Discutii diverse despre infrastructura feroviara

[razvan96]

Am uitat sa trec si una din putinele vesti bune legate de bugetul propus pe 2022: se aloca 1,76 miliarde de lei pentru intretinerea retelei feroviare, fata de 1,39 miliarde in 2021 si 1,2 in 2020.

[cristi5]

@razvan96
Daca te uiti la mesajul lui @cutter pe topicul de reabilitarea infrastructurii feroviare, aceasta crestere poate sa insemne pur si simplu cresteri de salarii.

In plus, cred ca e legata si de o "absorbtie" a Electrificarii in CFR SA.

[cutter]

Exact, din informațiile mele cheltuielile fixe sunt aproximativ 1,5 MLD pe 2022. Deci disponibilul pentru întreținere efectiv este cam același ca în 2021 adică vreo 200 și ceva de milioane lei, în condițiile în care acesta trebuia să crească la 400 pe 2022 pentru a ne înscrie pe curba de creștere din Strategia feroviară 2021-2025.

[tom_sawyer]

Postat de @adrian rosca pe MetrouUsor privind Stadiu electrificare CF Doaga-Tecuci-Barbosi:





Powered by API/PUM imgur uploader

[carutasul]

Am o nelămurire în legătură cu asta:https://www.g4media.ro/premierul-bulgariei-in-vizita-la-bucuresti-semneaza-impreuna-cu-premierul-ciuca-acordul-privind-deschiderea-punctului-international-de-frontiera-giurgiu-ruse-feribot.html
(titlul e suficient)

Nu există deja pod de cale ferată? La ce folosește feribotul?
Întrebare adițională: ar fi posibil, de exemplu, să aduci vagoanele până la Turnu Măgurele, și de acolo pe Dunăre, până la Ruse? Poate ar avea sens în unele situații...

[tom_sawyer]

E pentru camioane, nu pentru trenuri.

[carutasul]

Pentru camioane nu se numește bac?

[oc7avian]

Licitații lansate în această lună:

Taiere de arbori periculosi in zona de siguranta a caii ferate

Pentru realizarea volumului mare de servicii de tăiere a arborilor periculosi din zona de siguranţă a căii ferate, se impune achiziţia acestor servicii cu forţe terţe. Lucrările se vor efectua cu personal instruit din cadrul unor firme autorizate şi agrementate AFER. Executarea serviciului de ,,Tăieri de arbori periculosi din zona de siguranta a caii ferate'' se va desfășura pe raza de activitate a sucursalelor regionale CF, separat pe loturi.

http://e-licitatie.ro/pub/notices/c-notice/v2/view/100155479

DEFRIŞAREA VEGETATIEI DE PE LINIILE CF, PENTRU ASIGURAREA GABARITULUI DE LIBERA TRECERE, A VIZIBILITATII SEMNALELOR PE LINIILE CF SI PENTRU ASIGURAREA ROMBULUI DE VIZIBILITATE LA TRECERILE LA NIVEL CU CALEA FERATĂ

În prezent, pe liniile cf administrate de către CNCF CFR SA sunt zone in care vegetaţia crescută abundent intră în gabaritul căii ferate, iar în alte cazuri obturează vizibilitatea în linie curentă, la treceri la nivel sau în zona semnalelor CF, pentru aceasta este necesar a se lua măsuri de remediere a situaţiei. Din cauza acestui aspect, vizibilitatea instalatiilor de semnalizare este diminuata, revizia tehnica a caii nu se poate realiza in conditii corespunzatoare, personalul de la intretinerea liniei si a instalatiilor de semnalizare nu au posibilitate de retragere din gabaritul liniei CF in mod corespunzator la trecerea trenurilor, vizibilitatea la trecerile la nivel este diminuata existand pericolul de accidente rutiere. Pentru combaterea si impiedicarea raspandirii buruienii Ambrosia artemisiifolia (cu efect nociv, extrem de alergic), prezenta si pe terasamentele de cale ferata, se impun masuri integrate si concrete de eradicare (smulgere, cosire repetata, distrugere cu unelte agricole).Pe timp de ploi torentiale si caderi abundente de zapada, vegetatia se inclina si intra in gabaritul liniei CF. Totodata, in zona de siguranta a caii ferate se afla vegetație invazivă, care in cazul inregistrarii de fenomene meteorologice extreme nefavorabile (furtuni, vijelii, tornade, caderi abundente de zapada) pot intra in gabaritul caii afectand circulatia feroviara si in unele cazuri integritatea elementelor infrastructurii feroviare, existand si pericolul surprinderii trenurilor de calatori/marfa in circulatie. In vederea respectării prevederilor legale cuprinse in Legea nr.154/2018 privind obligativitatea asigurării vizibilității pe o rază de 150 m în zona trecerilor la nivel a drumurilor cu calea ferată; in OUG nr.55/03.07.2019 pentru modificarea si completarea art.29 din OUG nr. 12/1998 privind transportul pe caile ferate romane si reorganizarea Societatii Nationale a Cailor Ferate Romane; precum si in Legea nr. 62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia se impune achiziţia acestor servicii cu forţe terţe.Lucrările se vor efectua cu personal instruit şi specializat din cadrul unor firme autorizate şi agrementate AFER. Executarea serviciului de ,,Defrişarea vegetatiei de pe liniile CF, pentru asigurarea gabaritului de libera trecere, a vizibilitatii semnalelor pe liniile CF si pentru asigurarea rombului de vizibilitate la trecerile la nivel cu calea ferata'' se va desfășura pe raza de activitate a sucursalelor regionale CF

