, monitorizare a implementării, verificare tehnică și financiară, verificarea achizițiilor publice pentru proiectele de transport din POIM către Organismul Intermediar Transport.

Direcția Generală Organism Intermediar din cadrul Ministerului Transporturilor îndeplinește rolul de Organism Intermediar pentru axele prioritare de transport ale Programului Operațional Infrastructură Mare 2014-2020.

http://mt.gov.ro/web14/spatiul-media/comunicate-de-presa/1433-13022017-1 (http://mt.gov.ro/web14/spatiul-media/comunicate-de-presa/1433-13022017-1)

Quote
Comunicat de presa
Creat: 13 Februarie 2017

Prin Decizia Directorului General al Organismului Intermediar pentru Transport nr. 7/06.02.2017  a fost aprobat Ghidul Solicitantului pentru Dezvoltarea Infrastructurii de metrou, respectiv a fost lansată gestiunea apelurilor de proiecte aferente: Obiectivului Specific 1.4 (O.S.) ,,Creşterea gradului de utilizare a transportului cu metroul în Bucuresti-Ilfov", Prioritatea de investiții 7ii ,,Dezvoltarea și îmbunătățirea sistemelor de transport care respectă mediul, inclusiv a celor cu zgomot redus și care au emisii reduse de carbon, inlcusiv a căilor navigabile interioare și a sistemelor de transport maritim, a porturilor, a legăturilor multimodale și infrastructurilor aeroportuare, cu scopul de a promova mobilitatea durabilă la nivel regional și local", din cadrul Axei Prioritare 1 (A.P) ,,Îmbunătățirea mobilității prin dezvoltarea reţelei TEN-T".
Ghidul Solicitantului împreună cu anexele aferente sunt disponibile pe site-ul www.mt.ro la secțiunea Organismul Intermediar pentru Transport.
Ghidul Solicitantului conține informații referitoare la specificitatea proiectelor, modalitatea de completare și de depunere a cererii de finanțare, condiții de eligibilitate, criterii de selecție, o descriere a etapelor de verificare, evaluare, selecție, contractare a proiectelor. Apelurile vor fi lansate pentru fiecare obiectiv specific în parte, pe categorii: proiecte noi de investiții, proiecte fazate și sprijin proiecte de investiții.
De asemenea sunt incluse instrucțiuni de completare a  Cererii de finanțare de către solicitanți.
Depunerea cererilor de finanțare se face utilizând sistemul electronic - aplicația MySMIS2014+/MySMIS2014+.

Pentru depunerea proiectelor este prevăzută o perioadă de aprox. de doi ani de la data publicării Ghidului solicitantului, astfel încât depunerea proiectelor se va face începând cu data de 07 februarie 2017, ora 12.00. Cererile de finanțare vor putea fi transmise până la data de 31 decembrie 2018, ora 24.00.  Depunerea proiectelor în cadrul fiecărui obiectiv specific  este continuă pe bază de liste de proiecte preidentificate.

Programul Operațional Infrastructură Mare este unul dintre cele 7 programe operaționale din generația 2014-2020 implementate în România, cofinanțate din fondurile europene structurale și de investiții. Programul este gestionat de AM POIM din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene în calitate de Autoritatea de management pentru POIM 2014-2020.

Gestiunea axelor de transport din cadrul POIM este asigurată de AMPOIM. AMPOIM a decis delegarea funcțiilor de selecție și evaluare proiecte, monitorizare a implementării, verificare tehnică și financiară, verificarea achizițiilor publice pentru proiectele de transport din POIM către Organismul Intermediar Transport.

Direcția Generală Organism Intermediar din cadrul Ministerului Transporturilor îndeplinește, rolul de Organism Intermediar pentru axele prioritare de transport ale Programului Operațional Infrastructură Mare 2014-2020.

Corina Creţu: Rata de absorbţie a fondurilor europene pentru 2007-2013 va depăşi 90%;
pierderile vor fi de 2 miliarde de euro

"Estimările noastre sunt că rata de absorbţie va depăşi 90%. Pierderile le estimăm la două miliarde de euro, în special din perioada 2007-2011", a declarat Corina Creţu în cadrul unei întâlniri pe care a avut-o cu membrii comisiilor parlamentare de afaceri europene, adăugând că "nu stăm foarte prost" ţinând seama că este primul exerciţiun bugetar al UE la care România a fost parte.

Creţu a spus că, în contextul discuţiilor legate de viitorul Uniunii Europene, există posibilitatea ca nivelul fondurilor de coeziune să fie redus pe viitor, un motiv suplimentar pentru România să intensifice eforturile pentru absorbţia fondurilor alocate pentru exerciţiul bugetar 2014-2020. Ea a avertizat că, pe viitor, oraşele vor avea resposabilităţi mai mari în problematica fondurilor europene, motiv pentru care este nevoie ca municipiile reşedinţă de judeţ să fie capabilă să elaboreze proiecte. Printre motivele nivelului redus al absorbţiei în intervalul 2014-2020, Creţu a invocat "slaba capacitate administrativă şi lipsa de expertiză pentru elaborarea de proiecte de calitate, de proiecte mature".

News.ro (https://www.news.ro/economic/corina-cretu-rata-de-absorbtie-a-fondurilor-europene-pentru-2007-2013-va-depasi-90-pierderile-vor-fi-de-2-miliarde-de-euro-1922402915002017031716842238)

vesti extrem de proaste ptr proiectele europene: Romania a terminat banii de co-finantari (acei max 25% contributie proprie, n.m.)

http://www.euractiv.com/section/economy-jobs/news/romania-runs-out-of-money-to-co-finance-eu-projects/

Sa nu cadem in zona de fake news sau de stiri partial adevarate.
Romania a ramas fara bani de co-finantari pentru noi proiecte europene. Proiectele curente de autostrada NU sunt afectate
Acum, na... ce sa zic poate nu e neaparat vina guvernului ca APL-urile nu stiu sa-si scrie bugetele si ce sa includa acolo. Dar poate nu ar fi rau ca bugetele astea sa mai aiba un filtru intermediar (CJ/Prefectura/ordonatori regionali de credite).
Oricum, modul de calcul si de inregistrare in bugetul statului e dubios tare pentru orice om care a mai lucrat cu bugete la viata lui. Nici nu vreau sa iau in discutie partea de planificare si strategie ca ne apucam degeaba de discutii
Bine.. o vina este ca statul nu e capabil sa-si instruiasca corect functionarii si ajung tot felul de specimene in pozitii de astea.

Eu sper ca NU va mai aparea inca un filtru. Faptul ca o primarie isi scrie singura bugetul si isi prioritizeaza proiectele, este cel mai bun lucru.
Orice alta modalitatea afecteaza autonomia locala si duce din nou la centralizare. Doar statele totalitare sunt centralizate.
Iar autonomia locala nu poate exista fara autonomie financiara.
Si pana la urma, cum iti asterni, asa dormi. Sau ce votezi. Aia primesti.

Off topic.
Ideal asa ar fi.. dar cate apl-uri chiar stiu cum sa-si faca bugetul? Din pacate nu suntem la acel stadiu si foarte multe au nevoie de consiliere si indrumare. Din pacate cele care chiar stiu cum sa-si faca bugetele sunt in marja de 10-15 %. Restul le lasam asa de izbeliste sa se zbata in propria incompetenta?!?

da. doar din greseli pot invata. Tu spui 15%, dar eu zic ca sunt spre 50%. Exista tot felul de programe pentru pregatirea functionarilor publici si avem si facultăți in care asta se invata.
Crezi ca daca s-ar scrie la judet vor fi facute mai bine? din contra. vor fi facute cu dezinteres, pe fuga si conditionate de anumite favoruri.
Proiectele locale trebuie gandite, concepute si inplementate pe plan local. Personal, stiu cateva proiecte implementate in dâmbovița pe bani europeni, concepute de cineva din localitate , care a fost platit regeste (raportat la veniturile din acea localitate) pt consultanta fata de documentatia de finantare. Fara pile sau altele, doar ca a supervizat mai multe proiecte  in acelasi timp, de la mai multe localitati. Pt primul nu a câștigat decat experiența. Pentru restul din ce in ce mai mult.
Si uite asa s-au asfaltat zeci de km de ulite, s-au bagat apa si gaze, s-a construit un  cartier de la 0, in care primaria a bagat toate utilitatile, a creat infrastructura si a dat cate 400 mp gratis tinerilor care trebuie sa-si faca o casa acolo in urmatorii 5 ani, altfel pierd terenul.
Vrei alt exemplu? Centura Oradea vs centura Bucuresti/Timisoara/Arad si oricafe alta facuta la nivel national.
Stat centralizat = stat  corupt si ineficient .

sau poate tu chiar crezi ca daca vine tatal tehnocratilor la conducerea CJ Baronland,  intereseaza ca intr-un sat de 100 de persoane exista doar 3 fantani si oamenii inca mai cara apa cu butoaiele? si va avea si timp pt toate proiectele si va fi inconjurat doar de oameni competenti si dezinteresati care vor muncii 20 de ore pe zi, si duminica, pentru salarii pe care le pot castiga doar daca inchid ochii o secunda.

Imi pare rau dr4qul4, dar din cele peste 15 mii de apl-uri din tara, pana in 1000 (si sunt darnic cand zic asa ceva) chiar stiu sa-si faca bugete. Restul fac bugetele doar pe metoda "listarii cheltuielilor curente".
Asa ca nu ar strica ca macar la nivel de 2-3 judete sa avem un departament specializat care sa ii consilieze si sa ii ajute sa-si faca un buget. Nu am zis ca judetul sa le faca bugetul, dar sa fie si un filtru acolo care sa ii ajute.

Si esti sigur ca nu exista?
Eu stiu ca exista programe de pregatire a specialistilor pentru accesarea fondurilor europene. Ca sunt eficiente sau nu, este alta discutie.
Dar daca "cei de la judet" nu sunt in stare sa pregateasca oameni, crezi ca vor fi in stare sa pregateasca sute de proiecte?

Quote from: dumbravaandrei on March 23, 2017, 10:43:18 AM
Imi pare rau dr4qul4, dar din cele peste 15 mii de apl-uri din tara...

Daca prin apl intelegi "Administratii Publice Locale", atunci in Romania avem 3186 + 42 APL-uri (primarii + CJ), potrivit rezultatelor Biroului Electroral Central de la alegerile locale din 2016.
Cea mai mica UAT (Unitate Admnistrativ Teritoriala) este comuna, care are in componenta mai multe sate.

Si eu ma intrebam la ce se refera cu acele 15.000.
Si eu stiam ca cea mai mica unitate este Comuna, si acelea sunt in jur de 3000 (probabil Tibi are numaratoarea corecta).

Mai avem GAL-uri, ADR-uri si alte forme asociative (cum ar fi si zonele metropolitane) plus restul de institutii, operatori de servicii comunitare si utilitati publice, furnizori de servicii sociale etc. (administratie publica nu inseamna numai primarie si CJ conform 215/2001-republicata)

Legat strict de subiectul fonduri nerambursabile, preiau de la topicul vecin o veste alarmanta dar deloc surprinzatoare:

Quote from: adrian rosca on March 27, 2017, 09:58:05 PM
S-au publicat datele privind executia bugetara pe luna februarie 2017: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/BGC28022017.pdf

si spre comparatie cifrele pe 2016: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/BGCfebruarie2016.pdf

Cheltuielile cu investitiile sunt urmatoarele:

2017:

- Proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile: 301 mil lei;
- Cheltuieli aferente programelor cu finantare rambursabila: 14.4 mil lei;
- Cheltuieli de capital (active nefinanciare): 608.1 mil lei.
- Total: 923.5 mil lei.

2016:

- Proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile: 1973.3 mil lei;
- Cheltuieli aferente programelor cu finantare rambursabila: 38 mil lei;
- Cheltuieli de capital (active nefinanciare): 729.8 mil lei.
- Total: 2741.1 mil lei.

Adica putin peste 33% din ce a fost anul trecut!!! Pe fonduri europene e dezastru.

Absorbtia pe 2007-2013: 90-91 la suta. Transporturile, domeniul la care Romania a fost cea mai slaba din UE

In perioada de programare trecuta, 2007-2013, Romania a avut o rata de absorbtie de numai 77% in programul de Transport, cea mai mica din UE pe acest domeniu.

"Am avut o discutie cu ministrul Transporturilor, pentru ca transprtul este slabiciunea pe care noi am avut-o in ultimii zece ani, este tara care a incheat cu cel mai scazut procent in domeniul transporturilor, am primit doar 77% facturi, pentru suma totala alocata, deci pentru perioada 2007-2013 din pacate vom avea 1 miliard de euro pierderi doar din transporturi" - a mai afirmat oficialul de la Bruxelles.

Potrivit acestuia, in cei 10 ani de la aderera la UE, Romania a reusit sa construiasca 300 km de autostrada, tot atat cat a reusit si Croatia, in numai 3 ani de la aderarea acestei tari. De mentionat ca Romania are atat suprafata cat si populatia de mai bine de 4 ori mai mari de cat ale Croatiei.

Sursa: http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21754259-corina-cretu-aflam-jumatatea-exercitiului-financiar-2014-2020-dar-avem-absorbtie-zero-suta.htm

Bugetul reintra pe deficit in luna mai. Dezechilibrul dintre venituri si cheltuieli a crescut de aproape 3 ori in primele 5 luni din 2017 fata de aceeasi perioada a anului trecut  (http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-21841418-bugetul-reintra-deficit-luna-mai-dezechilibrul-dintre-venituri-cheltuieli-crescut-aproape-3-ori-primele-5-luni-din-2017-fata-aceeasi-perioada-anului-trecut.htm)

QuoteSumele de la Uniunea Europeana in contul platilor efectuate sunt in suma de 4,6 miliarde lei, din care 4,2 miliarde lei reprezinta sume aferente proiectelor din domeniul agriculturii.

https://ec.europa.eu/romania/news/20171807_bei_cofinantare_proiecte_infrastructura_de_transport_subventii_europene_ro (https://ec.europa.eu/romania/news/20171807_bei_cofinantare_proiecte_infrastructura_de_transport_subventii_europene_ro)

Quote
România: BEI cofinanțează proiecte de infrastructură de transport cu subvenții europene

Banca Europeană de Investiții (BEI) acordă un împrumut de un miliard de euro pentru cofinanțarea proiectelor prioritare de infrastructură de transport cu Fonduri Structurale și de Investiții (EFSI) în valoare totală de 6,8 miliarde de euro. Aceste proiecte urmează să fie implementate pe întreg teritoriul României în perioada de programare UE 2014-2020.

Fondurile BEI vor acoperi contribuția bugetului de stat care cofinanțează investițiile prioritare în domeniul transportului în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 (POIM). Locația proiectelor va varia, dar majoritatea va fi implementată în regiunile mai puțin dezvoltate din România și / sau pe axele prioritare TEN-T. Investițiile vor beneficia de subvenții europene și se vor concentra pe promovarea transportului sustenabil și pe eliminarea blocajelor din infrastructurile cheie din rețea. Se va pune accent și pe dezvoltarea sistemelor de transport multiple și pe reducerea impactului nociv al transportului asupra mediului înconjurător.

Andrew McDowell, vicepreședinte al Băncii Europene de Investiții, a afirmat: ,,Împrumutul BEI va sprijini investițiile strategice de infrastructură de transport care sunt importante pentru creșterea mobilității, siguranței și interconectivității în România și pentru consolidarea competitivității țării. Acest proiect reprezintă un bun exemplu al cooperării BEI cu economia românească, căreia BEI îi oferă servicii de finanțare și consultanță accesibile pe termen lung, accelerând absorbția granturilor UE și stimulând creșterea și ocuparea forței de muncă și îmbunătățirea vieții cotidiene a cetățenilor."

Comisarul european pentru politica regională, Corina Crețu, a declarat: ,,Dezvoltarea rețelei strategice de transport din România va fi benefică comerțului și turismului și va alimenta direct economia reală, dar, la fel de important este și impactul pozitiv al conexiunilor mai rapide, drumurilor mai sigure și sistemelor de transport mai sustenabile în viața de zi cu zi a cetățenilor, de aceea mă bucur că fondurile politicii de coeziune și resursele BEI sunt reunite pentru a asigura o conectivitate mai bună în România."

Pentru Ionuț Misa, Ministrul Finanțelor Publice: ,,Acest nou împrumut este dovada bunei colaborări dintre România și BEI, având ca scop încurajarea investițiilor în România, punerea în practică a Master Planului general de transport convenit cu Comisia Europeană și creșterea absorbției subvențiilor UE pentru perioada de programare 2014-2020. Acordat în condiții financiare favorabile și pe termen lung, acest tip de facilitate reprezintă un sprijin suplimentar acordat efortului Guvernului român de a crea sau menține locuri de muncă, de a reduce disparitățile sociale între diferite zone și de a asigura bunăstarea populației într-un mediu benefic, toate conducând la o creștere durabilă a economiei. România a beneficiat deja de alte patru facilități similare: două facilități legate de perioada anterioară de programare UE, în valoare de 1,3 miliarde de euro, și alte două pentru perioada de programare curentă, în valoare de 660 milioane de euro, care acoperă proiectele de mediu din cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare, Programul Operațional Competitivitate și Programul Operațional Capital Uman."

Finanțarea BEI se acordă sub forma unui împrumut pentru programe structurale (SPL), care permite atât finanțarea proiectelor mari de infrastructură, cât și a unor scheme mai mici, care, din cauza dimensiunilor lor limitate, nu ar putea beneficia de finanțare directă de către BEI.

