Drumul Expres DEx Satu Mare-Suceava

[tom_sawyer]

Președintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a convocat, miercuri, 6 octombrie, o ședință cu reprezentanții Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) pentru a discuta cu privire la drumul rapid Suceava – Vatra Dornei – Bistrița – Dej.

,,Am discutat despre tronsoanele Autostrăzii Nordului de la Vatra Dornei până la Suceava: pe tronsonul Vatra Dornei – Gura Humorului, drumul rapid va fi realizat în regim de 100-110 km/h, iar Gura Humorului – Suceava cu regim de viteză de 140 km/h. Cel mai dificil traseu este Vatra Dornei – Gura Humorului, unde, pe o porțiune de 55km, 90% din traseu înseamnă viaducte și tuneluri", a declarat Gheorghe Flutur.

obiectivdesuceava.ro

Pentru cei mai noi pe forum: e vorba de viteza de proiectare, în practică limita va fi 130 km/h. Concluzia e că vor autostradă Suceava-Gura Humorului.

[elphax]

cat timp nu insista sa faca tuneluri de 26 de metri si se multumesc cu 20-21 de metri deja e o mare realizare ...
probabil pentru 30 de km G Humorului - Suceava nu e cine stie ce cost suplimentar ca sa fie profil de autostrada, mai ales daca e sa comparam cu costurile pe zonele de munte

[vancouver]

Diferenta de pret pentru un tunel rutier de 26m fata de unul de 21m este de ca. 10-12% in conditiile in care sectiunea utila este cu ca. 60% mai mare.

La autostrazi (si drumuri) nu se folosesc insa nici 21m, nici 26m. De regula diametrul este de 11m, dupa ce se betoneaza boltile ramane un diametru util de ca. 10 metri. Asta pentru un fir de autostrada cu 2 benzi. Dar de diametru vorbim numai daca se sapa folosind TMB. Altfel tunelurile sapate prin metoda "minerit clasic" sunt turtite, avand de regula 9,5-10m latime interioara (utila) si 4,5-5 metri inaltime utila (ca. 8 metri inaltime bruta la strapungere, jos se umple cu un radier gros de 1,5-2 metri.)

Cel mai mare TBM (pe rutier folosit in Europa) a sapat un tunel cu 3 benzi si o lungime de 7,5km. Diamatrul monstrului a fost de 15,87m: https://www.tunnel-online.info/de/artikel/tunnel_Santa-Lucia-Tunnel_Durchbruch_fuer_Europas_groesste_TBM_3560281.html . Deci nici vorba de 21-26m.

De retinut ca la un tunel de autostrada fara banda de urgenta, din 500 in 500m tot trebuie facuta cate o alveola de "parcare de siguranta" cu o lungime de 50-70m. Practic 10-15% din lungimea tunelului tot trebuie facuta cu o banda de urgenta sanatoasa. Trecerea de la o sectiune la alta e dificila, orice metoda s-ar aplica. La TMB imposibil de modificat, deci trebuie revenit si facuta altfel alveola, ceea e mai mare daraua.

In plus toate acele carucioare (schele metalice pe roti) de 10m lungime si care se pliaza pe bolta tunelului pe care le vedeti in poze si care sunt unul de armare si unul de betonare (poate si unul pentru cei cu izolatiile), toate aste nu se pot adapta pentru sectiunea diferita din parcari. Practic se duc inainte si apoi, cand e gata sectiunea principala, se revine la fiecare parcare cu tot felul de operatii care dureaza pentru adaptare. Se pierde mult timp si manopera. Cum si timpul si manopera incep sa aibe costuri tot mai mari, s-ar putea sa fie mai intelept sa se renunte la tunelurile inguste fara banda de urgenta pe autostrazi.

Idem la tuneluri pentru un drum 1+1, s-ar putea sa fie mult mai sigur si rapid sa se faca latimea utila de 12m in loc de 9,5, inaltimea ramanand aceeasi de ca. 5 metri. Astfel volumul de excavat creste cu doar 25%, iar restul costurilor raman in mare masura identice. Per ansamblu investitia s-ar putea sa coste doar 5-10% mai mult decat la latime utila de 9,5m, data fiind disparitia acelor alveole. (si banda de urgenta de 2,5metri sa fie la mijloc, intre sensurile de mers ale lui 1+1, ceea ce face mult mai putin probabila o coliziune frontala).