http://e-licitatie.ro/pub/notices/c-notice/v2/view/100156406

D.A.L.I:Sporirea eficienței economice și a siguranței ferov. prin creşterea nivelului de centralizare al instalaţiilor de semnalizare feroviară

Adică DALI pentru CE (centralizări electronice) în loc de CED ori mecanice.

Contractantul va avea ca sarcină conexă serviciilor de elaborare DALI, elaborarea documentației necesară pentru promovarea investiției la finanțare și a documentației tehnice necesară pentru achiziția proiectării și execuției lucrărilor și a consultanței și supervizării proiectării și execuției lucrărilor. Obiectivele specifice la care contribuie realizarea serviciului, pentru fiecare dintre sectoarele de cale ferată și stațiile existente, sunt următoarele: a) creşterea productivităţii şi reducerea costurilor de exploatare în domeniul conducerii traficului prin creșterea gradului de centralizare a instalațiilor de semnalizare b) eficientizarea operațiunilor din nodurile feroviare pentru asigurarea unor conexiuni mai rapide cu alte rute feroviare din zonă prin integrarea instalațiilor de semnalizare în centre de management al traficului c) creșterea nivelului de siguranță a traficului feroviar prin modernizarea instalațiilor mecanice Valoarea estimată a serviciilor de elaborare a Documentației de Avizare a Lucrărilor de Intervenție aferente obiectivului de investiţii ,,Sporirea eficienței economice și a siguranței feroviare prin creşterea nivelului de centralizare al instalaţiilor de semnalizare feroviară" a fost determinată conform referatului de necesitate nr. 3/ 929 / 04.08.2022 la valoarea de 28.750.000 lei, fără TVA, defalcată pe loturi astfel: lot 1 – 3.500.000 lei; lot 2 – 7.500.000 lei; lot 3 – 3.750.000 lei; lot 4 – 6.750.000 lei; lot 5 – 2.250.000 lei; lot 6 – 900.000 lei; lot 7 – 900.000 lei; lot 8 – 3.200.000 lei. Durata contractului de servicii este de 9 luni de la data de începere a prestării serviciilor, care include perioada necesară activităţilor de verificare şi aprobare a documentelor/livrabilelor de către Entitatea Contractantă, inclusiv emiterea de către Entitatea Contractantă a Certificatului de Finalizare a obligațiilor prevăzute în Contract.

http://e-licitatie.ro/pub/notices/c-notice/v2/view/100156584

Loturile:







Powered by API/PUM imgur uploader

[tom_sawyer]

Soluții de regenerare urbană și de valorificare a activelor feroviare în zona municipiului Târgu Mureș 

Unul din studiile de caz, prezentat de Banca Mondială (BM), în Ghidul de valorificare și regenerare durabilă a activelor urbane ale Căilor Ferate Române, propune o serie de intervenții în perimetrul zonei căii ferate, dar și valorificarea activelor feroviare existente în municipiul-reședință de județ Târgu Mureș.

CARTAREA ACTIVELOR LOCALE
Regenerarea integrată a zonei gării și autogării, vizând creșterea atractivității și valorificarea ei ca un punct de reper al orașului, prin reabilitarea clădirilor, prioritizarea pietonilor și schimburilor intermodale, amenajarea spațiului verde din apropiere și stimularea diversificării funcțiunilor, astfel încât nodul de transport să fie completat cu funcțiuni comerciale/activități economice care să atragă angajați din județ.
 
Calitatea spațiului public suferă din cauza sufocării cu mașini parcate și a lipsei conexiunilor pietonale și velo facile spre principalele puncte de interes, inclusive spre grădina Romei aflată în imediata vecinătate.
Optimizarea conexiunilor intermodale în dreptul gării, într-un mod integrat, vizând pe de-o parte schimburile dintre gară și autogară, dar și conexiunile cu transportul public local și cele pietonale și velo. Reconversia funcțională și adaptarea la scară umană pentru a facilita conexiunile nemotorizate.

Dezvoltarea integrată a zonelor industriale destructurate sau în curs de transformare, luând în considerare proximitatea lor față de calea ferată și nevoie asigurării unor conexiuni pietonale peste calea ferate, a facilitării mobilității în interiorul acestora și a integrării în țesutul urban existent.