Inițiativa de asistență tehnică JASPERS (asistență comună pentru sprijinirea proiectelor în regiunile europene - furnizată în comun de BEI și Comisia Europeană) a contribuit la pregătirea unor strategii de dezvoltare pe termen lung care stau la baza selectării proiectelor care urmează a fi implementate cu fonduri din acest împrumut, verificând astfel și asigurând calitatea consistentă a proiectelor care urmează a fi efectuate.

Oare pe cand primele decontari????

Ministerul Dezvoltarii Regionale, Administratiei Publice si Fondurilor Europene anunta vineri  ca s-a finalizat procesul de acreditare pentru autoritatile care gestioneaza marile programe prin care Romania poate atrage fonduri europene, dupa mai bine de 3 ani si 7 luni de la incceperea perioadei de programare 2014-2020.

Ultimele autoritati de management acreditate sunt cele pentru:

Programul Operational Infrastructura Mare (POIM),
Programul Operational Competitivitate (POC),
Programul Operational Regional 2014-2020 (POR),
Programul Operational Capital Uman (POCU).

Sursa:http://economie.hotnews.ro/stiri-eurofonduri-21938667-guvernul-anunta-acreditarea-tuturor-autoritatilor-romnesti-pentru-accesarea-fondurilor-2014-2020-dupa-3-ani-7-luni-nceperea-perioadei-programare.htm

MT a publicat pentru consultare "Proiectul de ORDONANŢA GUVERNULUI privind reglementarea unor măsuri în domeniul fondurilor europene nerambursabile".

http://mt.gov.ro/web14/transparenta-decizionala/consultare-publica/acte-normative-in-avizare/1667-og22082017dgoit (http://mt.gov.ro/web14/transparenta-decizionala/consultare-publica/acte-normative-in-avizare/1667-og22082017dgoit)

QuoteArticol unic. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 746 din 6 octombrie 2015, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2016, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 9, litera o) se modifică şi va avea următorul cuprins:
,,o) sumele pentru finanţarea contravalorii taxei pe valoarea adăugată neeligibile plătite, aferente cheltuielilor eligibile efectuate în cadrul proiectelor finanţate din fonduri europene, pentru operatorii regionali de apă definiţi în baza art.2 lit.h) din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr.51/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi pentru autorităţi ale administraţiei publice locale, care implementează proiecte finanţate prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020 în domeniul gestionării deşeurilor şi modernizării sistemelor de termoficare şi în domeniul transporturilor, precum şi pentru regiile autonome aeroportuare cu specific deosebit stabilite conform art.1 alin.(1) din Hotărârea Guvernului nr.398/1997 privind trecerea unor regii autonome aeroportuare de sub autoritatea Ministerului Transporturilor sub autoritatea consiliilor judeţene."

2. La articolul 12, alineatul (4)  se modifică şi va avea următorul cuprins:
,,(4) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în cadrul  Programului POIM - domeniul transport, se autorizează Autoritatea de management POIM să încheie contracte/decizii a căror valoare poate determina depășirea sumelor alocate în euro la nivel de alocare din POIM aferentă domeniului transport, din Fondul european de dezvoltare regională/Fondul de coeziune şi cofinanțare de la bugetul de stat, în limita a 50% din valoarea acestei alocări şi cofinanțării de la bugetul de stat aferente acesteia şi cu încadrare în creditele de angajament aprobate anual cu această destinație prin legile bugetare."

Cretu: Romania este tara care a pierdut cei mai multi bani europeni din transporturi, in 2007-2013

"In perioada 2007-2016, 90% absorbtie inseamna ca se vor pierde cu siguranta cam 1,7 miliarde euro, cei mai multi de la infrastructura. Romania a fost tara care a pierdut cei mai multi bani din transporturi in 2007-2013. In rest s-au facut 300 kilometri de autostrada, 2.400 kilometri de drumuri judetene reabilitati, 51.000 de locuri de munca create, din care 14.000 in intreprinderi mici si mijlocii, 2.000 in proiecte cercetare dezvoltare, 2.700 de IMM-uri au primit sprijin direct, iar in infrastructura sociala si educationala, 2.500 de scoli si inspectorate scolare conectate la Internet, 100 de ambulatorii si spitale au fost reabilitate si 230 de centre sociale au fost realizate", a spus Corina Cretu, potrivit Agerpres.

Hotnews (http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21992276-cretu-romania-este-tara-care-pierdut-cei-mai-multi-bani-europeni-din-transporturi-2007-2013.htm)

Proiecte de peste 5,5 miliarde de euro lansate prin Programul Operaţional Regional

Un număr de 38 de apeluri de proiecte, în valoare de peste 5,5 miliarde de euro, au fost lansate în cursul celor doi ani de la aprobarea Programului Operaţional Regional (POR) şi au fost semnate contracte de finanţare de un miliard de euro, informează, marţi, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (MDRAPFE).

"Acum avem o rată importantă de contractare, o creştere semnificativă înregistrată în perioada verii şi primele plăţi procesate - o primă dovadă tangibilă a progresului fizic înregistrat în implementarea proiectelor din fonduri europene în România. Etapa de absorbţie zero s-a terminat, intrând, în sfârşit, în etapa de implementare. Vă felicit pentru că v-aţi respectat promisiunea de a încheia procesul de acreditare a autorităţilor de management până la sfârşitul lunii august şi sunt deosebit de încântat să observ progresele făcute faţă de toamna trecută', a spus Carsten Rasmussen.

Capital (http://www.capital.ro/por-proiecte-de-peste-55-miliarde.html)

"Romania a indeplinit 17 dintre aceste conditionalitati ex-ante, dar mai raman cinci conditionalitati restante, despre care am vorbit saptamana trecuta in cadrul intalnirilor mele cu Guvernul Romaniei si cu ministrii de resport. E vorba de transport, conditionalitati pe transport rutier, feroviar, achizitii publice. Si aici este, intr-adevar, o mare problema pentru dumneavoastra, stiti foarte bine ca achizitiile publice afecteaza pe orizontala toate proiectele. Infrastructura in inovare si cercetare - suntem pe punctul de a ridica aceasta conditionalitate ex-ante. In domeniul deseurilor ramane o problema majora si a administratiei publice", a precizat in septembrie comisarul European, citat de RFI.

Sursa: http://economie.hotnews.ro/stiri-eurofonduri-22124730-comisia-europeana-lunile-urmatoare-vom-decide-fie-indreptam-spre-suspendarea-fondurilor-pentru-romania-fie-declaram-indeplinit-planul-actiune.htm

De fapt, avem mai multe miliarde. Chiar ieri am votat in SCS Transport (din cadrul CM POIM) marirea de la 75% la 85% a gradului de finantare europeana pe POIM Transport. Chiar daca suma totala a proiectelor ramane identica, Romania plateste co-finantare mai mica, deci indirect primim mai multi bani pentru aceeasi valoare a proiectelor. :) Cea mai buna veste de ieri, de fapt. Va pun detalii pe thread-ul CM POIM.

---

Comisarul european Corina Creţu: "România are la dispoziție peste 5 miliarde de euro în cadrul programului Infrastructură Mare"

5,1 miliarde de euro sunt disponibile pentru transport în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare pentru perioada 2014-2020, astfel:
- autostrăzi / drumuri (FC + FEDR): 2.652.957.000 euro
- căi ferate (FC + FEDR): 1.494.981.576 euro
- reţeaua de metrou Bucureşti-Ilfov (FC): 543.319.149 euro
- căi navigabile interioare şi porturi maritime (FC + FEDR): 271.244.894 euro
- transport multimodal (FEDR): 75.601.432 euro
- TEN-T aeroporturi (FEDR): 42.568.374 euro
- protecţia mediului (FC + FEDR): 26.317.850 euro

Capital (http://www.capital.ro/comisarul-european-corina-cretu-romania-are-la-dispozitie-peste-1.html)

Proiectul de Ordonanta de Urgenta pentru modificarea articolului 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.47/2013 privind unele măsuri în domeniul instrumentelor structurale care privesc beneficiarii direcți finanțați din fonduri externe nerambursabile, precum şi unele măsuri financiare în domeniul ex-ISPA din sectorul transporturi

http://mt.gov.ro/web14/transparenta-decizionala/consultare-publica/acte-normative-in-avizare/1767-oug21112017dirtac (http://mt.gov.ro/web14/transparenta-decizionala/consultare-publica/acte-normative-in-avizare/1767-oug21112017dirtac)

Quote
Guvernul României urmărește, ca prioritate strategica fundamentală, creșterea absorbției fondurilor structurale şi de coeziune. În acest sens este necesară implementarea, în integralitate, a tuturor proiectelor finanțate din fondurile alocate României de către Comisia Europeană, pentru a evita riscul de dezangajării acestor fonduri.
Programul ISPA (Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare) a reprezentat  un instrument de finanțare nerambursabilă care a sprijinit România în vederea alinierii standardelor de mediu şi transport la cele ale Uniunii Europene. Începând cu data de 1 ianuarie 2007, în baza Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană, proiectele ISPA se derulează în baza prevederilor aplicabile Fondului de Coeziune, conform Regulamentului CE nr. 1164/1994.
Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice si Fondurilor Europene (MDRAPFE), cu atribuții, între altele, de autoritatea de management pentru Programul ex-ISPA, asigura gestionarea fondurilor nerambursabile alocate de Comisia Europeana României, cat si premisele pentru finalizarea tuturor contractelor din cadrul măsurilor ex-ISPA și atingerea obiectivelor prevazute in acest scop. Precizăm că Autoritatea de Management ISPA a fost preluată de la Ministerul Finanțelor Publice, de către Ministerul Fondurilor Europene (devenit ulterior Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene), prin Ordonanța de urgență nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative.
Perioada de eligibilitate a cheltuielilor pentru proiectele ex-ISPA în domeniul transporturilor a expirat la data de 31.12.2012  iar prin  Ordonanța de urgență nr. 61/2014 a fost prelungită  perioada de implementare până la data de 31.12.2017, autorităţilor române revenindu-le în continuare obligaţia îndeplinirii angajamentelor asumate în cadrul Memorandumurilor de finanţare, privind asigurarea funcţionalităţii şi sustenabilităţii investiţiilor (condiţionalităţile 8.1 şi 8.2), sub sancțiunea declarării ca neeligibile a tuturor cheltuielilor din cadrul proiectelor finanțate care nu au fost implementate şi pentru a evita riscul dezangajării.
În acest moment, unitățile ce funcționează sub autoritatea Ministerului Transporturilor, respectiv Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A și Compania Naţională de Căi Ferate "C.F.R." - S.A., gestionează un număr de 33 de contracte de achiziție publică (atât contracte de lucrări cât și contracte de consultață) aferente măsurilor ex-ISPA (8 contracte în sectorul rutier și 25 contracte în sectorul feroviar), ce nu au fost finalizate până la această dată, cu o valoare totală de 8.024.565,78 mii lei.
Prorogarea termenului până la data de 31 decembrie 2019 se impune deoarece implementarea proiectelor nu a fost finalizată din cauza numeroaselor probleme de natură contractuală apărute între beneficiari și constructori care au condus la litigii, cu o valoare totală de 2.188.399,86 mii lei, aflate pe rolul instanțelor civile cât și la nivelul Comisiilor de Adjudecare a Disputelor (CAD) sau curților de arbitraj.
Caracterul de urgenţă rezultă din faptul că neadoptarea măsurilor necesare pentru finanţarea măsurilor ex-ISPA si implicit neatingerea obiectivelor masurilor ex-ISPA conduce la dezangajarea sumelor deja rambursate României și astfel grevarea semnificativa a Bugetului de stat.

Comisia Europeană a rambursat României 80 milioane de euro

Comisia Europeană a transferat României aproximativ 80 de milioane de euro, reprezentând rambursarea de fonduri solicitate prin a doua cerere de plată intermediară pentru Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM), informează un comunicat. Autoritatea de Management a mai transmis către Autoritatea de Certificare şi Plată (ACP) o declaraţie de cheltuieli în valoare de 31 milioane euro, urmând ca în cursul lunii decembrie să mai transmită o declaraţie de cheltuieli, în vederea validării acestora de ACP şi a transmiterii de aplicaţii de plată către Comisia Europeană până la sfârşitul anului, arată sursa citată.

Capital (http://www.capital.ro/comisia-europeana-a-rambursat-romaniei-80-milioane-de-euro.html)

România a cheltuit doar 1,1% din banii europeni alocați programării 2014-2020

România a cheltuit doar 1,1% din banii europeni alocați programării 2014-2020, reprezentând 400,4 milioane euro, în condițiile în care state precum Bulgaria și Polonia au avut 7,5%, respectiv 6,5%, potrivit datelor Comisiei Europene, transmise la solicitarea AGERPRES.  Cea mai mare parte a sumei cheltuite a fost prin Fondul European de Dezvoltare Regională, respectiv 241,9 milioane euro. Țările care au cheltuit mai puțin decât România din fondurile structurale și de investiții sunt Austria, cu 0,3%, și Irlanda, cu 0,9%. Conform datelor Comisiei Europene, pe primul loc ca procent de cheltuieli din suma totală alocată se află Portugalia — cu 10,9%, Lituania — cu 9,1% și Estonia — cu 8,4%.

Agerpres (https://www.agerpres.ro/economie/2017/12/10/romania-a-cheltuit-doar-1-1-din-banii-europeni-alocati-programarii-2014-2020-bulgaria-are-o-pondere-de-7-5--10-05-11)

"Avem o rată de absorbţie de aproximativ 90% pentru bugetul 2007-2013, cu 100% la proiectele de competitivitate şi 93% la proiectele de dezvoltare regională. Din păcate, cele mai multe pierderi sunt în domeniul transporturilor pentru perioada 2007-2013. Sper că acest lucru să fie o lecţie pentru noi. Din alocările pentru 2007-2013, 800 de milioane de euro sunt pierduţi total, iar 2,8 miliarde au fost reprogramate pentru perioada 2014-2020 pentru a continua lucrările care nu s-au terminat în perioada 2007-2013, deşi autorităţile române se angajaseră să le termine. De aceea, ne punem mari speranţe în acest domeniu", a arătat Corina Creţu.

Sursa: https://www.agerpres.ro/politica/2017/12/18/corina-cretu-este-important-sa-se-mentina-cresterea-economica-a-romaniei-mai-multa-stabilitate-politica-ar-fi-mai-benefica--23990

Quote
COMUNICAT DE PRESĂ
Bucureşti, 19.12.2017

Luni, 18 decembrie 2017, Comisia Europeană a notificat MINISTERUL TRANSPORTURILOR în calitate de Organism Intermediar pentru Transport, cu privire la faptul că au fost îndeplinite toate Condiționalitățile ex-ante aferente sectorului de transport.
În acest sens, Comisia Europeană a apreciat eforturile depuse de autoritățile române în toată această perioadă și consideră că au fost întreprinse toate măsurile necesare îndeplinirii condiționalităților ex-ante aferente sectorului de transport 7.1 (sectorul rutier), 7.2 (sectorul feroviar) și 7.3 (alte moduri de transport).

Aspectele menționate anterior au fost subliniate și în cursul vizitei de lucru, desfășurată la sediul Ministerului Transporturilor, la care a participat doamna Comisar regional pentru Politici Regionale Corina Crețu. Cu această ocazie, oficialul european a felicitat personal conducerea Ministerului Transporturilor pentru îndeplinirea tuturor  Condiționalităților ex-ante aferente sectorului de transport.

Amintim că finanțarea alocată României din fondurile europene nerambursabile în cadrul axelor de transport din Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 a fost condiționată de îndeplinirea condiționalităților ex-ante aferente sectorului de transport.
Odată cu notificarea îndeplinirii condiționalităților ex-ante se elimină riscul de suspendare a finanțării europene din fonduri structurale și de investiții în cadrul sectorului românesc de transport.                                                 

Biroul de presă al MT

Comisia Europeană a rambursat României peste 454 de milioane de euro

Comisia Europeană (CE) a transferat joi României suma de 454,061 milioane de euro, reprezentând rambursarea de fonduri solicitate prin cererile de plată intermediare transmise de Autorităţile de Management aflate în coordonarea Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (MDRAPFE).

Potrivit unui comunicat al MDRAPFE, sumele rambursate au fost pentru Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM), din Fondul de Coeziune (FC) - 338,030 milioane de euro, iar din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) - 101,652 milioane de euro; pentru Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (POAT), din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) - 12,065 milioane de euro şi pentru Programul Operaţional Capacitate Administrativă (POCA), din Fondul Social European (FSE) - 2,315 milioane de euro.

Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014 - 2020 este al doilea program ca mărime din UE, cu o alocare de aproximativ 12 miliarde de euro pentru sectoarele de transport, mediu şi energie.

Agerpres (https://www.agerpres.ro/economic/2017/12/29/comisia-europeana-a-rambursat-romaniei-peste-454-de-milioane-de-euro--29169)

Ministerul Dezvoltării Regionale a lansat în noiembrie şi decembrie
apeluri de proiecte cu cofinanţare europeană de 2,3 miliarde euro

O altă sumă importantă este alocată pentru dezvoltarea infrastructurii, de 325 milioane euro, destinată transportului pe apă şi aerian, iar 50 milioane euro vizează proiecte pentru reducerea consumului mediu de energie electrică la nivelul locuinţelor şi creşterea producţiei de energie din resurse regenerabile mai puţin exploatate, precum biomasă, biogas sau geotermal.