[elphax]

my bad - da, sunt 2 tuneluri de 11/12 sau 14/15, nu unul de 21-26

dar sigur diferenta de 4 metri diametru  la tunel este semnificativa la timp si cost.
Am mers in multe tuneluri, in vest sau in Bulgaria, erau facute destul de inguste. Foarte  putine aveau banda de urgenta, dar era un mic trotuar pentru deplasare intre punctele de trecere

[Fred]

Cel mai dificil traseu este Vatra Dornei – Gura Humorului, unde, pe o porțiune de 55km, 90% din traseu înseamnă viaducte și tuneluri", a declarat Gheorghe Flutur.

De ce atatea tuneluri si viaducte? De la Mestecanis (partea spre Humor) la Gura Humorului terenul e relativ plat daca e loc pe langa rau si in multe locuri e loc suficient. La Mestecanis e clar nevoie de tunel, spre Vatra Dornei nu stiu terenul prea bine, dar pe valea Moldovei nu e chiar atat de rau.

[vancouver]

dar sigur diferenta de 4 metri diametru  la tunel este semnificativa la timp si cost.

Depinde cum privesti lucrurile. Eu tocmai am explicat in postul anterior ca diferenta este nesemnificativa ca si cost, iar ca timp s-ar putea chiar sa fie mai rapid la diametru mare / sectiune ovala lata.

Dar na, nu e nici o surpriza. Am explicat in n situatii de ce anumite lucruri sunt intr-un fel si concluzia voastra - fara sa analizati sau combateti nici macar unul din argumentele mele - a fost fix la polul opus. Incep sa inteleg de ce tara aia merge asa de prost. Chiar si cand explici unui om de ce este mai bine altfel, el se incapataneaza sa o tina pe a lui, adica ceea ce rezulta din logica banala (sectiune mai mare = cost mai mare si basta. Cu cat anume mai mare si cat reprezinta acel "mai mare" in raport cu beneficiile, cat reprezinta in raport cu costul total al unui drum etc... ce sa mai analizam atat, e mai mare si punct).

Si inca o data, eu nu cer sa se faca NEAPARAT tunelul mai mare pe un anumit proiect. Doar sa se analizeze si un studiu serios sa stabileasca. Tot ce fac este sa contrazic ideea ca "sub nici o forma tunel mai mare". De ce sub nici o forma? Cand diferenta de pret e infima? Hai sa vedem, sa studiem toate variantele.

[TibiV]

+1

[alin2pas]

Singura problemă e că la tunelurile late presiunea exercitată de roci asupra susținerii e mult mai mare decât la un tunel circular sau clopot îngust. Din acest motiv poate fi realizat în roci compacte, cu rezistență mecanică mare sau la adâncime mică (unde se preferă o săpare clasică unui cut&cover), dar nu se recomandă în zone cu roci instabile, gen ,,mămăliga" din Ardeal de pe A3 Nădășelu - Topa Mică sau în zone puternic tectonizate, cu falii și alte deranjamente tectonice.

[bugybuu]

Șase oferte au fost depuse pentru realizarea studiilor de fezabilitate pentru Drumul de mare viteză Baia Mare – Bistrița – Dej

Trei asocieri și un antreprenor unic au depus oferte pentru Contractul destinat Elaborării Studiului de Fezabilitate pentru cele două loturi ale Drumului de mare viteză Baia Mare-Bistrița.

Pentru Lotul 1, cuprins între Baia Mare și Dej, au depus oferte:

-Asocierea S.C. D P CONSULT S.A. (lider de asociere) – S.C. EXPLAN S.R.L. – SCA TEAHA & FÜZESI

-İNPRO MÜHENDİSLİK MÜŞAVİRLİK ANONİM ŞİRKETİ (ofertant unic)


-Asocierea QUADRANTE VIAPONTE SI CONSULTANTA S.R.L. (lider de asociere) – S.C. METROUL S.A. – CAPITAL VISION S.R.L.