Având în vedere că liniile de cale ferată despart masa urbană în două de la un capăt la altul al orașului, preponderent zone rezidențiale, facilitarea conexiunilor pietonale și velo peste calea ferată este esențială pentru o bună conectivitate și pentru a diminua efectul de barieră. Exemple: zona gării - Str. N. Bălcescu, stația Târgu Mureș Nord - Str. 30 Decembrie.

https://www.facebook.com/arfromania/







Powered by API/PUM imgur uploader

[tom_sawyer]

𝑷𝒓𝒐𝒑𝒖𝒏𝒆𝒓𝒊 𝒅𝒆 𝒓𝒆𝒈𝒆𝒏𝒆𝒓𝒂𝒓𝒆 𝒖𝒓𝒃𝒂𝒏𝒂̆ 𝒊̂𝒏 𝒛𝒐𝒏𝒂 𝑺𝒖𝒄𝒆𝒂𝒗𝒂 – 𝒔𝒕𝒖𝒅𝒊𝒖 𝑩𝒂𝒏𝒄𝒂 𝑴𝒐𝒏𝒅𝒊𝒂𝒍𝒂̆

Analiza activelor feroviare și propunerile de regenerare urbană pentru orașul Suceava, prezentată de Banca Mondială (BM) în 𝘎𝘩𝘪𝘥𝘶𝘭 𝘥𝘦 𝘷𝘢𝘭𝘰𝘳𝘪𝘧𝘪𝘤𝘢𝘳𝘦 𝘴̦𝘪 𝘳𝘦𝘨𝘦𝘯𝘦𝘳𝘢𝘳𝘦 𝘥𝘶𝘳𝘢𝘣𝘪𝘭𝘢̆ 𝘢 𝘢𝘤𝘵𝘪𝘷𝘦𝘭𝘰𝘳 𝘶𝘳𝘣𝘢𝘯𝘦 𝘢𝘭𝘦 𝘊𝘢̆𝘪𝘭𝘰𝘳 𝘍𝘦𝘳𝘢𝘵𝘦 𝘙𝘰𝘮𝘢̂𝘯𝘦, vizează o serie de propuneri pentru cele două stații reprezentative ale municipiului, cum ar fi:

➡️ 𝗥𝗲𝗴𝗲𝗻𝗲𝗿𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗶𝗻𝘁𝗲𝗴𝗿𝗮𝘁𝗮̆ 𝗮 𝘇𝗼𝗻𝗲𝗹𝗼𝗿 𝗴𝗮̆𝗿𝗶𝗹𝗼𝗿 𝗜𝘁̦𝗰𝗮𝗻𝗶 𝘀̦𝗶 𝗕𝘂𝗿𝗱𝘂𝗷𝗲𝗻𝗶, vizând creșterea calității spațiului public, punerea în valoare a clădirilor simbol din punct de vedere arhitectural și diversificarea funcțională a zonelor, pentru a activa întreaga zonă. Este prioritară amenajarea piatețelor prioritizând pietonii, bicicliștii și transportul public.
➡️ 𝗙𝗮𝗰𝗶𝗹𝗶𝘁𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗰𝗼𝗻𝗲𝘅𝗶𝘂𝗻𝗶𝗹𝗼𝗿 𝗽𝗶𝗲𝘁𝗼𝗻𝗮𝗹𝗲 𝗽𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗹𝗶𝗻𝗶𝗶𝗹𝗲 𝗱𝗲 𝗰𝗮𝗹𝗲 𝗳𝗲𝗿𝗮𝘁𝗮̆, în zona gării Burdujeni, către zona de dezvoltare comercială și posibil rezidențială. Fosta zonă industrială dintre liniile de cale ferată și râul Suceava a devenit un pol de dezvoltare, însă rămâne izolată față de restul țesutului urban din cauza acestor două bariere.
➡️ 𝗩𝗮𝗹𝗼𝗿𝗶𝗳𝗶𝗰𝗮𝗿𝗲𝗮 𝘁𝗲𝗿𝗲𝗻𝘂𝗿𝗶𝗹𝗼𝗿 𝗻𝗲𝗽𝗿𝗼𝗱𝘂𝗰𝘁𝗶𝘃𝗲 𝗱𝗶𝗻 𝘇𝗼𝗻𝗮 𝗗𝗲𝗽𝗼𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗜𝘁̦𝗰𝗮𝗻𝗶, vizând introducerea unei zone de activitate comercială și atragerea angajatorilor, consolidând astfel un pol economic în această zonă mai izolată a orașului. Administrația locală poate atrage investitori prin investiții în infrastructura publică și calitatea spațiului public.
➡️ 𝗣𝗹𝗮𝗻𝘁𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗱𝗲 𝘃𝗲𝗴𝗲𝘁𝗮𝘁̦𝗶𝗲 𝗶̂𝗻 𝘇𝗼𝗻𝗲𝗹𝗲 𝗱𝗲 𝘀𝗶𝗴𝘂𝗿𝗮𝗻𝘁̦𝗮̆ 𝗱𝗶𝗻 𝗰𝗮𝗿𝘁𝗶𝗲𝗿𝘂𝗹 𝗜𝘁̦𝗰𝗮𝗻𝗶, pentru a creea o barieră vizuală și fonică între calea ferată și locuințele aflate în imediata proximitate (Str. Depoului și Str. Gării), integrând și Parcul Gării în sistemul verde nou creat. Aceste zone pot fi de asemenea amenajate pentru promenadă / coridor velo.
➡️ 𝗖𝗼𝗻𝘁𝘂𝗿𝗮𝗿𝗲𝗮 𝘂𝗻𝘂𝗶 𝗽𝘂𝗻𝗰𝘁 𝗱𝗲 𝘀𝗰𝗵𝗶𝗺𝗯 𝗶𝗻𝘁𝗲𝗿𝗺𝗼𝗱𝗮𝗹 𝗹𝗮̂𝗻𝗴𝗮̆ 𝗚𝗮𝗿𝗮 𝗜𝘁̦𝗰𝗮𝗻𝗶, conexiunile între mijloacele de transport public fiind momentan defectuoase, în special la intersecția Str. Gării cu E85, unde atât drumul European cât și calea ferată prezintă o barieră de mobilitate pentru cei care vor să schimbe către liniile de autobuz.
➡️ 𝗔𝗱𝗮𝗽𝘁𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗹𝗮 𝘀𝗰𝗮𝗿𝗮̆ 𝘂𝗺𝗮𝗻𝗮̆ 𝗮 𝘇𝗼𝗻𝗲𝗶 𝗱𝗲 𝗱𝗲𝘇𝘃𝗼𝗹𝘁𝗮𝗿𝗲 𝗱𝗶𝗻𝘁𝗿𝗲 𝗰𝗮𝗹𝗲𝗮 𝗳𝗲𝗿𝗮𝘁𝗮̆ 𝘀̦𝗶 𝗹𝘂𝗻𝗰𝗮 𝗦𝘂𝗰𝗲𝘃𝗲𝗶 𝘀̦𝗶 𝗮 𝗰𝗮𝗿𝘁𝗶𝗲𝗿𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗖𝘂𝘇𝗮 𝗩𝗼𝗱𝗮̆, vizând atât facilitarea conexiunilor între cele două prin pasarele pietonale, dar și intervenții în interiorul țesutului urban, pentru a asigura un mediu prietenos deplasărilor pietonale, prin iluminat public, fluxuri pietonale continue etc.

https://www.facebook.com/arfromania/







Powered by API/PUM imgur uploader

[tom_sawyer]

Soluții de regenerare urbană și de valorificare a activelor feroviare în zona municipiului Râmnicu Vâlcea

Unul din studiile de caz, prezentat de Banca Mondială (BM), în Ghidul de valorificare și regenerare durabilă a activelor urbane ale Căilor Ferate Române, propune o serie de intervenții în perimetrul zonei metropolitane, dar și valorificarea activelor feroviare existente în municipiul-reședință de județ Râmnicu Vâlcea.

ANALIZA ZONEI METROPOLITANE
Orașul este traversat de Magistrala CFR 201: Podu Olt - Râmnicu Vâlcea - Piatra Olt, o linie care face legătura între Transilvania și zona de sud a României, respectiv cu regiunile Oltenia și Muntenia, trecând prin județele Sibiu, Vâlcea și Olt.
Coborând spre sud de la Gara din Călimănești, calea ferată străbate orașul traversând suprafețe cu diferite caracteristici, începând cu zona Industrială Nord, ea tranzitează orașul prin cartiere de locuire și activități comerciale.

Stația principală - Gara Râmnicu Vâlcea este poziționată într-un cartier caracterizat de o densitate relativ crescută de locuire și servicii adiacente. Gara Râmnicu Vâlcea este stația cea mai importantă a județului Vâlcea, precum și una dintre cele mai importante din Oltenia.

Vechea gară a fost demolată la începutul anului 2013 iar în locul acesteia s-a construit una nouă. Noua gară va beneficia de dotări de ultimă oră, facilități pentru pasageri, parcări, platforme de acces, pasaje subterane și sisteme de supraveghere video. Proiectul este în valoare de 70 de milioane de lei și face parte din programul național de modernizare a stațiilor de cale ferată. Proiectul finalizat în 2017 nu s-a ridicat așteptărilor, construcția fiind închisă în prezent, din cauza standardelor neconforme.