"Sprijinirea eficienţei energetice este şi subiectul cererilor de proiecte în valoare totală de aprox. 145 milioane euro deschise în cadrul POR, iar în sprijinul infrastructurii de mediu, 342 milioane euro au fost alocaţi din POIM pentru Reducerea pagubelor cauzate de fenomenele naturale asociate schimbărilor climatice (inundaţii, eroziune costieră)", menţionează ministerul de resort.

News.ro (https://www.news.ro/economic/ministerul-dezvoltarii-regionale-lansat-noiembrie-decembrie-apeluri-proiecte-cofinantare-europeana-2-3-miliarde-euro-cele-mari-sume-educatie-infrastructura-aeriana-apa-servicii-sociale-piata-muncii-1922405830002017121317536041)

Avem 4,83% absorbtie! YEY!

1,09 miliarde euro este suma primită de la Comisia Europeană
cu titlul de rambursare pentru programele operaţionale

"1,09 miliarde euro este suma primită de la Comisia Europeană (CE) cu titlul de rambursare pentru programele operaţionale gestionate de MDRAPFE şi finanţate din fonduri europene structurale şi de investiţii (cu excepţia programelor de cooperare teritorială europeană), ceea ce reprezintă 4,83%", se arată în comunicat. În plus, 2,5 miliarde euro este suma totală primita de la CE pentru aceleaşi programe, incluzînd sumele rambursate si prefinanţările, echivalent a 11,07%, iar peste 1,37 miliarde euro (6,09%) însumează plăţile către beneficiari, din care 1,23 miliarde euro au fost deja solicitaţi CE prin cereri de plată.

News.ro (https://www.news.ro/economic/ministerul-dezvoltarii-regionale-1-09-miliarde-euro-este-suma-primita-de-la-comisia-europeana-cu-titlul-de-rambursare-pentru-programele-operationale-1922403423012018011217640729)

Azi am participat ca vorbitor la conferinta aceasta - Fondurile europene, absorbția și impulsul necesar. Cum conectăm România, în anul centenar? - organizata la BNR de CursDeGuvernare.ro. Am vorbit despre problemele tehnice si de ordin subiectiv care stau in calea atragerii fondurilor europene pe partea de infrastructura de transport.

Detalii, live feed aici (http://cursdeguvernare.ro/live-video-conferinta-fondurile-europene-absorbtia-si-impulsul-necesar-cum-conectam-romania-in-anul-centenar.html)

Multumesc celor de la CDG pentru invitatie! Probabil ca vor fi azi si maine reactii si prin presa.

Ionut este la 02.28.30 (a durat 5 ore !)....

Pentru cei care nu aveti timp si chef, puteti urmari aici un debriefing cu toate ideile celor care au prezentat:
http://cursdeguvernare.ro/fondurile-europene-un-capat-de-lista-pentru-noii-ministri.html

E de citit, macar pe diagonala.

Cum a pierdut Constanta 16 milioane de euro din bani europeni.

Nu vreau sa o dau in politica dar ambitiile personale ale actualului primar si a celor din jurul sau, au facut ca orasul sa piarda f multi bani europeni:

-Soseaua de Coasta+funicular+reabilitarea esplanadei Modern+consolidare faleza etapa 1: 10 mil euro, s-a refuzat semnarea ordinului de incepere a lucrarilor

-parcul arheologic: s-a amanat semnarea inceperii lucrarilor pana la punctul in care s-au pierdut banii europeni 4 mil euro

-statiile velo desi montate nici acum nu s-au adus bicicletele si exista sansa sa fie dati banii inapoi la ue: 1 milion de euro

-amenajarea parcului Carol: trebuiau depuse actele finale la min mediului pentru a fi accesati banii europeni, nu s-a mai depus niciun act, alt milion de euro pierdut

Romania a pierdut, oficial, 1,64 de miliarde de euro fonduri europene gratuite alocate tarii noastre in Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2007 - 2013, afirma intr-un comunicat de presa eurodeputatul PMP Siegfried Muresan, citand o informare primita de la Comisia Europeana. Potrivit europarlamentarului, Romania avea o perioada de gratie care s-a incheiat la 31 decembrie 2015 pentru a cheltui aceste fonduri.

Pierderea in cazul Programului Transport   -   540,543,621.35

Sursa: https://www.hotnews.ro/stiri-esential-22353671-siegfried-muresan-romania-pierdut-oficial-1-64-miliarde-euro-din-cauza-proastei-absorbtii-fondurilor-europene.htm

Comisarul european Corina Cretu a trimis o scrisoare catre premierul Romaniei si ministrii Rovana Plumb si Lucian Sova, in care da mai multe semnale de avertisment cu privire la fondurile europene si la practicile incorecte pe care le utilizeaza Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), inclusiv in cazul autostrazii Sibiu-Pitesti, potrivit unui document prezentat, luni, de PNL.

Sursa: https://www.wall-street.ro/articol/Auto/231225/comisarul-europen-corina-cretu-avertizeaza-guvernul-in-privinta-fondurilor-europene-a-constructiei-de-autostrazi.html

cat s-au chinuit sa o faca cat mai putin dura in formulare. daca era la comisie o persoana care sa nu provina din partidul de guvernare ar fi fost mult mai rau.
continutul este destul de clar, cine cunoaste putin domeniul isi da seama ca si UE e constienta de dezastrul spre care ne indreptam . atatia bani care asteapta sa fie luati si care sunt practic deja pierduti

Asta ar fi pacat sa devina "o scrisoare pierduta", asa ca o pun aici pentru posteritate...
(https://i.imgur.com/9ouGjts.jpg)

(https://i.imgur.com/Ipa1FP8.jpg)

(https://i.imgur.com/qg6aisf.jpg)

(https://i.imgur.com/yWJNX40.jpg)

"... va rog sa interveniti si sa puneti capat acestei practici."
:headache:

Deci: un comisar european, plătit din banii noștri, trimite o scrisoare oficială unui ministru român, plătit tot din banii noștri, iar noi, care dăm banii, aflăm abia după trei săptămâni?

Da.

Domnul ministru platit cu banii nostri a raspuns deja cum ca doamna comisar a gresit adresa si ca favoritul sau Ionita a licitat deja de 10 miliarde, dublu fata de buget. Si ne spune asta in limbaj tehnic (grad de supracontractare) sa ne arate cat e el de citit.

Hai ca la ridicat maculatura pe SEAP suntem tari. Dar nu prea conteaza, tot s-au pus pe SEAP fara AM ca de studii geotehnice nu mai vorbim.

http://m.ziare.com/lucian-sova/ministrul-transporturilor-ii-spune-corinei-cretu-ca-a-gresit-destinatarul-si-ca-nu-pierdem-bani-ue-1513626

domnul ministru spune povesti. Ce altceva ar putea fi "maculatura" de pe SEAP, daca nu se materializeaza nimic?
Doamna Cretu se uita, simplu, la conturi si ordine de plata. Iar acolo NU se transfera bani catre Romania!

Despre ce vorbim? Banii nu se folosesc! Punct! Restul sunt povesti de adormit copii (pardon, electorat)

ministrul habar nu are cum functioneaza mecanismele de pregatire ale proiectelor, cum lucreaza CNAIR sau cum se realizeaza finantarile europene. mai departe il prostesc functionarii din minister si CNAIR pentru ca e foarte usor sa dai vina pe altii atunci cand nu ai nici o raspundere

@elphax, te puteai opri la primele patru cuvinte din fraza de mai sus. Acolo e esența.

Inca o  amenintare (http://=https://www.g4media.ro/doar-presedintele-curtii-de-conturi-va-mai-putea-face-sesizari-penale-modificarile-care-risca-sa-duca-la-suspendarea-tuturor-platilor-ue-in-proiectele-europene-intra-saptamana-viitoare-in-senat.html) de furtuna vine din Senat.
Actul normativ a fost adoptat deja de Camera Deputaților pe 25 aprilie, iar Senatul este acum for decizional.

QuoteRomânia riscă suspendarea tuturor plăţilor făcute de UE în proiectele europene din cauza modificărilor aduse la legea Curții de Conturi. Motivul: experții europeni sunt îngrijorați de modificările operate în Parlament la actul normativ, care nu mai garantează independența acestei instituții care verifică inclusiv modul cum sunt cheltuite fondurile europene de către administrațiile locale.

QuoteUna dintre cele mai grave modificări adoptată de Camera Deputaților îi acordă președintelui Curții de Conturi competența exclusivă de sesizare a organelor de urmărire penală în cazul în care, în urma controlului, se constată că o instituție a cheltuit banii publici cu încălcarea legii.

În legea aflată în vigoare, sesizarea organelor de urmărire penală se face de către conducătorul departamentului care realizează raportul de audit.

QuoteModificările radicale au fost aduse de PSD la un proiect de lege inofensiv depus în noiembrie 2017 de mai mulţi parlamentari PNL şi PSD.

Cica functionarii sunt terorizati, de-aia nu absorb (al doilea om in stat)

Sau antreprenorii nu cer deconturi (ministrul de resort)

http://m.ziare.com/klaus-johannis/iohannis-critica-lipsa-absorbtiei-fondurilor-europene-tariceanu-da-vina-pe-teroarea-din-administratie-1513975-font1

Terorizati ca nu mai pot fura ca inainte, nicidecum ca nu pot absorbi.

Cei de la FE sunt platiti destul de bine fata de medie.

Nu cred ca e vorba doar de MFE ci de intreg lantul trofic, de la SF la ultima lopata din teren, si de la aplicatia pt fonduri UE pana la ultimul decont si control al curtii de conturi.

Dar as vrea sa aud un politician care nu e urmarit penal vorbind despre teroare. Pana atunci raman sceptic.

Brusc au deventit toti preocupati de soarta fondurilor europene...
Pun comunicatul asta, desi este la de credibil ca Pinocchio...

http://mt.gov.ro/web14/spatiul-media/comunicate-de-presa/1982-17052018 (http://mt.gov.ro/web14/spatiul-media/comunicate-de-presa/1982-17052018)

MINISTERUL TRANSPORTURILOR DEPUNE TOATE EFORTURILE PENTRU ATINGEREA ȚINTELOR PRIVIND DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT CU FONDURI EUROPENE
Publicat: 17 Mai 2018

Ministerul Transporturilor este responsabil până la această dată de absorbția a aproximativ 820 milioane Euro, pe locul doi după Agricultură ca valoare a fondurilor absorbite de România.

Structurile de specialitate ale ministerului implementează o serie de măsuri pentru a aduce și menține ritmul de lucru al antreprenorilor la un nivel ridicat prin întâlniri de lucru constante, vizite regulate în șantierele de lucrări, monitorizări lunare ale graficelor de execuție.

În ceea ce privește situația execuției bugetare pe proiecte, la trimestrul I 2018 (cu corecție aplicată) Ministerul Transporturilor a avut ca țintă de absorbție 229.489.487 lei din care a realizat 99,17%, reprezentând 227.575.076 lei.

În ceea ce privește stadiul contractării în cadrul POIM 2014-2020, din totalul în valoare de 6.809.320.366 Euro (UE + Buget de Stat) la acest moment au fost aprobate proiecte în procent de 73,96 % din alocarea UE, din februarie 2017 până în prezent, și contractate în procent de 61,07%, din care Fond de Coeziune 74,74% și Fond European de Dezvoltare Regională în 32,05%. În total au fost aprobate 35 de proiecte în valoare eligibilă de 4.937.369.840 Euro.

Pentru acest an, Ministerul Transporturilor are în plan transmiterea a 7 aplicații noi de finanțare către Comisia Europeană, aferente următoarelor proiectelor majore:
-        "Modernizare ecluze FAZA 2" (deja transmis CE în luna aprilie 2018)"
-        "Reabilitare DN 73 Pitești- Brașov"
-        "Construcție pod peste Dunăre la Brăila"
-        "Construcție Centura București"
-        "Construcție autostrada Transilvania - secțiunea Gilău – Nădășelu-Mihăiești"
-        "Construcție drum de mare viteză Pitești – Craiova"
-        "Îmbunătățirea serviciilor de transport public de călători cu metroul pe Magistrala 2 Berceni- Pipera"

Toate aceste proiecte se află într-un stadiu avansat din punctul de vedere al pregătirii documentațiilor necesare pentru completarea corespunzătoare a aplicației de finanțare, beneficiind constant de asistență tehnică din partea JASPERS. De asemenea, toate proiectele noi aflate în portofoliu vor fi lansate respectând toate prevederile legale din domeniu, inclusiv aspecte legate de aprobările de mediu, calitatea documentației, respectarea procedurilor privind achizițiile publice.

Proiectele noi împreună cu cele aflate în diferite stadii  de implementare vor asigura țintele de absorbție stabilite pentru anul 2018, astfel încât pentru acest an nu există un risc de dezangajare a fondurilor nerambursabile pentru sectorul de transport.

Responsabilii ministerului cunosc foarte bine problemele existente și fac toate eforturile pentru atingerea țintelor stabilite pentru dezvoltarea infrastructurii de transport folosind finanțarea nerambursabilă disponibilă în cadrul POIM pentru perioada 2014-2020.

Lanțul trofic sună cam așa:

Politician aflat la conducere: De ce nu atragem fonduri europene?
Funcționar: Pentru că toate proiectele sunt întârziate.
Politician: Păi de ce sunt întârziate?
Funcționar: Pentru că:
1. Se depun multe contestații la toate proiectele, nu reușim să semnăm contracte din cauza contestatarilor.
2. Ne e frică să semnăm orice din cauza DNA, Curtea de Conturi, Corpul de Control etc.
3. Constructorii nu lucrează, nu sunt mobilizați.
( doar nu o să îi spun că suntem niște incompetenți care nu știm altceva decât să plimbăm hârtii, să inventăm alte hârtii, să ne acoperim de hârtii,
să nu semnăm nimic că banii oricum vin, să fugim de orice decizie, să facem proceduri complicate în care să nu mai știe nimeni a cui e responsabilitatea, să fie un păienjeniș complet din care nimeni să nu înțeleagă nimic în special politicienii)
Politician: mulțumesc pentru sinceritate, o să rezolv aceste probleme.

Ce face astfel politicianul?
1. Dă cu toate tunurile în DNA
2. Aduce un băiat de la partid la Curtea de Conturi și îi pune în brațe controlul complet al instituției.
3. Cheama toți constructorii și îi urechează pentru că nu lucrează suficient de rapid
4. Modifică legislația pe achiziții publice astfel încât să dispară notificarea prealabilă și controlul ANAP în derularea procedurilor, se scurtează foarte mult termenele de depunere a contestațiilor

Iar concluzia este ca politicianul are nevoie de o a doua parere?

... si totusi politicianul pare omul bun dar naiv in toata ecuatia asta, el intreaba, incearca sa rezolve... n-as crede ca e chiar asa :)

O analiza amanuntita a absorbtiei 2007-2017

http://www.romaniacurata.ro/guvernul-ciolos-a-fost-sau-n-a-fost-guvernul-0/

Ce nu se spune (sau mi-a scapat) e ca absorbtia fiecarui guvern (pe infra cel putin) e practic pregatita de guvernele dinainte

Analiza contine multe tabele si grafice, daca are cineva timp sa o parcurga si gaseste ceva relevant pt infrastructura, puneti aici

Sa intelegem ca tehnocratii guvernului <zero> au fost cei mai eficienti?

Daca e o analiza facuta de romaniacurata sa fii sigur ca ies primii. Sa mai remintim ca in 2016 s-a incheiat exercitiul financiar si e absolut normal ca la final sa ai cele mai mutle decontari (exact asa cum in Decembrie avem cele mai multe platit de la bugetul de stat).
Dar ca o simpla intrebare: Cate autoritati de management au reusit sa acrediteze pt actualul exercitiu?

Contabilitatea e contabilitate si n-are treaba cu madam Mungiu...

Mungiu e indragostita de Ponta si a fost foarte critica cu Ciolos pt ca, zicea ea, serviciile au pus ministri. Deci nu cred ca RomaniaCurata e asa inclinata sa-l sprijine pe Ciolos.

Pe de alta parte, pe infrastrucrura cel putin, deconturile EU din 2016 sunt rodul muncii din anii precedenti (SF, licitatii, proiectare, executie). Deci nu prea e meritul PMului din 2016, pe infrastructura, poate pe alte domenii este.

"Proiect-pilot care vizeaza consolidarea guvernantei si a capacitatii administrative de a gestiona fonduri europene". Au fost selectate Grecia, Spania, Polonia, Bulgaria si Croatia.

Romania se pare ca a trimis o aplicatie neeligibila.

http://m.ziare.com/fonduri/romania-zboara-din-lista-proiectului-pilot-al-ue-de-crestere-a-absorbtiei-fondurilor-europene-comisia-va-ajuta-bulgaria-si-alte-4-state-1515150-font1

De la 39 mlrd la 27 de mlrd ... procentual cred ca Romania are cea mai mare scadere a fondurilor europene in exercitiul financiar viitor.

QuoteRomânia are alocate, în proiectul de buget european 2021-2027, fonduri în valoare de 27,203 miliarde euro de la politica de coeziune, conform propunerilor publicate marţi de Comisia Europeană.

http://www.economica.net/romania-va-primi-fonduri-de-coeziune-in-valoare-de-27-miliarde-de-euro-in-2021-2027_154354.html (http://www.economica.net/romania-va-primi-fonduri-de-coeziune-in-valoare-de-27-miliarde-de-euro-in-2021-2027_154354.html)

Ba este o crestere de aproape 5 mld. euro.
Nesperat de bine !
Dar-ar Domnul sa ramana asa...