Pentru Lotul 2, cuprins între Dej și Bistrița, au depus oferte:

-İNPRO MÜHENDİSLİK MÜŞAVİRLİK ANONİM ŞİRKETİ (ofertant unic)

-Asocierea QUADRANTE VIAPONTE SI CONSULTANTA S.R.L. (lider de asociere) – S.C. METROUL S.A. – CAPITAL VISION S.R.L.

-Asocierea S.C. EXPLAN S.R.L. (lider de asociere) – S.C. D P CONSULT S.A. – SCA TEAHA&FÜZESI

Valoarea estimată a întregului contract este de 21.573.573,47 de lei fără TVA, din care valoarea Lotului 1 este de 13.172.534,68 de lei, fără TVA, iar cea a Lotului 2 este de 8.401.038,79 de lei, fără TVA.

Pentru fiecare lot în parte, durata contractului este de 18 luni de la data începerii acestuia..

Pentru Studiul de Fezabilitate sunt alocate 14 luni, iar 4 luni sunt alocate pentru elaborarea documentației necesare licitării ulterioare a contractului de execuție a lucrărilor și pentru depunerea aplicației necesare finanțării din fonduri europene nerambursabile.

Ofertele vor intra în analiza Comisiei de Evaluare, în conformitate cu prevederile documentației de atribuire și cu legislația în vigoare în domeniul achizițiilor publice.

economica

[TibiV]

Șase oferte au fost depuse pentru realizarea studiilor de fezabilitate pentru Drumul de mare viteză Baia Mare – Bistrița – Dej

Interesanta ordinea celor 3 orase....
... mama ei de geografie! 

[radupe]

Poate au schimbat traseul si merg direct de la Baia Mare la Bistrita ... 

[BIGRED1984]

Au inclus si ordinea de dare in folosinta... 17km spre BM, 20 la Bistrita...dupa 1 an, 15 la Dej ...2-3 rezilieri mai tarziu si la niste alegeri viitoare deschiderea pe toata lungimea ...doar de circulat, finalizat complet, si mai incolo.

[alexV]

Cam asta e limita interesului celor de la Bucuresti cand au de derulat proiecte in tara.

Si pentru asta mi-as dori ca proiectele regionale sa fie facute de DRDP-uri. Cei de la drdp Iasi, de exemplu, cam stiu pe unde sunt Radauti, Siret, Piatra Neamt, orase pe unde trec A7, A8. Similar, cei din drdp Cluj au idee unde pe harta sunt Bistrita, Dej, si de ce e important sa nu taraganeze procedurile, ca tot ei (noi) stam in trafic. Stiu ca drdp Cluj mai deruleaza unele proiecte gen drumu de legatura langa Turda, dar isi iau aprobare pe partea financiara de la Bucuresti, aprobare care vine greu, conditionata politic, amanata prin cereri de clarificari aiurea.

Pe vremea lui Veo incercau un PPP pentru autostrazi in zona Moldovei, iar mai marii de la Bucuresti - parca Cuck era ministru - nu realizasera ca carioceala lor nu are continuitate, ca lipseste un segment. Catalin Drula le-a atras atentia in sedinta, daca bine retin.

Mariana Ionita stie care e Focsaniul (ei natal) si care e Pascaniul, dar Grindeanu nu-s sigur ca nimereste.

[alin2pas]

Se pot face proiecte și local. Avem exemplu A11 Oradea - Arad, dar nu avem din păcate câte un Bolojan în fiecare județ. Indiferent din ce partid ar face parte.

[naivu]

Apropos de Bolojani prin judete, era mentionat mai demult un acord CJ SatuMare - CJ Maramures pt demararea unui DX intre resedintele de judet (oarecum in prelungirea titlului topicului), s-a mai auzit ceva? Au reusit macar sa demareze pregatirea pt licitatia pt elaborare SF?