Gara Ostroveni, de la ieșirea din oraș este amplasată într-o zonă mixtă: servicii, depozitare, logistică și parțial industrie și asigură conexiunea cu un punct important de agrement al orașului- Ștrandul Ostroveni, recunoscut pentru apa sărată, ce provine direct din mina de sare de la Ocnele Mari și are proprietăți curative deosebite, fiind recomandată pentru afecțiuni reumatismale. Aceasta are rol în mobilitatea locală, asigurând conexiunea cu un punct de agrement important.

Intervențiile necesare se referă la valorificarea terenurilor adiacente coridoarelor feroviare pentru comunitatea locală prin reamenajarea spațiilor reziduale (zone de vegetație spontană, spații utilizate informal de locuitori, garaje de tablă ce mărginesc liniile). O altă măsură necesară este optimizarea conexiunilor între gara centrală și principalii factorii de  de interes: facilitarea conexiunilor cu mijloace de transport public și conexiunile nemotorizate (pietonale, velo), pentru ca zona gării să fie ușor accesibilă și bine conectată la punctele de interes din oraș. Alte măsuri se referă la valorificarea activelor din jurul gării în scop strategic. De asemenea, având în vedere traversarea centrului orașului de către coridorul de mobilitate feroviară, sunt necesare bariere fonice și verzi acolo unde construcțiile rezidențiale se află în imediata proximitate, oferind o oportunitate de creștere a suprafeței de spațiu verde din mediul urban și o mai bună calitate a vieții.

CARTAREA ACTIVELOR LOCALE
Stimularea activităților economice în jurul gării prin valorificarea terenurilor subdezvoltate (ex. terenul din interiorul gării utilizat ca spațiu pentru parcare ar putea fi valorificat imobiliar, pt. spații de birouri și activități comerciale) și cresterea atractivității zonei prin intervenții de regenerare urbană a spațiului public (modernizarea și extinderea piațetei din fața gării), prioritizarea pietonilor și crearea de piste de biciclete spre principalii beneficari.

Facilitarea conexiunilor pietonale și velo peste calea ferată pentru a crește conectivitatea este esențială având în vedere că liniile de cale ferată despart zona construită a orașului în două, de o parte cartierele de locuințe colective și dotările publice, iar de cealaltă cartiere de locuințe individuale și zone de servicii/comerciale dezvoltate mai recent.

În jurul punctelor de staționare existente (halte), în contextul creșterii frecvenței serviciilor de transport de interes local, se recomandă valorificarea terenurilor neproductive urmărind realizarea unei mixități funcționale și atragerea de investitori în special în sectoarele generatoare de venituri mari, deci prin diversificarea activităților productive și logistice cu spații pentru birouri. Adaptarea la scară umană și facilitarea conexiunilor nemotorizate este de asemenea importantă pentru o dezvoltare orientată spre tranzit.

https://www.facebook.com/arfromania/







Powered by API/PUM imgur uploader

[tom_sawyer]

Valorificarea infrastructurii și a activelor feroviare de pe raza municipiului Bacău

Ghidul de valorificare și regenerare durabilă - întocmit de experții Băncii Mondiale - a avut ca scop investigarea modului în care se pot maximiza oportunitățile de dezvoltare urbană durabilă și de creștere a calității, concomitent cu atingerea unui grad de eficiență și rentabilitate satisfăcător pentru serviciile de transport public atât la scară regională, cât și locală, pentru a servi ca bază în gestionarea viitoarelor intervenții de reabilitare a gărilor existente sau de construire a noilor stațiilor.
Printre orașele analizate se regăsește și municipiul-reședință de județ Bacău, ale căror dinamici de dezvoltare vor fi prezentate mai jos.

CARTAREA ACTIVELOR LOCALE
✅Regenerarea integrată a zonei gării, vizând creșterea atractivității și valorificarea ei ca un punct de reper al orașului, prin prioritizarea pietonilor, introducerea unor funcțiuni mixte și modernizarea spațiilor comerciale existente prin parteneriate public-private și conturarea unui nod intermodal în dreptul gării.
✅Amenajarea piațetei publice din fața gării, introducând-o în circuitul spațiilor civice ale orașului, valorificând rolul ei existent de nod de activitate comercială. Ea trebuie gândită atât din perspectiva călătorului, a zonei de așteptare cu funcțiunile necesare, cât și a integrării ei în viața comunității locale.
✅ Valorificarea activelor căilor ferate din preajma gării într-un mod integrat, urmând o viziune de dezvoltare unitară, care să stimuleze dezvoltarea unor clădiri de birouri și a unor spații comerciale integrate în țesutul urban, care să contribuie la calitatea vieții din cartierele adiacente și să fie gândite la scara umană.
✅Facilitarea conexiunilor pietonale peste calea ferată între cartierele CFR, Bacovia și Zona Centrală, asigurând accesibilitatea universală prin rampe/lifturi și o densitate a intersecțiilor care să încurajeze deplasările nemotorizate. În zona gării se justifică organizarea unui concurs de soluții pentru o pasarelă cu valoare arhitecturală.
✅Adaptarea la scară umană a zonei adiacente căilor ferate. Scara umană pleacă de la dimensiunea parcelelor și a fronturilor stradale, la modul în care acestea sunt tratate arhitectural (nivelul de detaliu, transparența), la încurajarea dezvoltării de spații comerciale pentru a activa zona și la mobilierul urban.
✅ Reamenajarea Parcului CFR și valorificarea zonei de ateliere dezafectate din proximitatea ei, în mod ideal, prin conservarea și refuncționalizarea clădirilor de patrimoniu feroviar (hala circulară) și, totodată, asigurând conexiunea peste liniile de cale ferată.
Amenajarea unui parc va deservi întreaga zonă de nord și va conecta cartierele CFR și Bacovia.