Se vede ca o avem pe Corina Cretu pe un "cal mare" la Bruxelles.

@Dan027,
pentru 2014-2020 Romania a avut fonduri de coeziune doar 22,5 mld...
Cele marcate cu rosu in tabel:
(https://i.imgur.com/xrN7O7t.jpg)

Daca ne uitam la gradul de absorbtie devine greu de inteles cum de au fost de acord sa ne dea mai mult...

Sursa tabelului: http://www.fonduri-ue.ro/images/files/implementare-absorbtie/Stadiul_absorbtiei_PO_2014_2020_-_SITE_MADR_02.02.2018_subtotal_FESI_-final-.pdf (http://www.fonduri-ue.ro/images/files/implementare-absorbtie/Stadiul_absorbtiei_PO_2014_2020_-_SITE_MADR_02.02.2018_subtotal_FESI_-final-.pdf)

^ aha, eroarea mea  :D

Deci bani sunt și în teorie conform propunerii Comisiei vor fi și după 20-20, iar nouă ne stă capul la PPP  -uri.
Dacă chiar trebuie mai degrabă pe credite avantajoase.

Sunt iluzii. Una e ce vrea comisia, alta e ce o sa dea statele. Odata cu iesirea Marii Britaniei, va fi o gaura semnificativa la bugetul CE, care ar trebui acoperit de contributiile marite ale celorlalte state. Si care unele dintre ele au zis ca nici gand.

Deci uitati de povestiile astea. Se discuta serios de reducerea  fondurilor de coeziune si PAC, iar in cadrul fondurilor de coeziune, pe langa reducere va fi si o redistribuire, in sensul ca se vor reduce sumele alocate satelor est europene si vor crese cele alocate flancului sudic (Italia, Grecia, Spania) care au probleme cu emigratia. In plus, unele regiuni din Europa de Est au ajuns la un grad de dezvoltare care depaseste media UE, astfel, incat alocarea de fonduri de coeziune este nejusificata. A se vedea cazul Bucuresti Ilfov, care din 2020, nu cred ca va mai fi eligibil pentru astfel de fonduri.

Quote from: florin74 on May 30, 2018, 08:28:03 AM
...unele regiuni din Europa de Est au ajuns la un grad de dezvoltare care depaseste media UE, astfel, incat alocarea de fonduri de coeziune este nejusificata. A se vedea cazul Bucuresti Ilfov, care din 2020, nu cred ca va mai fi eligibil pentru astfel de fonduri.

Deci daca nu facem A0 in actualul exerciţiu financiar pe fonduri UE sunt sanse sa nu mai primim bani pt el? La fel si in cazul metroului?

Nu POIM va fi cel care va avea cel mai mult de suferit ci celelalte programe de dezvoltare regionala, acolo unde avem absorbtie bunicica.
Cu alte cuvinte A0 nu e in pericol, probabil nici metroul nu va fi afectat insa DNCB, pasajele din Bucuresti, proiectele de modernizare a parcurilor si mai ales cele de utilitati (canalizare in special) vor avea de suferit.

Video. Reprezentant mediu de afaceri: Statul român ar trebui să renunțe la a face concurență fondurilor UE. Tot ce se poate finanța prin acestea ar trebui valorificat la maximum

https://startupcafe.ro/bani-europeni/fonduri-europene-consultant-opinie.htm

"Beneficiul uriaș al sprijinului financiar al UE este faptul ca "forțează" toate statele să țină pasul, să investească în tehnologie nouă, în cercetare și dezvoltare, obiectivul final fiind reducerea discrepanțelor între regiuni".

Așa ar putea fi explicat, pe scurt, impactul fondurilor europene, al politicii de coeziune, în state precum Romania, în viziunea unui fost oficial guvernamental care a gestionat fonduri structurale.

Într-un interviu pentru proiectul EuroIMPACT, Cătălin Surdeanu, face un scurt inventar al modului în care Romania a gestionat, până acum, banii europeni.

StartupCafe: Ați lucrat peste 10 ani cu fondurile europene. Ați avut contact direct cu beneficiarii, care este concluzia legată de impactul direct al acestui sprijin financiar? Pe ce zone a făcut el diferența, în mod real?


Cătălin Surdeanu: Dacă am face o analiză atentă începând cu 2007, anul în care România a devenit stat membru al Uniunii Europene, dar chiar și anterior lui 2007, în perioada în care țara noastră a beneficiat de fonduri de pre-aderare, am observa că sumele mari investite în proiectele majore provin de la Uniune.

Totodată, dincolo de valoarea investițiilor, România a fost "obligată" să identifice niște priorități, să întocmească strategii pe baza cărora s-au acordat banii europeni. Nu spun că Guvernul nu are strategii, dar cele solicitate la nivelul Comisiei Europene a trebuit să se plieze pe prioritățile de dezvoltare ale întregii Uniuni, ceea ce ne-a determinat să ținem pasul cu celelalte state, să jucam după aceleași reguli.

Poate că, daca am fi mers doar în ritmul nostru balcanic, nu am fi ajuns unde suntem azi. Prin urmare, cred că diferența s-a făcut la nivel de selectare a domeniilor, a priorităților de investiții.

StartupCafe: La nivel general, care este, în opinia dv, cel mai mare beneficiu pe care îl aduce acest sprijin financiar, dincolo de bani, în dezvoltarea economiei statelor UE

Cătălin Surdeanu: Beneficiul uriaș al sprijinului financiar al UE este faptul ca "forțează" toate statele să țină pasul, să investească în tehnologie nouă, în cercetare și dezvoltare, obiectivul final fiind reducerea discrepanțelor între regiuni, așa cum afirmă chiar principiile politicilor europene de dezvoltare. Dincolo de volumul investițiilor finanțate de Comisia Europeană, orientarea programelor pe baza unor strategii cu indicatori măsurabili, mecanisme de finanțare și proiecte prioritare, impune o rigoare la nivelul proiecțiilor și construcției bugetare. O strategie națională ce urmează a fi atinsă prin finanțarea unor proiecte specifice fie din bugetul de stat, fie din  programele operaționale, oferă o coerență în abordarea sectorială.

StartupCafe: Mecanismul de gestionare a fondurilor europene, în România, a fost considerat în toți acești ani greoi și birocratic. L-ați experimentat și din perspectiva instituțională, ce putea fi îmbunătățit, ca principii elementare, și care ar fi efectul dacă anumite lucruri erau deja schimbate?
Cătălin Surdeanu: Dacă ne uităm la perioadele anterioare de programare, vedem că statele membre cu vechime au atins grade de absorbție uimitoare. Acest lucru nu se mai întâmplă nici măcar pentru ele din 2007 până în prezent. Pentru că și Comisia Europeană a înăsprit și complicat regulile de acordare a finanțării, controlul modului de utilizare a fondurilor.

Evident că, având de gestionat mai multe state, cu grade diferite de dezvoltare, cu legislatie armonizată sau în curs de armonizare cu cea europeană, finanțatorul a devenit mai vigilent, pentru a preîntâmpina toate dificultățile și pentru a evita utilizarea banilor europeni în alte scopuri decât cele pentru care au fost gândite politicile de dezvoltare.

Totodată, și noi, românii, am reușit să complicăm mult modul de accesare a fondurilor, din dorința noastră de a fi "mai catolici decât Papa". Organismele de control pentru fondurile europene în Romania au fost extrem de rigide în privința procedurilor elaborate de Autoritățile de Management, de multe ori au emis decizii care au fost invalidate de instanțele de judecată, ceea ce a dus la pierderea unor sume importante de către beneficiari și de către statul român.

StartupCafe: Care este opinia dv. legat de felul în care este întocmită documentația de finanțare, condițiile impuse solicitanților?
Cătălin Surdeanu: Cred că o aplecare mai atentă a celor care au scris programele operaționale către nevoile reale ale pieței și o îmbinare mai eficientă a cerințelor europene cu ceea ce avem noi nevoie, ca stat, ar fi fost benefică atât pentru Guvern, cât și pentru beneficiari.

Este adevărat că toate ghidurile solicitantului se supun consultării publice, că Guvernul organizează permanent întâlniri cu mediul de afaceri și cu diferite structuri parteneriale, dar, de foarte multe ori, propunerile părților consultate nu sunt luate în considerare, ceea ce creează o frustare la nivelul mediului de afaceri și, totodată, dificultăți în accesarea fondurilor europene.

Cam așa arată tabloul din faza de pregătire a documentelor de finanțare.

StartupCafe: Aveți și o perspectivă relevantă din mediul privat, de implementare a proiectelor, datorită activității din ultimii ani. Din această ipostază, cum ați reușit să transmiteți necesitățile mediului de afaceri factorilor de decizie? Sunt acestea ascultate?
Cătălin Surdeanu: Din ,,partea cealalaltă a baricadei", cea a beneficiarului, m-am implicat foarte mult, prin structurile de afaceri la care suntem membri, pentru a veni în sprijinul autorităților de management, pentru a semnala aspectele care împiedică accesarea fondurilor. Intenția noastră este ca CDR să creeze o platformă de dialog cu mediul guvernamental, capabilă să identifice soluții efective la problemele semnalate.

Concret, dialogul nostru cu factorii de decizie a fost în mare parte constructiv, intensificându-se în ultimul timp, avand un caracter de regularitate, fiind în măsură să urmărim măsurile adoptate în cadrul întâlnirilor recente.

Avem și exemple în care sugestiile noastre au fost ascultate și documentele au fost îmbunătățite. Spre exemplu, în cazul liniei de finanțare 3.8 din programul dedicat capitalului uman (POCU, n.r.) am reușit să obținem modificarea unor criterii de eligibilitate/cerințele administrative, mai exact condiția de natură tehnică privind punctul de lucru al firmei, care împiedica numeroase companii să acceseze fondurile.

StartupCafe: Care sunt punctele critice în acest moment, la jumătatea actualului exercițiu financiar?
Cătălin Surdeanu: Deși autoritățile vorbesc de ani buni despre simplificare în domeniul accesării fondurilor europene, în realitate, lucrurile sunt mult mai complicate acum decât în perioada anterioară de programare. La momentul scrierii programelor operaționale, a ghidurilor solicitantului pentru perioada 2014-2020, s-a "reușit" complicarea și birocratizarea și mai mare a ceea ce s-a făcut până în 2013, iar gradul de absorbție din prezent este consecința acestui fapt.

Trebuie salutate eforturile de simplificare pe care mediul guvernamental le depune, însă mi-e teamă că este tardiv, beneficiarii deja au fost demotivați, proiectele sunt întârziate iar rambursările sunt nesemnificative ca valoare.

Impresia mea este că, la nivel general, România a fost foarte concentrată pe îndeplinirea condiționalităților ex-ante, întocmind strategiile sectoriale și nu s-a mai aplecat asupra pregătirii din timp a proiectelor pe care intenționa să le depuna în perioada 2014-2020.

Vă dau un exemplu, știam încă de la momentul programării că vom finanța 3 spitale regionale. De ce oare nu a fost demarată revizuirea studiilor de fezabilitate și intocmirea cererii de finantare la acel moment. Faptul că România nu a avut proiecte mari deja pregătite înainte să înceapă perioada de programare, ca s-a întârziat foarte mult cu lansarea apelurilor de proiecte a avut un impact covârșitor asupra stadiului puțin avansat în care suntem azi.

Pe de altă parte, am sesizat că se aruncă mult vina pe autoritățile de management, fiind acuzate că au lansat apelurile de proiecte cu întârziere, însă puțină lume cunoaște că ministerele de linie sunt cele ce trebuiau să întocmească strategii sectoriale și analizele solicitate de serviciile Comisiei Europene - iar acestea nu au facute.

Autoritățile de management sunt finanțatori, ele neputându-se substitui ministerelor de linie care gestionează domeniile respective. Ele lucrează cu materialul clientului. Dacă strategiile cuprind indicatori greu realizabili, va fi aproape imposibil autorității de management să finanțeze proiecte și să îndeplinească indicatorii de program.

StartupCafe: Cum ar fi arătat România, azi, dacă am fi fost mebri ai Uniunii Europene și am fi beneficiat de fonduri structurale încă din 1989?
Cătălin Surdeanu: Deși până acum am menționat multe neajunsuri, dificultăți, totuși este indiscutabil că, din perspectiva de ansamblu, România se modernizează, suntem la un nivel la care poate nu ne-am fi imaginat în 1989. Dacă am fi beneficiat de fondurile și de politicile europene cu ceva mai mult timp înainte, cred că am fi fost la un nivel și mai bun acum (mai mulți km. de autostradă, un număr mai mare de IMM-uri competitive, capacitate administrativă ridicată a instituțiilor publice și resursa umana specializată).

StartupCafe: Ce ar fi de făcut pentru viitor, pentru următorii ani, pentru următorul cadru financiar post-2020? Ce este prioritar pentru România – ca mecanism, dar și ca tematici?
1) Regulile de accesare a programelor naționale, aliniate cu cele pentru fonduri UE

Cătălin Surdeanu: În primul rând, statul roman ar trebui să renunțe la a face concurență fondurilor europene cu programe guvernamentale, care oferă autorităților locale o alternativă mai facilă de a primi fonduri și, totodată, le demotivează sa mai acceseze această sursă de finanțare.

Atât timp cât politicile UE o permit, tot ce se poate finanța prin programele europene ar trebui valorificat la maximum, iar suprapunerile să fie eliminate complet. Prin urmare, complementaritatea și adiționalitatea programelor ar trebui pusă în aplicare.

Ar fi de mare ajutor dacă regulile de accesare a programelor naționale ar fi aliniate cu cele aferente programelor pe fonduri UE. Autoritățile de management ar putea ușor să finanțeze proiecte ce au fost depuse pe bugetul de stat, fără riscurile unor corecții financiare aplicate de Comisia Europeană.

2) Mai puține domenii prioritare selectate pentru investiții

În al doilea rând, dacă am învăța din experiența anterioară (ceea ce nimeni nu face, din păcate), ar trebui să identificăm clar prioritățile cheie pentru țara noastră, să ne concentrăm pe ele. O paletă foarte mare de priorități de investiții nu duce decât la fragmentarea programelor operaționale, la complicarea procedurilor și, implicit, la scăderea gradului de accesare.

3) Pentru 2021-2027, proiectele să fie pregătite din timp

În al treilea rând, pregătirea noilor strategii pe care se vor baza liniile de finanțare pentru perioada cadrul 2021-2027 ar trebui să se deruleze în paralel cu pregătirea proiectelor, astfel încât imediat după lansarea apelurilor, proiectele sa fie depuse, comprimându-se niște etape.

4) Condiții mai stabile și mai eficiente pentru funcționarii din autoritățile de management

Instabilitatea politică a avut repercusiuni la nivelul organismelor care gestionează fondurile europene. Schimbarea șefilor autorităților de management a determinat o incoerență a măsurilor adoptate, o inconsecvență a măsurilor propuse. Mulți oameni au părăsit sistemul din aceste motive.

Răspunderea personalului de la conducerea autorităților de management este imensă, ei având povara managenentului sănătos al gestionării fondurilor europene. Haideți, totuși, să le asigurăm niște instrumente de natură a-i sprijini.

De ce oare nu este posibilă o asigurare profesională pentru șefii autorităților de management, astfel încât să le ofere confortul ca, în anumite situații, să nu fie nevoiți să acopere singuri un posibil prejudiciu. Un program operațional finanteaza un număr de cel puțin zece domenii. Este imposibil ca personalul să cunoască în detalii tehnice toate aceste domenii, iar anumite erori sunt inevitabile. Până și regulile CE permit o anumită rată de eroare.

Pe lângă protecția personalului din autoritățile de management, ar fi eficient un sistem de bonusare a performanțelor, eventual în funcție de rata de contractare sau de absorbție.

Nota redacției

Cătălin Surdeanu a lucrat 13 ani în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, din care în perioada 2012-2014 cu funcția de șef al Autorității de Management pentru Programul Operațional Regional 2007-2013.

Este Senior project director Eastern Europe la General Electric Healthcare și conduce Grupul de lucru pentru fonduri europene din cadrul Coaliției pentru Dezvoltarea României, în calitate de reprezentant al

A fost modificat ghidul specific privind iluminatul public Axa prioritară 3. Principalele modificări vizează:



• prelungirea perioadei de depunere a proiectelor cu două luni de zile (data de închidere a depunerii de proiecte fiind 18 octombrie 2018, ora 10.00)

• îndreptarea erorii materiale prin eliminarea mențiunii de la secțiunea 4.1 Eligibilitatea solicitanților, punctul 5 - Furnizarea/ prestarea serviciului de iluminat public prin intermediul unui operator referitoare la prezentarea Avizului Consiliului Concurenței

• au fost actualizate secţiunile relevante din Condițiile specifice de accesare a fondurilor în cadrul apelurilor de proiecte cu titlul POR/2018/3/3.1/C/1/BI, POR/2018/3/3.1/C/1/7REGIUNI și POR/2018/3/3.1/C/1/ITI în conformitate cu HG nr. 399/ 2015 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european şi Fondul de coeziune 2014-2020, cu modificările şi completările ulterioare.