https://www.facebook.com/arfromania/





Powered by API/PUM imgur uploader

[tom_sawyer]

Oportunitățile deschise de infrastructura feroviară la nivelul zonei metropolitane Ploiești

În Regiunea Sud-Muntenia, în secțiunea dedicată analizei oportunităților deschise de infrastructura feroviară a Ghidului Băncii Mondiale privind valorificarea și regenerarea durabilă a activelor urbane ale Căilor Ferate Române, un rol important îl are municipiul Ploiești, care se asigură prin poziția sa conexiunea cu trei mari regiuni ale României.

LEGĂTURI METROPOLITANE
Municipiul Ploiești este unul dintre cele mai importante noduri feroviare din țară, care face legătura între București, Muntenia, Transilvania și Moldova, legăturile dinspre București spre Brașov și Buzău fiind dintre cele mai circulate din țară.
La nivel metropolitan însă, observăm lipsa unui sistem integrat și sustenabil, în ceea ce privește alinierea stațiilor cu densitățile economice și demografice actuale, orarul și frecvența transportului satisfăcătoare pentru nevoile navetiștilor și tarifarea.
Densitatea rețelei feroviare și legăturile spre toate cele patru puncte cardinale deschid oportunități de valorificare a acesteia pentru a consolida legăturile dinspre alte orașe mai puțin dinamice din județ spre polul de creștere și oportunitățile economice, dar și în zona urbană funcțională a Ploieștiului, prin introducerea serviciilor de tren metropolitan.

     • Servicii de tren metropolitan: Având în vedere că municipiul Ploiești și localitățile din vestul său s-au dezvoltat puternic în ultimii ani, atât economic, cât și pe sectorul rezidențial, aceste servicii pot facilita transportul între principalii atractori, contribuind la decongestionarea traficului și accesul mai echitabil la servicii de transport public. Cele mai dinamice localități, unde s-au creat noi locuri de muncă în ultimii ani ca urmare a dezvoltării spațiilor industrial și logistice sunt Blejoi, Ariceștii Rahtivani, Păulești, Boldești-Scăeni și Tîrgșoru Vechi.
    • Conexiuni regionale: Eficientizarea legăturilor feroviare cu orașele secundare și terțiare din județ și comunele aflate de-a lungul coridorului feroviar, ar deschide noi accesul la locuri de muncă și noi oportunități de dezvoltare pentru locuitorii lor, dar și potențialul de dezvoltare economică al acestor orașe prin prisma acestor noi legături cu Ploieștiul și Bucureștiul. În afară de orașele din proximitatea Ploieștiului, celelalte se confruntă cu o contracție sau stagnare a economiei și populației, în lipsa unor motoare economice puternice - ex. Mizil, Câmpina, Comarnic în declin, Vălenii de Munte, Slănic Breaza, Boldești-Scăeni în stagnare.

CARTAREA ACTIVELOR LOCALE
Valorificarea terenului, prin integrarea unor funcțiuni mixte, inclusiv spații de birouri, ce momentan lipsesc orașului. Ocupată acum de ateliere CFR dispersate, terenul este valoros, fiind poziționat între Parcul Vest și garancentrală.
Regenerarea zonei gării, prin facilitarea conexiunilor pietonale, regândirea traficului și parcărilor pentru a elibera zona din fața gării, ce poate să devină o piațetă vibrantă, cu activitate comercială, integrate Parcului Sud.
Împădurirea și amenajarea unui parc care să deservească cartierele din Estul orașului și să creeze o barieră față de zona rafinăriilor. Terenurile din imediata apropiere a drumului, ar putea fi valorificate și pentru retail.
Nod intermodal, prin facilitarea conexiunilor cu autogara ce se află la o distanță de 1,5 km, cu cartierele din N-V orașului, Transilvaniei, Gheorghe Doja, Găgeni și Nord, dar și cu așezările învecinate, Bereasca, Țântâreni etc.
Tren urban care care să unească atât cartierele Ploieștiului, cât și noile zone de dezvoltare din UATurile învecinate. Pentru o creștere compactă, se vor dezvolta cu prioritate zonele adiacente liniilor de cale ferată.
Barieră verde și spații pentru comunitate, între liniile de cale ferată și cartierul Ploiești Vest. În acest moment blocurile privesc spre garaje de tablă, vegetație crescută și locuri de depozitat gunoaie, dar pot fi reamenajate ca spații publice.
Pasarelă pietonală pentru îmbunătățirea conectivității pietonale peste calea ferată, între zona de locuințe și Parcul Municipal Ploiești Vest, ce la momentul de față este relative izolat. Terenuriledin jur sunt propice dezvoltării rezidențiale.

https://www.facebook.com/arfromania/







Powered by API/PUM imgur uploader

[tom_sawyer]

Oportunități de dezvoltare urbană durabilă în zona metropolitană Deva

În secțiunea Ghidului de valorificare și regenerare durabilă a activelor urbane ale Căilor Ferate Române, elaborat de Banca Mondială (BM), dedicată analizei oportunităților deschise de infrastructura feroviară la nivel regional, metropolitan și urban, este analizată și reședința județului Hunedoara, respectiv municipiul Deva.

ANALIZA ZONEI METROPOLITANE
Orașul Deva este traversat de magistrala 200 București - Brașov - Simeria - Deva - Arad - Curtici. Calea ferată nu este foarte prezentă în oraș, partea cea mai activă fiind în directă legătură cu stația Deva, singura din oraș. Aceasta este în conexiune directă cu gara din Săulești (de o importanță relativ redusă) și Gara Simeria, un nod extrem de important în infrastructura feroviară în trecut și direct legată de dezvoltarea transportului feroviar în zona extinsă acesteia (atelierul pentru reparat locomotive și vagoane.
În parcursul ei de traversare a orașului (porțiunii de oraș), aceasta tranzitează în mare parte zone industriale și de producție, excepție făcând zona din proximitatea stației centrale, o zonă efervescentă, nod de intersecție a mai multor tipuri de mobilitate. Calitatea spațiului urban este însă foarte scăzută, dar în prezent există un proiect de reabilitate a ei și a spațiului adiacent.

Stația Deva face parte dintr-un proiect de modernizare a infrastructurii feroviare a sectorului de cale ferată Simeria – Gurasada, în lungime de 40,8 kilometri. Contractul în valoare de 2,63 miliarde de lei a fost semnat cu Compania Naţională CFR în august 2017, cu Asocierea FCC – Astaldi – Contratas y Ventas, iar lucrările au demarat la începutul anului 2018. Lotul Simeria – Gurasada face parte din Tronsonul Km 614 – Simeria noua magistrală feroviară de peste 140 de kilometri aflată în şantier în vestul ţării, a cărei finalizare a fost estimată în 2022. Magistrala va cuprinde 60 de kilometri de traseu nou şi nouă poduri peste râul Mureş.

Principalele intervenții se referă la introducerea unui tren care să facă legătura facilă între oraș și zona funcțională urbană comună a conurbației Deva-Hunedoara-Simeria, valorificarea terenurilor subutilizate cu impact major aflate în locații cu o valoare imobiliară importantă, regenerarea integrate a zonelor gărilor prin modernizarea și accesibilizarea spațiului, restaurarea clădirilor de patrimoniu, extinderea spațiului pentru a introduce funcțiuni mixte și introducerea de servicii moderne și conexiuni facile spre oraș.
Nu în ultimul rând, având în vedere traversarea centrului orașului de către coridorul de mobilitate feroviară, sunt necesare bariere fonice și verzi acolo unde construcțiile rezidențiale se află în imediata proximitate a acestuia, oferind o oportunitate de creștere a suprafeței de spațiu verde din mediul urban și o mai bună calitate a vieții.

CARTAREA ACTIVELOR LOCALE
Regenerarea integrată a zonei gării, vizând creșterea atractivității și valorificarea ei ca un punct de reper al orașului, prin reabilitarea cladirilor de patrimoniu, modernizarea serviciilor de transport, creșterea calității spațiului public și stimulare diversificării funcțiunilor, pentru a crește atractivitatea zonei la nivel urban și la nivel metropolitan.
Reamenajarea spațiului din fața gării vizând conturarea unei piațete publice, stabilirea unor coridoare bine definite pentru schimburile intermodale, pietoni și biciclete, amplasarea de mobilier urban, rasteluri pentru biciclete și stimulare activităților comerciale, cu gândul de a deservi atât călătorii, cât și comunitatea locală.
Valorificarea terenului din nord-estul gării, de dincolo de liniile de cale ferată, pentru activități productive (de ex. spații de birouri de calitate, ce ar atrage investitori și ar crea locuri de muncă bine plătite), profitând de conexiunile regionale favorabile.
Proiectul de regenerare trebui să fie unul integrat cu transformarea zonei gării și implică și facilitarea unei conexiuni pietonale și velo peste liniile de cale ferată. Întreaga zonă ar putea face obiectul unui concurs de arhitectură, iar dezvoltarea se va realiza în parteneriat public-privat.
Chiar și fără contextul regenerării în acest punct, ar fi necesară o conexiune peste calea ferată.
Plantarea de vegetație în zonele de siguranță de-a lungul căii ferate, acolo unde lățimea o permite și unde calea ferată mărginește cartierele de locuințe pentru a creea o barieră vizuală și fonică. Aceste zone pot fi de asemenea amenajate pentru promenadă / coridor velo, dacă lățimea o permite.
Optimizarea conexiunilor intermodale în dreptul gării, într-un mod integrat, vizând conexiunile spre principali atractori economici și turistici (ex. Cetatea Devei), atat cu transportul public local cat și pietonal și velo. Reconversia funcțională și adaptarea la scară umană este importantă pentru a facilita conexiunile nemotorizate.