196 de proiecte depuse in cadrul programului de cooperare Romania-Ucraina 2014-2020!
Dintre acestea, 35 de proiecte au fost în cadrul apelului Hard (proiecte care au o componentă de infrastructură de cel puțin 1 milion de euro), având o valoare totală nerambursabilă solicitată de peste 49 de milioane de euro, depășindu-se cu peste 150% valoarea alocată. Cea mai accesată prioritate de investiții este 4.1 Sprijin pentru dezvoltarea serviciilor de sănătate și facilitarea accesului la servicii de sănătate.
Interesul potențialilor beneficiari pentru apelul de proiect SOFT (proiecte care nu au o componentă de infrastructură sau valoarea acestei componente este mai mică de 1 milion de euro) este la fel de mare, înregistrându-se 161 de proiecte depuse, cu o valoare totală solicitată de peste 57 de milioane de euro, depășindu-se cu peste 230% valoarea alocată proiectelor SOFT. Cele mai multe dintre acestea vizează prioritatea 2.1, Conservarea și promovarea patrimoniului cultural și istoric.

Quote from: NGC on August 07, 2018, 09:15:35 PM
MT a publicat astazi "Proiectul de Ordin comun al ministrului transporturilor și al președintelui Agenției Naționale pentru Achiziții Publice pentru aprobarea Normelor privind eficientizarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţie publică implementate de către Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A.".

http://mt.gov.ro/web14/transparenta-decizionala/consultare-publica/acte-normative-in-avizare/2059-omt07082018-3 (http://mt.gov.ro/web14/transparenta-decizionala/consultare-publica/acte-normative-in-avizare/2059-omt07082018-3)

Retinem de aici cateva motive. ;)

Quote
Ținând cont de faptul că pentru anul 2018, în ceea ce privește absorbția de fonduri europene nerambursabile, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A. a targhetat suma de 1,116,614,238.95 lei,din care până în prezent au fost atrase 284,585,358.28 lei, reprezentând un procent de 25,49%,

Quote from: tom_sawyer on August 13, 2018, 04:43:04 PM
COMPANIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE S.A., în calitate de Beneficiar și Ministerul Transporturilor, în calitate de Organism Inermediar pentru Transport au convenit încheierea Contractului de Finanțare nr. 11 în data de 09.08.2018, pentru proiectul "REVIZUIRE/ACTUALIZARE STUDIU DE FEZABILITATE PENTRU ,,POD PESTE TISA IN ZONA TEPLITA DIN SIGHETUL MARMATIEI".

Valoarea totală a  proiectului este de 1.468.589,71 lei (inclusiv TVA) si va fi finantat prin Programul Operational Infrastructura Mare 2014-2020 astfel: 75% contribuția Uniunii Europene din Fondul European de Dezvoltare Regională- 913.768,94 lei, 25% contribuția proprie- 304.589,65  lei.

CNAIR (http://cnadnr.ro/ro/comunicare/comunicate-de-presa/interes-general/revizuireactualizare-studiu-de-fezabilitate-pentru--0)

Quote from: tom_sawyer on August 13, 2018, 04:39:47 PM
COMPANIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE S.A., în calitate de Beneficiar și Ministerul Transporturilor, în calitate de Organism Inermediar pentru Transport au convenit încheierea Contractului de Finanțare nr. 10 în data de 09.08.2018, pentru proiectul Sprijin pentru pregătirea documentației tehnice aferente proiectului de infrastructură rutieră pentru varianta de ocolire Râmnicu-Vâlcea" în vederea obținerii de finanțare nerambursabilă alocată prin Programului Operational Infrastructura Mare 2014-2020.

[...]

Valoarea totală a  proiectului este de 7.582.973,13 lei (inclusiv TVA) si va fi finantat prin Programul Operational Infrastructura Mare 2014-2020 astfel: 75% contribuția Uniunii Europene din Fondul de Coeziune- 4.801.350,35 lei, 25% contribuția proprie- 1.600.450,12  lei.

CNAIR (http://cnadnr.ro/ro/comunicare/comunicate-de-presa/interes-general/sprijin-pentru-preg%C4%83tirea-documenta%C8%9Biei-tehnice-0)

@CNAIR: Tot cu maruntisuri dinastea va ocupati? 25% absorbtie va zice ceva?

Cred ca le zice, dar asa au primit ordin...

Citez din opinia Consiliului Fiscal privind proiectul de rectificare bugetara, pe care l-am pus la "Economia...".

Quote
...probabilitatea extrem de ridicată ca nivelul PIB nominal să se situeze pe un palier semnificativ inferior celui avansat de CNSP, dat fiind nivelul creșterii economice din primul trimestru al anului și dinamica recentă a principalilor indicatori macroeconomici; materializarea acestei eventualități ar contribui suplimentar la înregistrarea unui nivel mai ridicat al deficitului exprimat ca procent în PIB. În direcția opusă ar acționa o eventuală (nedezirabilă) nerealizare a absorbției programate a fondurilor structurale și de coeziune, prin intermediul reducerii cheltuielilor de cofinanțare pe care le-ar prilejui – realizarea în proporție de 75% a programului de fonduri structurale și de coeziune, presupunând constant raportul cheltuielilor de cofinanțare relativ la veniturile de la UE, ar implica cheltuieli mai mici cu circa 2 miliarde lei și ar duce, ignorând efectele de runda a doua, la o diminuare echivalentă a deficitului bugetar.
(...)
Reducerea masivă a cheltuielilor de investiții din ultimii ani pentru a acomoda presiunile de amploare localizate la nivelul cheltuielilor rigide (de natura salariilor și pensiilor) este cu atât mai puțin oportună într-o economie în care insuficiența infrastructurii este identificată în mod sistematic drept element de blocaj la adresa creșterii economice pe termen lung.

Presedintele Consiliului Fiscal este un baiat cu foarte mult creier (si caracter), drept pentru care baietii de la putere il urasc din rasputeri....
Dar nu prea au ce-i face. Treaba asta cu "Consiliul Fiscal" este "pro bono", membrii Consiliului NU sunt angajatii Guvernului/Parlamentului...
Consiliul s-a infiintat in 2010, in plina criza, si are o lege speciala creata atunci la presiunea FMI (Legea Responsabilității Fiscal-Bugetare nr. 69/2010).
Actuala putere incalca de ani de zile acea lege (ei trec in textele de OUG "cu derogare de la L69/2010").
Adica esti smecher, ai majoritatea, poti sa faci "derogare" de la la legi in vigoare.

Este ca si cum eu as ajunge la putere si as da o lege prin care, "prin derogare", violul este permis de joi seara de la ora 19 pana vineri dimineata la ora 10...

Si, credeti-ma, baietii astia violeaza (cu perversiuni) toate principiile si legile economiei... Sapa astazi groapa in care Romania va cadea maine....  >:(

Niște Sorosiști, ăștia de la Consiliul Fiscal. Cum își permit... ??

Guvernul a aprobat astăzi, 23 august a.c., o Ordonanță prin care se asigură sprijin autorităților publice locale în finalizarea proiectelor finanțate din fonduri europene.
Prin acest mecanism, unitățile administrativ-teritoriale ale administrației publice locale pot accesa, în cursul acestui an, împrumuturi din venituri din privatizare, înregistrate la Trezorerie, în limita sumei de 800 de milioane de lei. Aceste fonduri pot fi utilizate pentru asigurarea prefinanţării şi/sau cofinanţării proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile, inclusiv pentru cheltuielile neeligibile asociate proiectelor.
Se răspunde astfel solicitării Asociației Municipiilor din România și se stimulează atragerea de fonduri europene pentru finanțarea proiectelor locale de infrastructură: apă-canalizare, școli, spitale, drumuri.
Termenul-limită de depunere a documentelor este 29 noiembrie 2018.
Unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale pot depune documentația la direcţiile generale regionale ale finanţelor publice/administraţiile judeţene ale finanţelor publice, pentru a fi transmisă Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale.
Măsurile contribuie la îndeplinirea priorităţii majore a Guvernului privind îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor UE și asigurarea cofinanţării proiectelor finanţate din programele naţionale.

Corina Creţu a aprobat modificarea Programului Operaţional Regional pentru ca România să folosească mai eficient fondurile UE

Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a aprobat, miercuri, modificarea Programului Operaţional Regional (POR) 2014-2020 pentru România, astfel încât fondurile alocate ţării noastre să poată fi folosite mai eficient, arată un comunicat al Comisiei Europene - CE. Comisia anunţă că printre modificări se numără şi faptul că vechiul Program Operaţional ,,Iniţiativa pentru IMM-uri" va deveni parte a POR, beneficiind de o realocare de peste 150 milioane de euro. ,,Noua axă prioritară 15 din cadrul POR - Iniţiativa pentru IMM-uri, va răspunde cererii tot mai crescute de instrumente financiare garantate de pe piaţă şi va contribui la creşterea competitivităţii IMM-urilor din România", se mai arată în comunicat.

Totodată, 72,5 milioane de euro sunt realocate acum către axa prioritară 8 - Dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi sociale, pentru a finanţa achiziţia de ambulanţe şi echipamente medicale, aceste investiţii urmând să asigure pe viitor o mai bună gestionare a urgenţelor medicale, permiţând, în acelaşi timp, accesul egal al populaţiei la servicii de asistenţă medicală şi prim-ajutor.

În perioada 2014 - 2020, România beneficiază de un sprijin financiar din partea UE de peste 22 de miliarde de euro prin politica de coeziune, din care 6,86 miliarde de euro sunt alocate POR.

Mediafax (https://www.mediafax.ro/economic/corina-cretu-a-aprobat-modificarea-programului-operational-regional-pentru-ca-romania-sa-foloseasca-mai-eficient-fondurile-ue-17560340)

Corina Creţu face bilanţul impactului fondurilor de coeziune în România: 51.000 de noi locuri de muncă, 100 de policlinici şi spitale modernizate

,,Numai în România, în ciuda faptului că s-au pierdut 9% din alocările politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013, exerciţiul financiar se încheie pentru aceasta perioadă de programare cu o rata de absorbţie de 91%, ceea ce înseamnă că au fost sprijinite 14.000 de IMM-uri, ceea ce a generat 51.000 de noi locuri de muncă; 2.000 de proiecte de cercetare au fost susţinute; pentru 40.000 de apartamente s-au făcut investiţii în eficienţa energetică; au fost închise 299 de depozite de deşeuri; s-au făcut investiţii masive în drumurile judeţene; 2.488 de şcoli au internet datorită fondurilor europene, iar 100 de policlinici şi spitale au fost modernizate", a scris Creţu.

Adevarul (https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/corina-cretu-bilantul-impactuluifondurilor-coeziune-romania-51000-locuri-munca-100-policlinici-spitale-modernizate-1_5bf1b1ebdf52022f75960432/index.html)

E electorala asta? La autostrazi sau CF de ce nu s-ar putea reuni cateva judete sa managerieze investitia?

https://www.g4media.ro/clujul-vrea-sa-isi-construiasca-singur-spitalul-regional-dupa-ce-guvernul-dancila-a-amanat-investitia-cu-cel-putin-trei-ani.html

^^^ Sorina Pintea: Spitalul regional Cluj se va face de către Guvernul României, cu atragerea de fonduri europene

"Spitalul regional Cluj-Napoca se va face de către Guvernul României, cu atragerea de fonduri europene. Am înţeles că sunt nişte discuţii în spaţiul public. Consiliul Judeţean Cluj cred că ar trebui să se ocupe de Spitalul de pediatrie, pentru că am nişte referinţe nu tocmai plăcute despre ceea ce se întâmplă acolo din punct de vedere al structurii", a declarat luni ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, în timpul unei vizite la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Bistriţa, potrivit Agerpres.

hotnews.ro (https://www.hotnews.ro/stiri-sanatate-22833172-sorina-pintea-spitalul-regional-cluj-face-catre-guvernul-romaniei-atragerea-fonduri-europene-intampinat-dificultati-relatia-cluj.htm)

Parlamentul European a votat cresterea fondurilor pentru CEF-Transport

(https://clubferoviar.ro/wp-content/uploads/2018/11/TEN-T-768x588.png)

La 22 noiembrie, Comisia pentru Industrie, Cercetare si Energie (ITRE) si Comisia pentru Transport si Turism (TRAN) au votat reinnoirea Mecanismului de Interconectare a Europei pentru perioada 2021-2027 pentru a asigura dezvoltarea continua a retelelor transeuropene de transport, energie si telecomunicatii.

Cele doua comisii au votat cresterea bugetului cu aproape 6 miliarde de euro comparativ cu propunerea Comisiei care se concentreaza pe proiecte de transport deoarece ,,Fondurile CEF pentru transport ar trebui sa mearga catre finalizarea coridorului TEN-T, sa imbunatateasca conectivitatea si accesibilitatea cetatenilor in Europa", a declarat Raportorul Marian-Jean Marinescu.

Membrii Parlamentului European vor ca fondul CEF sa primeasca 43,85 de miliarde de euro fonduri regulate, inclusiv un transfer de 10 miliarde de euro din partea Fondului de Coeziune. Astfel, 5,77 de miliarde de euro din finantarea pentru transporturi ar trebui sa mearga catre proiecte care se pot adapta retelelor TEN-T cu scopul de a permite utilizarea infrastructurii atat de catre civili, cat si in scop militar, contribuind astfel la dezvoltarea Uniunii Apararii.
7,68 de miliarde de euro din totalul fondurilor CEF ar trebui sa mearga catre proiectele retelei de alimentare cu energie, inclusiv proiectele transfrontaliere din sectorul energiei regenerabile si 2,66 de miliarde de euro catre dezvoltarea retelei digitale.

clubferoviar.ro (https://clubferoviar.ro/parlamentul-european-a-votat-cresterea-fondurilor-pentru-cef-transport/)

^
Problema este ca nu exista bani in buget nici macar pentru alocarile curente. Iar dupa Brexit, bugetele vor trebui scazute chiar si fata de situatia curenta, pentru ca incasarile vor scadea cu macar 11% pe cand cheltuielile vor scadea cu aproximativ 3%.

Realitatea e ca toate declaratiile astea sunt praf-in-ochi electoral intr-un an electoral complet pentru UE. Nu au nici o sansa sa devina realitate, pentru ca nu se bazeaza pe venituri care exista, si UE nu are voie nici sa creasca taxele fara consensul tarilor taxate (cu multiple tari anuntand veto), nici sa tipareasca moneda inflationista.

In momentul asta, de altfel, UE nu are buget nici pentru 2019, Consiliul si Parlamentul nefiind capabile sa gaseasca un compromis pe proiectul de buget al Comisiei, cu risc maxim de a intra in 2019 fara buget:

https://www.consilium.europa.eu/en/press/press-releases/2018/11/19/eu-budget-for-2019-conciliation-ends-without-agreement/#

Pana cand vom avea o noua Comisie si un nou Parlament, si pana cand divortul UE-UK va fi clar, si pana cand bugetul multianual nu e clar aprobat (ceea ce nu se va intampla in ciclul curent electoral UE), toate chestiile astea cu "CEF se reinnoieste" sau "fondurile europene cresc" sunt doar praf in ochi degeaba, populism electoral la nivel UE. Realitatea e ca nimic nu poate creste in viitorul ciclu bugetar, si toata lumea stie asta, dar nimeni nu va zice nimic pana dupa ce vom avea un nou PE, o noua comisie si un nou presedinte.

Si puteti vedea ca sunt praf in ochi cat timp PE voteaza hartoage fara efect, care vorbesc de termen lung... dar... nu sunt capabili sa gaseasca o solutie pentru bugetul care e necesar in 40 de zile...

Quote from: AlexxC on December 14, 2018, 06:14:13 PM
http://m.hotnews.ro/stire/22867330 (http://m.hotnews.ro/stire/22867330)

Quote
Rata de cofinanțare europeană crește de la 75% la 85% pentru proiectele mari de infrastructură, precum Magistrala 6 de metrou sau Autostrada Unirii.\

Quote from: TibiV on December 14, 2018, 06:29:26 PM
Biata UE, nu stie cum se ne indese banii in sac...
Dar noi NUUUU, noi Batman...

(https://i.imgur.com/SZlaCWF.jpg)

La ce ne folosesc atatia bani de la UE? :lol:

Corina Creţu: Portalul european privind fondurile europene, actualizat. România a accesat 7,9 miliarde euro

Portalul cu date despre alocarea fondurilor europene a fost actualizat, a anunţat, vineri, Corina Creţu, comisarul european pentru Politică Regională. Pe acesta sunt afişate cele mai recente date despre sumele din fonduri europene care au fost accesate de către fiecare ţară. ,,Portalul pe care l-am creat pentru o mai bună transparenţă - Platforma de date deschisă (Open Data Platform) - a fost actualizat de către colegii mei şi poate fi vizualizat pe site-ul Comisiei Europene. Fiecare cetăţean poate vedea evoluţia din fiecare ţară a Fondurilor Structurale şi de Investiţii pentru perioada 2014-2020", a scris Corina Creţu, vineri, pe pagina sa de Facebook.

România are alocată o sumă de 30,88 miliarde de euro, pentru perioada 2014 - 2020, prin intermediul a opt programe, ceea ce reprezintă o medie de 1.548 de euro de persoană. La această sumă, statul român trebuie să se adauge în jur de 5,86 miliarde de euro.

Cele mai recente date, cele de vineri, arată că din totalul sumei alocate, 36,74 de miliarde de euro, era aprobată o sumă de 20,81 de miliarde de euro, reprezentând 57%, dar plăţi au fost făcute în valoare de 6,54 miliarde de euro (18%). Din cele 30,88 de miliarde de euro, România a accesat 26% (7,89 miliarde de euro), din care cea mai mare parte, 20% (6,12 miliarde de euro), o reprezintă plăţile iniţiale, 4% prefinanţările iniţiale şi 2% prefinanţările anuale.

ZF (https://www.mediafax.ro/economic/corina-cretu-portalul-european-privind-fondurile-europene-actualizat-romania-a-accesat-7-9-miliarde-euro-17813316)

Asta este linkul portalului:
https://cohesiondata.ec.europa.eu/countries/RO#

Destul de misto facut, usor de urmarit, gasiti pe link multe statistici.

(https://i.imgur.com/YWCGJN1.png)

(https://i.imgur.com/bp0mpRm.png)

Corina Creţu: România va avea o alocare mai mare în perioada 2021-2027

România - alături de Bulgaria, Grecia, Spania, Italia şi Finlanda - vor avea aloc[ri mai mari faţă de actuala perioadă de programare, a informat marţi comisarul european Corina Creţu, exprimându-şi speranţa că Acordul asupra Cadrului Financiar Multi-Anual 2021-2027 va fi aprobat pe perioada preşedinţiei României. România are prevăzută, în propunerea Comisiei Europene, o alocare pe politica de coeziune, pentru perioada 2021 - 2027, de 31 miliarde de euro, cu 8% mai mult faţă de intervalul 2014 - 2020, a scris, marţi, pe pagina sa de Facebook, Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu.

"La începutul anului trecut, începeam dezbaterile privind bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2021 - 2027, în cadrul unei conferinţe dedicate viitorului Uniunii Europene, la care au mai participat preşedintele Jean Claude Juncker şi comisarul pentru Buget, Gunter Oettinger. În mai 2018, Comisia a reuşit să transmită Parlamentului European şi Consiliului - ca şi co-legislatori - o formulă ambiţioasă şi flexibilă, în care politica de coeziune are cea mai mare alocare, 373 miliarde de euro pentru perioada post 2020. România - alături de Bulgaria, Grecia, Spania, Italia şi Finlanda - vor avea alocări mai mari faţă de actuala perioada de programare. Sper din tot sufletul să se ajungă la un Acord asupra Cadrului Financiar Multi Anual 2021 - 2027 pe perioada Preşedinţiei Române a Consiliului UE, în propunerea Comisiei, România având prevăzută o alocare pentru politica de coeziune (deci, fără agricultură) de 31 miliarde de euro, ceea ce înseamnă cu 8% mai mult faţă de perioada 2014 - 2020. Deci, cu toţii sperăm ca bugetul să fie adoptat pe perioada Preşedinţiei Române, astfel încât banii din acest buget să poată fi folosiţi de către statele membre încă de la 1 ianuarie 2021, pentru proiecte de calitate, care să utilizeze eficient fondurile europene, în scopul reducerii decalajelor şi inegalităţilor pe continentul european şi îmbunătăţirii calităţii vieţii oamenilor", a subliniat Creţu.

Adevarul (https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/corina-cretu-romania-alocare-mai-mare-perioada-2021-2027-1_5c3490e5df52022f75606c17/index.html)

^ Alte declaratii la Digi24.

---

Fondurile în plus pe care România le poate primi de la UE pentru perioada 2021-2027

,,Potrivit formulei pe care noi, Comisia, am propus-o ţări ca România, Bulgaria, Grecia, Italia, Spania şi Finlanda, pentru că mergem pe PIB-ul pe cap de locuitor vor avea mai mulţi bani. România va avea cu 8% mai mult. Cred că România trebuie să facă tot ce poate să convingă statele membre, pentru că ştiţi că nu există o unanimitate să adoptăm acest buget, să adoptăm acest buget înainte de alegerile europarlamentare", a afirmat, vineri seara, Corina Creţu, comisarul european pe Politică Regională, în cadrul unei emisiunie la Digi 24.

Pentru politica de coeziune din perioada 2021-2027, Comisia Europeană a propus un buget de 373 de miliarde de euro, iar Parlamentul European urmează să ia o decizie. ,,În martie, începem negocierile cu fiecare stat membru, pentru perioada de programare 2021-2027. Nu dictăm noi de la Bruxelles ce să facă cu banii. În primul rând, nu cred că ptuem avea atâta aroganţă să considerăm noi care sunt nevoile. Aceasta este trăsătura specifică a politicii de coeziune, pentru că se adaptează regiunii, nevoilor populaţiei. În funcţie de nevoi, vom avea şi o schimbare a regulamentelor. În calitatea mea de comisar european, am vizitat fiecare stat membru şi n-am avut niciun stat membru care să nu se plângă de regulamentele stufoase. Am propus o simplificare radicală a regulamentelor. Acum avem o cărticică, care este jumătate decât regulamentele anterioare, pentru cinci fonduri europene", a explicat Creţu.

Mediafax (https://www.mediafax.ro/stirile-zilei/fondurile-in-plus-pe-care-romania-le-poate-primi-de-la-ue-pentru-perioada-2021-2027-17836780)

^
Astea sunt declaratii politicianiste, practic goale, ale Comisiei Junker. Pentru ca bugetul UE din 2021-2027 sa poata ajunge la nivelul cerut de Comisie, ar fi nevoie de cresterea taxelor care ajung la UE in randul tarilor membre cu undeva intre 30% si 40% fata de nivelul curent. Inacceptabil pentru aproape toata lumea.

Cu chestia asta nu e nimeni de acord - a se vedea ca inclusiv bugetul pe 2019 a fost aprobat in ultimul moment, varianta comisiei fiind refuzata, aprobarea venind doar dupa procedura de conciliere, si taierea bugetului pana la % corect.

Comisia Junker oricum dispare in octombrie, la fel ca si PE-ul curent.

Declaratii oficiale AM POIM, OIT, reprezentanti Comisie. Ieri si azi, SCS Transport.

Cea mai proasta veste de ieri si de azi este asta: exista foarte, foarte, foarte, foarte mari sanse ca pe "POIM 2" sau cum s-o numi sa avem SEMNIFICATIV MAI PUTINI BANI PENTRU TRANSPORT. Discutia e mai lunga, dar concluzia asta e: pe urmatorul exercitiu financiar UE, transporturile vor primi mai putini bani ca pe POIM (exercitiul actual).

Parlamentul European si Consiliul au aprobat formal urmatorul CEF

Parlamentul European si Consiliul au ajuns la un acord cu titlu provizoriu cu privire la propunerea Mecanismului de Interconectare a Europei (CEF), in cadrul urmatorului buget UE pe termen lung 2021-2027. ,,Noul Mecanism de Interconectare a Europei se afla in centrul transportului european. Acest mecanism contribuie la imbunatatirea conectivitatii, la accelerarea decarbonizarii si digitalizarii economiei UE si creeaza sinergii intre transport, energie si infrastructura digitala. Dar mai presus de toate, va permite UE sa finalizeze reteaua centrala de transport pana in 2030, aceasta retea fiind coloana vertebrala a pietei unice care sustine nevoile operatorilor logistici si pe cele ale pasagerilor", a declarat Comisarul European pentru Transport, Violeta Bulc.

Noul program va permite Uniunii Europene sa pregateasca drumul catre neutralitate din punctul de vedere al impactului asupra climei in conformitate cu propunerea unei Planete Curate pentru Toti si sa sustina infrastructura necesara unei mobilitati sigure, curate si conectate, asa cum propune Comisia in pachetul Europa in Miscare. De asemenea, acest instrument de finantare va prioritiza mijloacele de transport ecologice, precum calea ferata si dezvoltarea statiilor de incarcare pentru vehiculele care utilizeaza combustibili alternativi. Prin imbunatatirea conectivitatii si sigurantei sistemelor de furnizare a energiei, Mecanismul de Interconectare a Europei (CEF) va contribui la dezvoltarea Uniunii Energetice si va sustine tranzitia catre o energie curata. Acest lucru va permite Europei sa ramana lider in procesul de tranzitie catre o energie curata in conformitate cu prioritatea politica a Comisiei Juncker de a deveni lider global al energiei regenerabile. In iunie 2018, Comisia Europeana a propus o finantare in valoare de 42,3 miliarde de euro in cadrul urmatorului Mecanism de Interconectare a Europei. Propunerea prevede o finantare de 30,6 miliarde de euro pentru retelele de infrastructura europeana de transport, 8,7 miliarde de euro pentru energie si 3 miliarde de euro pentru sectorul digital.

Aceasta propunere reprezinta o crestere de 47% comparativ cu 2014-2020. 23,5 miliarde de euro sunt disponibili pentru alocari din bugetul UE 2014-2020 pentru cofinantarea proiectelor TEN-T in statele membre UE.

ClubFeroviar.ro (https://clubferoviar.ro/parlamentul-european-si-consiliul-au-aprobat-formal-urmatorul-cef/)

Comisarul european pentru politică regională Corina Crețu a aprobat astăzi, 2 aprilie, finanțarea a patru proiecte majore în România - ,,Rețea de infrastructură rutieră integrată pentru zona orbitală din București", ,, Îmbunătățirea serviciilor de transport pe linia de metrou 2, Berceni-Pipera", ,,Protecția și Reabilitarea zonei costiere - Faza a II-a" și ,,Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în județul Timiș." 

EC.Europa (https://ec.europa.eu/romania/news/20190402_comisarul_european_corina_cretu_fonduri_infrastructura_romania_ro?fbclid=IwAR3dA517q5PeS5ESuynhxbQxSD3MDZ6-hEOOzlSNsZVh-FpbNREioJieNZo)

Intrebare teoretica: ar fi posibil/eligibil ca in zonele care sunt deservite de un drum national (50km+) non-TEN-T, dar care se varsa in reteaua TEN-T, sa se poata construi pe fonduri europene (prin ADR-uri) de catre Consiliile Judetene, un drum judetean nou la standard de drum expres (sau autostrada) paralel cu DN-ul existent?

Am primit raspunsul privind cererile de finantare depuse si contractele de finantare semnate din 1 Ianuarie 2017 si pana acum.


(https://i.imgur.com/OVDlsgC.jpg)


(https://i.imgur.com/GYN77lT.jpg)


(https://i.imgur.com/r7wUgWY.jpg)


(https://i.imgur.com/vCQ3zaB.jpg)


(https://i.imgur.com/n8hOVvn.jpg)


(https://i.imgur.com/hFv0z8D.jpg)


Powered by API/PUM imgur uploader (http://proinfrastructura.ro/poze.html)

 :o
Pe scurt: Doamne, mare ti-e gradina!

Este cam "dosit" topicul asta, dar deh...

pasadia (care - din motive necunoscute pentru mine - ma iubeste cam asa cum orice pacient "iubeste" freza dentara din cabinetul stomatologului...) a subliniat un aspect extrem de important:

Quote from: pasadia on May 08, 2019, 09:15:55 PM

QuoteWhen examining whether the Commission's actions ensure that the Member States' road strategies and EU funding are aligned with EU priorities in order to achieve timely completion of the TEN-T core network and improve connectivity for citizens, we will examine whether:
−the Commission has ensured that Member States' road plans and programmes provide for the timely completion and maintenance of the TEN-T core network;
−the Commission has ensured that EU funding for roads addresses the EU priority for the completion of the core network;
−the TEN-T core network is on track for timely completion, thus improving connectivity between Member States.

Altfel spus, se pare ca i se cere Comisiei Europene sa se asigure ca reteaua Core va fi finalizata pana in 2030. Si i se cere sa faca asta, asigurandu-se ca fondurile puse la dispozitie se vor duce STRICT catre Core, nu catre alte proiecte non-Core (fie ele de pe Comprehensive).

Jud. Cluj, primul in tara la fonduri europene, si judetul cu cel mai mare buget.

http://m.ziare.com/fonduri/am-inchis-birourile-ca-sa-putem-lua-bani-europeni-sau-cum-s-a-batut-clujul-ca-sa-fie-pe-primul-loc-in-topul-judetelor-1564616-font1

+1 pentru articol.

România a cheltuit doar 2,3 mld. euro din cele 9,2 mld. euro de fonduri UE alocate pentru infrastructură în programul de finanţare 2014-2020. Cele mai mari proiecte de infrastructură finanţate prin fonduri europene vizează reabilitarea tronsoanelor de cale ferată, construcţia de autostrăzi şi a unei magistrale de metrou

(https://i.imgur.com/1XrMIiI.jpg)

Printre cele mai mari zece proiecte de infrastructură după valoarea rambursată, la nivel naţional, sunt cele pentru construcţia tronsonului de cale ferată Frontiera Curtici – Simeria (1,7 mld lei), construcţia autostrăzii Sebeş - Turda (892 mil. lei), construcţia autostrăzii Lugoj – Deva, loturile 2, 3 şi 4 (852 mil. lei), construcţia magistralei 5 a Metrorex (781 mil. lei), construcţia Autostrăzii Târgu-Mureş - Ogra - Câmpia Turzii (712 mil. lei), reabilitarea tronsonului Simeria – Coşlariu (692 mil. lei), reabilitarea tronsonului Sighişoara – Coşlariu (606 mil. lei) şi construcţia autostrăzii Cluj Vest (Gilău) – Nădăşelu (273 mil. lei).
ZF (https://www.zf.ro/eveniment/plateste-top-10-proiecte-infrastructura-luat-bani-europeni-7-mld-euro-stau-degeaba-ue-romania-cheltuit-doar-2-3-mld-euro-cele-9-2-mld-euro-primite-ue-proiectele-infrastructura-mare-18350649)

cu putin efort vom reusi sa bagam Sebes Turda pe trei cicluri financiare ale UE.

Raport OLAF: România, campioană la fraudarea fondurilor europene

România a raportat cele mai multe fraude cu fonduri europene dintre toate statele membre UE, în perioada 2014-2018, arată un raport al Comisiei Europene prin Oficiul European de Luptă Anti-Fraudă (OLAF). Mai precis, 477 de fraude au fost raportate în ţara noastră în ultimii cinci ani, adică aproape o treime din totalul fraudelor înregistrate la nivel european (1.786). Ţara noastră a fost urmată de Polonia (378 fraude), Ungaria (256 fraude) şi Italia (182 fraude). Spre comparaţie, state precum Belgia, Luxemburg sau Malta au raportat o singură fraudă, în aceeaşi perioadă de timp.

Detalii si link cu raportul complet in Adevarul (https://adevarul.ro/economie/bani/raport-olaf-romania-campioana-fraudarea-fondurilor-europene-1_5da30bd8892c0bb0c689236c/index.html)

INTERVIU De ce viitorul buget al UE e ultimul tren pentru infrastructura României. Siegfried Mureșan explică marea schimbare de priorități în Europa

https://www.g4media.ro/de-ce-viitorul-buget-al-ue-e-ultimul-tren-pentru-infrastructura-romaniei-siegfried-muresan-explica-marea-schimbare-de-prioritati-in-europa.html

QuoteRep: De ce, există deja o schimbare a priorităților UE, astfel încât România să nu-și mai poată finanța după 2030 nevoile de bază?

Siegfried Mureșan: E clar că există noi priorități, un schimb de priorități. Securitatea cetățenilor – asta include un mai bun control al frontierelor externe, gestionarea fenomenului migraționist, combaterea schimbărilor de climă și protecția mediului sunt teme tot mai importante în UE. La fel și digitalizarea, inovarea, cercetarea – toate aceste domenii orientate spre viitor.

"Vom avea o alocare de 4,6 miliarde euro fonduri europene pentru infrastructură în viitorul exercițiu financiar al UE, 2021-2027, dar din aceștia foarte mulți vor merge pentru proiecte vechi. Deci finanțarea europeană pentru marile lucrări de infrastructură se va reduce dramatic", a averizat Ludovic Orban.

https://clubferoviar.ro/asumarea-raspunderii/

Este îngrozitor câţi bani s-au pierdut din incompetenţă şi lipsă de viziune...cineva ar trebui să facă ani grei de puşcărie pentru miliardele pierdute!
De exemplu PiSi 2,3, 4, 5 sunt teoretic în analiză, nu? De ce nu s-a anunţat un rezultat, ce aşteaptă CNAIR?!

Iannuarie 2020: Plati pe POIM Axa1 catre CNAIR - 14.000.153,75 Ron
                        Plati pe POIM Axa2 catre CNAIR - 45.083.224,70 Ron

http://mfe.gov.ro/lista-platilor-poim-actualizare-31-ianuarie-2020/

Banii par sa fi venit cand ne-am fi asteptat mai putin.
Din 19 miliarde EUR nerambursabili ma gandesc ca nu ar strica 10-12 orientati spre transporturi.
Mai sunt si 14 miliarde ce pot fi imprumutati...
Competenta si vointa de munca sa fie.

https://www.g4media.ro/breaking-planul-marshall-al-ue-pentru-salvarea-economiei-comisia-europeana-propune-un-pachet-de-masuri-de-185-trilioane-euro.html

UE a anunțat un fond de recuperare din criza covid, pentru investiții. Partea Ro este de 33 de miliarde de euro, din care vreo 17 NERAMBURSABILI, sume peste fondurile de coeziune pe 2021-2027. Restul care sunt rambursabile sunt mai ales împrumuturi cu dobânda mică sau zero sau garanții.