https://www.facebook.com/arfromania/





Powered by API/PUM imgur uploader

[tom_sawyer]

Oportunități de dezvoltare urbană durabilă în zona metropolitană Pitești

În continuarea descrierii Ghidului de valorificare și regenerare durabilă a activelor urbane ale Căilor Ferate Române, elaborat de Banca Mondială (BM), vă prezentăm analiza activelor feroviare și propuneri de regenerare urbană a zonei metropolitane Pitești.

ANALIZA ZONEI METROPOLITANE
Dinamicile de creștere ale Piteștiului, în special crearea de noi locuri de muncă, favorizate de proximitatea și legăturile eficiente cu Bucureștiul îl poziționează ca pol regional de dezvoltare, așa cum este și clasificat în varianta revizuită, în curs de aprobare, a Planului de Amenajare a Teritoriului Național.

Prin urmare, eficientizarea legăturilor feroviare dinspre orașele și comunele aflate pe coridorul feroviar, atât din județul Argeș și chiar din județul Teleorman, ce se află în declin sau stagnare, vor crește pe de o parte accesul locuitorilor acestora la oportunități economice, dar și la alte servicii oferite în Pitești (centre comerciale, servicii medicale de calitate mai mare etc.) Proximitatea și conexiunile cu acest pol de dezvoltare au un impact pozitiv asupra dinamicilor demografice și economice, orașul Ștefănești, înregistrând creștere.

Așadar, prin eficientizarea timpilor de transport, alinierea punctelor de staționare de pe traseu cu densitățile demografice și economice, integrarea sistemelor de ticketing cu transportul public, și ajustarea frecvenței/orarului pentru a deserve navetismul, se poate stimula creșterea orașelor aflate în imediata proximitate, Topoloveni, Costești și Mioveni (un atractor în sine, ce atrage navetiști, prin prezenta uzinei Dacia).
Între Pitești și orașele mai îndepărtate, Curtea de Argeș și Câmpulung, trenul nu reprezintă momentan o alternativă la transportul rutier din cauza timpilor mari de parcurgere și a frecvenței reduse: Curtea de Argeș - Pitești 45 min cu mașina, 1h și doar 3 curse/zi cu trenul (nici una la prima oră a dimineții); Câmpulung - Pitești, 1h cu mașina, 2-3h și doar 3 curse/zi cu trenul (orarul nu se pliază pentru o navetă zilnică).

O varianta de rezolvare a acestui neajuns o reprezintă achiziția prevăzută în Componenta de transport a Planului Național de Redresare și Reziliență, care constă în cumpărarea a 12 automotoare în tracțiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen, o parte din acestea fiind destinate să circule pe magistrala 101 – București Nord – Titu – Pitești – Craiova și linia 106 – Pitești – Curtea de Argeș.

Dezvoltarea orientată spre tranzit
Valorificarea terenurilor bine amplasate de-a lungul coridorului feroviar și în special în jurul punctelor de staționare (halte, stații stabilite ulterior în zone de dezvoltare) conform principiilor dezvoltării orientate spre tranzit, vizând de asemenea conectivitatea nemotorizată în jurul stațiilor.
Barieră verde în zonele de siguranță
Zonele de siguranță aflate de-a lungul coridorului feroviar reprezintă o resursă important de teren ce poate fi plantată, pentru a crește suprafața de spațiu verde din oraș și a contribui la îmbunătățirea calității aerului și a spațiului public. Acestea vor acționa ca bariere vizuale și fonice, dar speciile de plante trebuie aleseși întreținute cu grijă.
Regenerarea integrată a zonei gării
Creșterea atractivității zonei gării atât pentru activitățile economice, cât și pentru cele comerciale. O direcție de dezvoltare ce ar stimula atragerea de investitori ar fi introducerea unor spații de birouri. Zona de parcare de suprafață, poate fi transformată într-o piațetă publică, ducând la creșterea calității vieții.

https://www.facebook.com/arfromania/







Powered by API/PUM imgur uploader