Acum logic ar fi ca investițiile sa fie in mare măsura pe medical, as zice ca 7-8 miliarde se pot duce cu cap spre câte o clădire de spital noua per județ, cu aparatura tot. Din restul as cere măcar 3 miliarde pe infra rutieră și tot pe atât pe feroviar.

Pe rutier as merge cu A7 complet pana la Suceava, care altfel nu se poate finanța din POIM ca nu ajung banii. Este un proiect ușor, cu șanse mici de blocare din motive de complexitate de execuție. Fondurile astea o sa expire la un moment dat, deci nu trebuie băgate proiecte dificile, gen traversări montane.

Din partea de împrumut cu dobânda mică as accelera programul de refacere completa a DN, de data asta forțând poate și un upgrade pe ici pe colo, gen adăugarea unei benzi pentru depășire acolo unde pe distante lungi nu exista nici o șansa de depășire. Plus corecturi de curbe periculoase, cum ar fi acea curba nasoala de pe DN1 între BV și Făgăraș.

Ieșim cu ceva propuneri concrete?

Sau vrem sa lăsam pe alții sa folosească banii ăștia și noi doar sa ne uitam?

Eu sunt curios de unde vin banii ăștia.
Ah, stai, din imprimanta!

Din ce am citit pe pagina lui Sigfried Muresan (cat o fi el de incredere) 33 miliarde primim, dar dam si inapoi vreo 12, deci net intra in economie 21 mld,
E acolo un tabel cu contributiile si ajutoarele pentru fiecare stat membru. Unele dau mai mult decat primesc, in mare de acolo vin banii.
Asta se traduce intr-un semnal pozitiv de solidaritate.

(https://zfieza.db.files.1drv.com/y4mWizMt977uoTeFa9vqEU_t2nRL-H4A57j22xSqXo0uonrBdaBmh0qam6xOnb6psm9CH81o0H89Uc1Rx-SDkxMlqt15Vnz6OO1XUm_p2Ns0fMrZIPvRLItNe3bib0xQXbsbyGnpRViGcrIhQBKlgTP1K-7Gx8iyXdID24uznJsBpAyN_cfvuHqfnrEjsigp59Zx_wV4pHcXu_MX8-YyJmddg?width=857&height=600&cropmode=none)

Si mai e ceva, in articolul de pe g4media:

QuoteDin ce surse vor proveni veniturile Comisiei Europene? O nouă taxă pentru giganții din IT (vizate sunt corporațiile americane), taxarea emisiilor poluante și o taxă pe activele marilor corporații. Toate acestea vor trebui însă aprobate de statele membre.

Nimic rau ca avem alocat purcoiul ala de bani, avem pe ce-i cheltui. Sigur, ramine de vazut daca si sintem in stare. Doamne-ajuta! Experienta de pina acum arata insa ca nu sntem in stare sa absorbim tot.
Ceva insa nu se leaga in treaba cu giganticul fond de relansare propus acum: 750 de miliarde de Euro? De unde? Bugetul UE pe 2019 a fost de 165. Nu exista in lume banca normala la cap sa finanteze asa ceva. Ar fi ca si cind o companie are cifra de afaceri x si este creditata cu de 4 ori x. Nu exista asa ceva decit in situatia pe care am avut-o in Romania: iti faci o banca prin care sa-ti finantezi propriile daraveli. Reteta perfecta pentru potlogarii si faliment garantat. A, uitasem, UE nu poate da faliment. Mda. Insa inflatie grosolana poate avea. Cu inevitabila celulita, chit ca a fost cindva dama bine.
Mai la vale se propun ca surse de finantare asa:
- o taxa pentru gigantii IT. Madam, parca propuneai o Europa digitala, moderna si chestii. Cum o faci fara respectivii giganti? Ca nici astia nu-s domnisoare de pension, sint inregistrati pe unde sint inregistrati si la cea mai mica miscare, madam, iti mai trag inca niste "optimizari fiscale" de ramii cu nimic sub fusta ta socialista.
- taxarea activelor marilor corporatii. Imi inchipui ca tot la alde Google te referi ca daca te atingi de  Siemens zbori afara si dormi pe pres. Totusi, ce active iti propui dumneata sa taxezi, cit valoreaza activele alea si cum iti propui sa le taxezi? Concret, te rog. Macar un Power Point sa ne explici din intelepciunile-ti economice.
- taxarea emisiilor poluante. Pai la masini, generare de energie, productie de orice si alte de-astea o faci deja. De unde vei scoate plusul de bani? (Cum perfect remarca, cred, Florin74, cum vei taxa dumneata energia pe care Romania o importa din Ucraina, energie produsa murdar, de acord, si ale carei "murdarii" sint colea, nu doar la granitele EU/Romania ci si deasupra/pe sol EU, ca taxe pe vint nu s-au inventat inca. Da' poate-acum, mai stii?
Nu cumva ne aflam in situatia descrisa atit de bine de d-na Thatcher? Aceea ca socialismul functioneaza pina cind se termina banii altora?

Nu știu cum să îți spun, dar digitalizarea merge mână în mana cu taxarea giganților IT. Adică practic crezi în același sector noi oportunități și taxezi pe aia care au câștigat deja exact din același domeniu.

In rest mă amuză cum apar libertarieni că ciuperci: ei nu au altă soluție decât "anarhia rezolva orice" dar nu și-ar muta afacerile in SUS de nici o culoard.

500 de milioane de euro tăiați de la POIM (dintre care 450 de la transporturi) și transferați la Programul de Competitivitate, pentru ajutarea firmelor.
În condițiile de supracontractare există pe POIM...

Detalii:
https://www.romaniacurata.ro/guvernul-orban-taie-fonduri-europene-autostrazi-cai-ferate-pentru-firme/

Premieră pentru finanțarea proiectelor de Infrastructură de transport

Comisia Europeană a aprobat pentru România finanțarea temporară a proiectelor de infrastructură de Transport în procent de 100 % și nu 85 %, conform regulamentului anterior.

Derogarea se bazează pe constrângerile financiare și impactul pandemiei asupra bugetului de Stat, arată Ministerul Transporturilor.

Această excepție va fi pe durată limitată, între iulie 2020 și iunie 2021 după care România va contribui – de la bugetul de stat- din nou cu 15 % pentru finanțarea proiectelor aprobate de Comisia Europeană.

romania-actualitati.ro (http://www.romania-actualitati.ro/premiera_pentru_finantarea_proiectelor_de_infrastructura_de_transport-144512)

Traducerea va rog!
Se finanteaza 100% proiectele pornite in aceasta perioada sau platile efectuate in acest interval?

Analizele lui Petrisor Peiu sunt mai realiste:

https://www.capital.ro/cu-manutele-astea-doua-v-aduc-miliarde-voua.html

https://spotmedia.ro/stiri/economie/vocatia-mediocritatii-romania-isi-risipeste-visul-european-in-modestie-si-tacere?fbclid=IwAR3wRG7FX41r5-C5E-8lKuBy_bNYXjpNEvELo_Dmje_dNjvQeYuWfvov5ng

Un pic tendențioasă analiza lui Peiu pe partea clasică de lobby Astra. Nu poți cumpăra metrouri cu dedicație de la tine din țară, sunt reguli UE. De-aia se țin licitații. Electroputere Craiova trebuia privatizată cu Siemens sau Bombardier prin anii 90 și nu furată de ai noștri, atunci am fi avut industrie feroviară competitivă și nu rebuturi "modernizate" la Remarul Pașcani.
Altminteri corect că atragem foarte puține fonduri și foarte bizar alocate.

Comisarul european Adina Valean: "Infrastructura de transporturi va beneficia de o treime din suma totală acordată pentru redresarea economică, adică peste 9 miliarde de euro."
https://www.g4media.ro/comisarul-european-adina-valean-infrastructura-de-transporturi-va-beneficia-de-o-treime-din-suma-totala-acordata-pentru-redresarea-economica-adica-peste-9-miliarde-de-euro.html

Legat de criticile care par a veni de la Bruxelles in privinta PNRR:

Ceea ce critica cei de la Uniunea Europeana este bull-shit total. Romania nu are nevoie ca de aer de digitalizare si nici de green. Suntem printre cele mai green tari din UE din multe puncte de vedere si printre cei mai digitalizati. In Germania si alte tari vest-europene digitalizarea e in urma rau-rau in multe institutii. S-a vazut si cu centralizarea datelor covid la inceput, incurcaturi in tabelul excel, aveau versiunea Excel din 2007! Calea de comunicare principala in Germania la stat este FAXUL. Daca nu stiti ce e aia, atunci dati pe google.

Romania este ca o familie saraca, careia degeaba ii dai gratis o casa, ca nu o sa aibe bani sa plateasca curentul si apa rece si o sa o piarda intr-un an, plus ca o sa o vadalizeze.

Nu trebuie sa dai unei tari ce ti se pare tie ca e bun, CI CEEA CE ACEA TARA CERE!

Daca nu ceream nimic eram idioti. Acum am cerut. Asta ne trebuie noua urgent, ca sa nu mai murim pe drumuri ca prostii si sa nu mai stam in subdezvolatare. Dupa ce o sa avem o retea de baza de drumuri, o sa urmeze caile ferate, care sunt GREEN. Si inchis carbunele si altele, dar hai sa iesim intai din mocirla.

 :lol: :lol: :lol:
Suntem printre cei mai green și mai digitalizați? Nu ai mai fost prin Ro de mult, să vezi cum e cu ANAF-ul și cu cazierele și cu dosarele de angajare/școlarizare/făcut firmă etc? Iar despre green, nu cred că are sens să intrăm în detalii despre poluare, deșertificare, încălzire pe cărbune, Valea Jiului etc. Iar aia cu "dă unei țări ce îți cere" e din seria "copilul vrea să mănânce toată ziua doar ciocolată, ce să îi fac?" sau "Orban Viktor nu prea vrea condiționalități ale fondurilor europene de respectarea statului de drept".

Horatiu, ponderea productiei de energie din carbune e mica si scade de la an la an
Green inseamna si productia hidro, nu numai eolian si fotovoltaic, Daca le cuantificam si pe astea, sarim bine de 40% pondere... Daca nu cumva chiar 50%.

Si pentru informatizarea ANAF-ului ai nevoie de 30 de miliarde de euro?  :lol:

Hai că suntem buni la miștocăreală. Arată-mi documentul UE prin care cer să folosească România toți cei 30 de miliarde de euro la informatizarea ANAF și îl mănânc.

Intre timp politicul fata cu digitalizarea (https://i.imgur.com/OVUEeur.jpg) si jocurile politice.

Nu am legatura cu ei, nu vreau sa aduc politicul dincutie, doar ca Guvernul Romaniei (oricare ar fi el) si Romania in sine, poate si fara ajutorul UE prin PNRR sa isi faca digitalizare, doar sa vrea, ca talent, implicare si pasiune exista cam pe ochi frumosi. Si daca exista pe ochi frumosi cu atat mai mult o sa existe si cu un buget decent si strategie guvernamentala.

Legat de digitalizare și alte minuni, m-am dus să-mi scot un extras CF pentru branșament la gaz. Deoarece, tot statul, pentru treburi din astea serioase gen branșament, cere extras CF ce se scoate de la el de la ghișeu, nu din ăla aiurea ce ți-l poți scoate tot de la el, dar de pe site. Și tanti de la ghișeu era mirată că de ce am adresa din buletin pe proprietatea pe care vreau să o racordez la rețea. La ea în sistem domiciliul meu era tot ăla vechi deși am alt buletin de câțiva ani.
- Nu v-au trimis de la evidența populației o actualizare de date? întreb eu ca prostul.
-  :lol: :lol: :lol: :lol: :lol: :lol: :lol: :lol: :lol: , reacția ei.

Cât despre politicle green, e simplu. În fiecare parcare de pe noile A ce se vor face din miliardele alea, 4 prize pentru mașinile electrice. Ba chiar 6, să fim și mai green.

Quote
Parlamentul aprobă Mecanismul de redresare și reziliență în valoare de 672,5 miliarde EUR

PE a aprobat marți Mecanismul de redresare și reziliență, conceput pentru a ajuta țările Uniunii să combată efectele pandemiei de COVID-19.

Regulamentul referitor la obiectivele, finanțarea și normele de accesare ale Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) a fost adoptat cu 582 voturi pentru, 40 împotrivă și 69 abțineri. MRR este cel mai important element constitutiv al pachetului de stimulente aferent Instrumentului european de redresare ,,Next Generation EU", în valoare de 750 de miliarde EUR.

Limitarea efectelor negative ale pandemiei

Se pun la dispoziție 672,5 miliarde EUR sub formă de granturi și împrumuturi pentru a finanța măsuri naționale care atenuează consecințele economice și sociale ale pandemiei. Se pot finanța prin MRR și proiecte conexe demarate la 1 februarie 2020 sau ulterior. Finanțarea va fi disponibilă timp de trei ani, iar guvernele Uniunii pot cere o prefinanțare de până la 13% pentru planurile lor de redresare și reziliență.

Eligibilitatea pentru finanțare

Pentru a putea să beneficieze de finanțare, planurile naționale de redresare și reziliență trebuie să se concentreze pe domenii-cheie de politică ale Uniunii: tranziția spre o economie verde, inclusiv biodiversitatea, transformarea digitală, coeziunea economică și competitivitatea, precum și coeziunea socială și teritorială. Sunt eligibile pentru finanțare și planurile care ajută instituțiile să se pregătească pentru crize și să reacționeze la ele. Mai pot fi finanțate politicile pentru copii și tineret, inclusiv pentru învățământ și formarea de competențe.

Fiecare plan trebuie să consacre climei cel puțin 37% din buget, iar acțiunilor din domeniul digital cel puțin 20%. Planurile trebuie să aibă un impact social și economic de durată și să includă reforme cuprinzătoare și un pachet robust de investiții. Ele nu pot prejudicia în mod semnificativ obiectivele de mediu.

Regulamentul mai stipulează că doar statele membre care s-au angajat să respecte statul de drept și valorile fundamentale ale Uniunii pot primi fonduri din MRR.

https://www.europarl.europa.eu/news/ro/press-room/20210204IPR97105/parlamentul-aproba-un-mecanism-de-redresare-si-rezilienta-de-672-5-miliarde-eur (https://www.europarl.europa.eu/news/ro/press-room/20210204IPR97105/parlamentul-aproba-un-mecanism-de-redresare-si-rezilienta-de-672-5-miliarde-eur)

Mi se pare mie sau ultima fraza spune ca Ungaria va avea probleme cu finantarea din MRR?....

Quote from: horatiu.cosma on December 17, 2020, 09:46:29 PM
Suntem printre cei mai green și mai digitalizați?

Cred ca el confunda digitalizarea cu conectivitatea la Internet.
Prima e groaznica spre zero absolut, a doua e clar mult peste media europeana.

PNRR for dummies. Sau planul cincinal cu MCV ataşat

https://www.contributors.ro/pnrr-for-dummies-sau-planul-cincinal-cu-mcv-atasat/

Sorin Ionita magistral ca de obicei. Am ales cateva paragrafe, poate vrea @TibiV sa mai puna altele :)

Quote
Cum se derulează financiar PNRR

Toată lumea depune planurile naţionale agreate până în mai-iunie 2021
Apoi începe altă muncă grea: fiecare ţară face un Plan de Finanţare (PF) eşalonat pe fiecare domeniu din PNRR, pe ani şi pe ţinte de atins periodic (milestones & targets). PF trebuie agreat PNRR for dummies. Sau planul cincinal cu MCV ataşat cu Comisia, deci va urma încă o repriză de negocieri şi stres, în funcţie de cât de bine şi clar a fost făcut PNRR iniţial.
Prefinanţarea (13% din sumă) ni se virează la două luni după aprobarea PF. În funcţie de cum ne mişcăm, poate fi octombrie 2021 sau mai târziu.
De două ori pe an facem un Raport de Implementare pe reforme (milestones), nu doar pe stadiul proiectelor cum eram obişnuiţi până acum. La ele ataşăm o cerere de plată conform calendarului agreat în PF.
Decontarea celor două cereri de plată anuale se face în funcție de reforme, NU proporțional cu avansul fizic al proiectelor. Deci dacă ai promis reforma pensiilor sau ANAF, de exemplu, şi n-ai făcut-o la termen, se blochează banii chiar dacă lucrările pe proiecte sunt în grafic. Cu cât se decalează mai mult plăţile, cu atât e mai puţin probabil să te încadrezi în termenul de cinci ani. În plus se verifică încadrarea în cele 37% cheltuieli pentru "verde" şi 20% pentru digitalizare iar abaterile duc de asemenea la nedecontare. Ministerele vor trebui să poată gestiona deci simultan şi graficele de lucrări, şi categoriile de cheltuieli şi avansul reformelor promise.
Unde suntem cu PNRR astăzi, 7 mai 2021? Care sunt problemele?

Negocierile cu Comisia au fost permanente în ultimele săptămâni, pe sectoare de policy, pe ambele laturi ale PNRR: planul de reforme şi proiectele ca atare.

A. Matricea cu principalele reforme la care ne angajăm, pe care se vor construi milestones evaluate de două ori pe an, poate bloca complet finanţarea în PNRR cum am văzut. În cadrul discuţiilor în curs şi la negocierile de săptămâna viitoare avem ca temă să facem mai clar faptul că reformele finanțabile din PNRR sunt cele menționate în recomandările specifice de țară.

Discuţiile fiind în desfăşurare, EFOR nu poate şi care e stadiul lor exact azi, vineri 7 mai, dar din discuţiile anterioare putem da câteva exemple din cele care au fost desemnate ca priorităţi în rapoartele de ţară ale Comisiei, deci sunt obligatorii:

Reforma pensiilor, pe care ezităm să propunem un calendar exact
Reforma salarizării în sectorul bugetar: chestiunea cu sporurile şi toate celelalte probleme
Reforma în fiscalitate: aici am propus lucruri insuficiente, gen conectarea caselor de marcat, dar nu o reformă & digitalizare clară şi masivă a ANAF aşa cum se aşteaptă, pentru a îmbunătăţi colectarea veniturilor
Reforma administraţiei locale: solicităm un fond pentru primării dar nu am propus nimic substanţial ca reforme, în afară de o versiune soft (voluntară) de asocieri de localităţi care e oricum posibilă şi pe cadrul legal actual

Intrebare: Pasajele peste CF au vreo sansa sa intre pe PNRR?
Ar ajuta la eliminearea de noxe (satul la bariera polueaza) dar mai ales la salvarea de vieti omenesti. Avem atat de multe treceri la nivel, incat nu ne ajung fondurile din PNRR. Dar macar 30-40 de pasaje sa facem.

Citind acest articol (banuiesc ca este scris de colegul nostru de forum cu expertiza pe CF se pare ca am confundat persoana), cred ca am putea baga metroul din Cluj-Napoca. Varianta usaora, nu vreuna de metrou greu. Bineinteles, NU va fi terminat in 5 ani. Dar si daca platim jumatate din el din PNRR tot e un castig. Peste 5 ani, tot cu fonduri UE sau cu imprumuturi, ar trebui sa-l putem termina. Totul e sa nu ne intindem :))
Si bineinteles, paduri forestiere in lungul tuturor autostrazilor si variantelor de ocolire existente. Plus pe toate drumurile din Baragan.
Si plantatii de salcam pe nisipurile Olteniei si pe versantii rasi.

^ nu pricep. Textul e scris de Sorin Ionita. El nu are expertiza CF, sau daca are *si* CF atunci e mai tare ca Napoleon si Champollion la un loc.

Quote from: cristi5 on May 07, 2021, 11:44:52 PM
PNRR for dummies. Sau planul cincinal cu MCV ataşat

https://www.contributors.ro/pnrr-for-dummies-sau-planul-cincinal-cu-mcv-atasat/

Sorin Ionita magistral ca de obicei. Am ales cateva paragrafe, poate vrea @TibiV sa mai puna altele :)

Quote
Vă propunem să priviţi proiectele ca împărţite (pur analitic) în trei categorii gen semafor, cu concluzia de acţiune pentru fiecare: vedeţi tabelul din pagina următoare. Lucrurile au fost în permanent flux în ultimele săptămâni, cu proiecte adăugate de ministere ori scoase în negocierile politice ale coaliţiei, deci nu putem avea o imagine completă a lor până săptămâna viitoare când se trage linia. Versiunea de PNRR publicată la începutul lunii aprilie evident nu mai corespunde în detalii.
(https://www.contributors.ro/wp-content/uploads/2021/05/Untitled1.jpg)

Concluziile le tragem singuri...

PS
Foarte interesante comentariile de pe contributors.ro...
Coana Europa este rea si nu vrea sa ne dea bani pentru ce ne trebuie noua... Huoooo, coana Europa!

Ca in bancul ala...

Un roman plecat de 50 de ani in America, unde a facut avere, se intoarce in satul natal si le spune oamenilor ca le va trimite in fiecare luna cate 100 de dolari, ca sa ajute la propasirea satului.
Merge treaba cateiva ani, dar dupa aia vine criza...
Si satenii vad ca nu le mai vin 100 de dolari, le  vin doar50.
Se duc la primar sa il intrebe ce se intampla.
Primarul: "Stiti, a venit criza, omul are si el familie si responsabilitati, a fost nevoit sa mai reduca cheltuielile..."
Satean: "Bine, sa le reduca, DAR DE CE DIN BANII NOSTRI?!..."

Eu nu ma pricep la fonduri europene dar am auzit ca nu s-a facut mare lucru pe fonduri structurale (50 miliarde conform tabelului lui Ionita) in ultimii ani. Stie cineva mai mult? @Florin?

Scriu aici despre un aspect despre care parca nu se comunica indeajuns la noi, dar pana la finele anului asta ar trebui sa apara o revizuire a reglementarilor TEN-T din partea comisiei. (https://ec.europa.eu/transport/themes/infrastructure/ten-t/review_en )

Consulatrea s-a incheiat pe 05.05.21 (https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/12532-Trans-European-transport-network-TEN-T-revised-guidelines_en)

Toata procedura are in spate si un Audit finalizat in martie '20 si concentrat pe stadiul realizarii retelei TEN-T Core (https://www.eca.europa.eu/Lists/ECADocuments/SR20_09/SR_Road_network_EN.pdf ).

Citez din principala recomandare a acestuia:

QuoteThe Commission should:
(a) ensure that Member States have appropriate planning to have the entire TEN-T core network complete by 2030, indicating the schedule and budgetary availability. A particular attention should be paid on cross-border sections, especially in Member States which are not progressing in these areas.
Timeframe: 2021 revision of the TEN-T Regulation

(b) take the appropriate steps so that Member States prioritise the available Cohesion Fund and ERDF for roads on investment in the core network with a view to completing it by 2030, especially in Member States where progress has been limited so far.
Timeframe: when adopting PAs and OPs for 2021-2027 programming period

Asadar pe execrcitiul financiar 2021-2027 este foarte probabil sa se insiste pe prioritizarea sectiunilor in core neatinse inca de SF/PT/Executie comparativ cu cele din comprehensive/non TEN-T.

De altfel si declaratia doamnei Valean confirma aceasta idee:

QuoteThe design of the core network, strategically the most important part of the TEN-T, will remain as it is. We are not looking for a revolution and we have already made a lot of progress. However, certain projects are delayed and risk missing the 2030 completion target. BUT extending this deadline is not an option. Reducing ambition neither.
The only way forward is instead to strengthen the mandatory nature of Member States' obligations, and to reinforce EU-level instruments and the governance of the network, which proves every day to be more important.

https://ec.europa.eu/commission/commissioners/2019-2024/valean/announcements/speech-commissioner-valean-ten-t-revision-first-results-stakeholder-consultation-european-parliament_en

Asadar este foarte probabil sa continue sprijinul pentru A6 de expmplu, cum scriam si aici:

Quote from: Feri on May 26, 2021, 12:36:09 AM
Nu ar trebui sa mire pe nimeni faptul ca A6 este readusa in discutie. Spre deosebire de guvernantii nostri din ultimii 20 de ani si declaratile electorale pompoase promitind autostrazi peste tot, UE a fost si este consecventa in strategia sa unde A6, impreuna cu A1, sunt top priority ca parte din Core Ten-T. Defapt A6 montan are lobby puternic  bulgaresc si nu numai [...]
(https://i.imgur.com/QRpBFBi.png)

Si tot legat de asta, nu cred ca este intamplator ca 3 din cele 4 proiecte din capitolul autostrazi pe PNRR sunt din reteaua core.

S-a aprobat in sfarsit de catre CE acordul de parteneriat si implicit noile Programe Operationale 2021-2027:

Quote45 de miliarde de euro pentru transformarea României: Comisia Europeană a aprobat Acordul de Parteneriat pentru perioada 2021-2027

Comisia Europeană a anunțat, astăzi, aprobarea Acordului de Parteneriat, document esențial pentru ca România să poată atrage fondurile europene aferente perioadei de programare 2021-2027.
Țara noastră dispune prin Politica de Coeziune 2021-2027 de 45,1 miliarde de euro, dintre care 31,5 miliarde de euro alocare europeană și 13,6 miliarde euro contribuție națională.
Politica de Coezine cuprinde investiții importante în infrastructură, educație, sănătate și servicii sociale.
[...]
 
Programele Operaționale prin care România va atrage fondurile alocate pentru perioada 2021-2027 sunt următoarele:

Programul operațional și data transmiterii la Comisia Europeană   Buget total (alocare UE și cofinanțare)

• Programul Operațional Asistență Tehnică 2021-2027 (6 mai 2022)   959 mil euro
• Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială 2021-2027 (31 mai 2022)   4,11 mld euro
• Programul Operațional Transport 2021 – 2027 (3 iunie 2022)   9,68 mld euro
• Programul Operațional Dezvoltare Durabilă 2021-2027 (8 iunie 2022)   5,25 mld euro
• Programul Operațional Educație și Ocupare 2021-2027 (9 iunie 2022)   4,32 mld euro
• Programul Operațional Regional Vest 2021-2027 (18 mai 2022)   1,17 mld euro
• Programul Operațional Regional Sud Muntenia 2021-2027 (25 mai 2022)   1,57 mld euro
• Programul Operațional Regional Sud-Vest Oltenia 2021-2027 (25 mai 2022)   1,20 mld euro
• Programul Operațional Regional Nord-Vest 2021-2027 (26 mai 2022)   1,43 mld euro
• Programul Operațional Regional Nord-Est 2021-2027 (30 mai 2022)   1,75 mld euro
• Programul Operațional Regional Sud-Est 2021-2027 (30 mai 2022)   1,48 mld euro
• Programul Operațional Regional Centru 2021 – 2027 (30 mai 2022)   1,38 mld euro
• Programul Operațional Regional București-Ilfov (23 iunie 2022) 1,46 mld euro
• Programul operațional și data transmiterii la Comisia Europeană   Buget total (alocare UE și cofinanțare)
• Programul Operațional Asistență Tehnică 2021-2027 (6 mai 2022)   959 mil euro
• Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială 2021-2027 (31 mai 2022)   4,11 mld euro
• Programul Operațional Sănătate (29 iulie 2022)   3,88 mld de euro
• Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (29 iulie 2022) 2,2 mld euro
• Programul Operațional Tranziție Justă (29 iulie 2022)   2,53 mld euro

Pentru PO Transport, per total cam asa se schimba cofinantarea de la bugetul de stat comparativ cu peroada precedenta:

(https://i.imgur.com/lVRaEMz.png)


Powered by API/PUM imgur uploader (https://proinfrastructura.ro/poze.html)

QuoteComisia Europeană a aprobat o schemă de ajutoare a României cu o valoare de 4 miliarde de euro pentru sprijinirea întreprinderilor din toate sectoarele, în contextul invaziei Ucrainei de către Rusia.

Cadrul temporar de criză prevede următoarele tipuri de ajutoare care pot fi acordate de statele membre:
1) cuantumuri limitate de ajutoare, sub orice formă, pentru întreprinderile afectate de criza actuală sau de sancțiunile și contramăsurile ulterioare, până la suma majorată de 62.000 de euro și 75.000 de euro în sectorul agriculturii și, respectiv, al pescuitului și acvaculturii și de până la 500.000 de euro în toate celelalte sectoare;
2) sprijin pentru lichidități sub formă de garanții de stat și de împrumuturi subvenționate;
3) ajutor prin care să se ofere compensații întreprinderilor pentru prețurile ridicate la energie. Ajutorul, care poate fi acordat sub orice formă, va oferi compensații parțiale întreprinderilor, în special marilor consumatori de energie, pentru costurile suplimentare datorate creșterii excepționale a prețului gazului și al energiei electrice. Ajutorul total pe beneficiar nu poate depăși 30 % din costurile eligibile și, pentru a stimula economisirea de energie, ar trebui să privească cel mult 70 % din consumul său de gaze și de energie electrică din aceeași perioadă a anului precedent, până la maximum 2 milioane de euro în orice moment. În cazul în care întreprinderea înregistrează pierderi din exploatare, poate fi necesară acordarea unui ajutor suplimentar pentru a se asigura continuarea activității sale economice. Prin urmare, pentru utilizatorii mari consumatori de energie, intensitățile ajutoarelor sunt mai mari, iar statele membre pot acorda ajutoare care depășesc aceste plafoane, până la 25 de milioane de euro, iar întreprinderilor care își desfășoară activitatea în sectoarele și subsectoarele afectate în mod deosebit, până la 50 de milioane de euro;
4) măsuri de accelerare a introducerii energiei din surse regenerabile. Statele membre pot institui scheme de investiții în energia din surse regenerabile, inclusiv hidrogenul din surse regenerabile, biogazul și biometanul, stocarea și căldura din surse regenerabile, inclusiv prin pompe de căldură, cu proceduri de licitație simplificate care pot fi puse în aplicare rapid, incluzând, în același timp, garanții suficiente pentru respectarea condițiilor de concurență echitabile.
5) măsuri de facilitare a decarbonizării proceselor industriale. Pentru a accelera și mai mult diversificarea aprovizionării cu energie, statele membre pot sprijini investițiile care vizează eliminarea treptată a combustibililor fosili, în special prin electrificare, eficiență energetică și trecerea la utilizarea hidrogenului produs din surse regenerabile care respectă anumite condiții. Statele membre au posibilitatea fie să instituie noi sisteme bazate pe licitații, fie să sprijine direct proiecte, fără licitații, cu anumite limite în ceea ce privește ponderea sprijinului public per investiție. Ar fi prevăzute bonusuri specifice de tip top-up pentru întreprinderile mici și mijlocii, precum și pentru soluții deosebit de eficiente din punct de vedere energetic.

https://www.economica.net/ce-aproba-o-schema-de-ajutoare-a-romaniei-cu-o-valoare-de-4-miliarde-euro-pentru-sprijinirea-firmelor-in-contextul-razboiului-din-ucraina_610569.html

care ar fi absorbtia fondurilor din total disponibili pe exercitiu financiar care se incheie la sfarsit de 2023 (2020+3) ?

Inca o sansa pentru Romania. Coridoare de interconectare, inclusiv (sau mai ales) cu Ucraina.

https://romania.representation.ec.europa.eu/news/infrastructura-de-transporturi-7-miliarde-de-euro-disponibile-pentru-proiecte-de-infrastructura-2023-09-26_ro

^

Astăzi, 26 septembrie, Comisia Europeană lansează un apel de proiecte pentru transporturi, prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei [CEF].

Peste 7 miliarde de euro sunt disponibile pentru proiecte noi de infrastructură, modernizări și îmbunătățiri pe rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T), care implică transportul feroviar, căile navigabile interioare, porturile maritime sau fluviale, și infrastructura rutieră.

De asemenea, vor fi eligibile și proiectele care ajută Culoarele Solidarității UE-Ucraina, create pentru a facilita exporturile și importurile Ucrainei și Moldovei.

Pentru prima dată, entități și autorități din Ucraina și din Moldova pot solicita direct finanțare din partea UE în cadrul acestui apel de proiecte, grație semnării acordurilor de asociere la CEF cu cele două țări la începutul acestui an.

Solicitanții sunt invitați să își depună propunerile până la 30 ianuarie 2024.

Document intern UE prezentat de Financial Times: Eventuala aderare a Ucrainei la UE va avea un impact major asupra are bugetului comunitar.

Estimările interne privind bugetul comun al Uniunii Europene, la care Financial Times (https://www.ft.com/content/a8834254-b8f9-4385-b043-04c2a7cd54c8) a avut acces, arată că eventuala aderare a Ucrainei la UE ar da dreptul Kievului la aproximativ 186 de miliarde de euro pe o perioadă de șapte ani, ceea ce ar face ca multe dintre statele membre actuale să devină pentru prima dată plătitoare nete.

Oficialii UE au estimat în această vară potențialele implicații financiare într-un studiu consultat de Financial Times. Studiul intern, care nu e asumat de nici o instituție comunitară și reprezintă doar o schiță, a folosit actuala legislație a UE, aplicată în eventualitate unei uniuni extinse care include Ucraina, Moldova, Georgia și șase state din Balcanii de Vest.

Proiecția ia în calcul aderarea tuturor acestor țări aflate acum în diverse stadii ale negocierilor cu UE. Trebuie spus că e greu de crezut că aderarea tuturor acestor nouă țări poate avea loc concomitent sau în viitorul foarte apropiat. De altfel, un document elaborat de experți germani și francezi în urmă cu o lună arăta un posibil scenariu de lucru în UE, cu o Uniune dispusă pe patru cercuri concentrice, cu grade diferite de integrare.

,,Toate statele membre vor trebui să plătească mai mult la bugetul UE și să primească mai puțin de la acesta; multe state membre care în prezent sunt primitoare nete vor deveni contributoare nete", concluzionează documentul elaborat de secretariatul Consiliului UE.

[...]De asemenea, Ucraina s-ar califica pentru plăți în valoare de 61 de miliarde de euro din fondurile de coeziune ale UE, care au ca scop îmbunătățirea infrastructurii în statele membre mai sărace. Cu nouă state membre suplimentare, Republica Cehă, Estonia, Lituania, Slovenia, Cipru și Malta nu ar mai fi eligibile pentru fondurile de coeziune, estimează studiul.

Studiul utilizează o simplă extrapolare a normelor bugetare existente ale UE, care ar fi aproape sigur ajustate în cazul extinderii. Studiul nu a fost elaborat în colaborare cu Comisia Europeană, organul executiv al blocului, și nici nu a fost aprobat de aceasta. Nu ia în considerare posibila aderare a Turciei.

g4media.ro (https://www.g4media.ro/document-intern-ue-prezentat-de-financial-times-eventuala-aderare-a-ucrainei-la-ue-va-avea-un-impact-major-asupra-are-bugetului-comunitar-kievul-ar-avea-dreptul-la-186-de-miliarde-de-euro-in-sapte-a.html)