Agricultura in Romania

[TibiV]

[stangabriel]

Dupa aceste zile de precipitatii zilnice, inca  este seceta in Dobrogea , partial in Moldova si Baragan. Raurile mari au inceput sa depaseasca debitele medii lunare, dar sunt depasiri , inundatii pe rauri mici si medii, viituri.

Se prognozeaza inca cel putin 7 zile de ploi in acelasi stil. Furtuni de dupa-amiaza. E posibil sa vedem inundatii mai mari in urmatoarele zile, spre sfarsit. Chiar daca pe portiuni scurte ploile sunt violente, apa cazuta pe marginea norului este esentiala. Ultimele ploi abundente , de peste 150 , 170 l/mp de la Slobozia au fost doar pe cateva hectare. In rest linistit.

Discutam cu bunica din zona Slobozia, asociatiile  "au intors" graul ingalbenit, adica au arat si au semanat ce au considerat ca va creste repede. Avand in vedere ca rezerva de apa se va reface, iar caldura va forta cresterea noii culturi, putem spera ca anul nu o sa fie pierdut total din punct de vedere agricol. Avem si ceva exces de apa la suprafata, baltiri, dar acestea  dispar de obicei in 1-2 zile, coboara spre panza freatica, care are nivel scazut in toata tara.

[TibiV]

Ca in orice alt domeniu, si in agricultura ceea ce este prea mult in timp prea scurt nu face bine.... Inclusiv apa.

Daca 8 luni nu am avut precipitatii aproape deloc, ploi mult prea intense in doar cateva zile nu fac decat sa "inece" si culturile care supravietuisera secetei, fiind amplasate pe terenuri mai joase si umede.

Mie mi se pare ca toata clima "a luat-o razna".
Sa nu uitam ca Plugusorul spune "iarna-i grea, omatu-i mare, semne bune anul are..."
Anul asta nu a avut nici un semn bun. Zapada a fost aproap exclusiv de la 1000 de metri in sus. Baraganul este mult mai jos....

De asta am spus "8 luni" - am inclus si lunile de iarna, in care ninsorile au lipsit aproape complet in zonele agricole (nu la munte, ca nu cultiva nimeni grau si porumb la Balea Lac sau la Ranca ...)

PS
Ca sa fiu totusi "on-topic" pe un forum de infrastructura....
Nu am mai comentat pana acum, dar de cand au inceput lucrarile pe ST2 (alea cu "piscine" naturale in plin camp) m-am gandit ca traseul a fost prost gandit din punct de vedere agro-meteorologic.
Toate filmarile facute inca de la inceputul lucrarilor arata ca sectiunea Teius-Aiud a fost mereu un "Rai agricol". Chiar si in cei mai secetosi ani, pamantul mustea de apa la 2-3 metri adancime.... Baga buldozerul cupa in pamant, tasnea apa....

Ca si traseu "pe harta", ST2 este relativ OK.
Dar sunt convins ca fiecare hectar de acolo "produce" intr-un an secetos de cel putin 2-3 ori mai mult decat "echivalentul" dintr-un Baragan uscat de soare si de vant...

Da, A10 nu ocupa mult spatiu... Doar vreo 50-60 de hectare. Insa foarte "productive". Probabil 2-3 tone/hectar in plus.
In mod sigur ar fi costat mult mai mult sa "cocotam" autostrada pe coaste de deal, dar pe "termen mediu" (20-30 de ani) se trang niste mii de tone de "papa" care nu se vor mai recolta in veci.
Nici macar nu creau sa fac socoteala pe termen lung...

A fost un fel de cu stangu'n dreptu'.
Am "pus" o autostrada pe un teren impropriu infrastructurii rutiere, dar perfect pentru agricultura.
Iaca, le-am faultat pe amandoua. Ne chinuim de fo' 8 ani cu soseaua care in mare parte "s-a inecat" in panza freatica, nepotrivita pentru asa ceva, si am scos din "circuitul agricol" o suprafata de teren care era destul de "safe" din punctul de vedere al "irigarii naturale" date de Muresul invecinat...

PS2

AlinC,
am scris exclusiv pe baza imaginilor/filmarilor voastre.
Tu cunosti zona mai bine decat imi cunosc eu soldul bancar... 

Cat de "fertila" (agricol) este zona ocupata de de ST2?...

[florin74]

Acolo e o problema generata de barajul natural creat de DN si dealurile care marginesc DN-ul... Panza freatica, datorita acestui aspect. apropierii si cursului Muresului, este ridicata. Aceeasi situatie am inteles ca este si pe la Chetani, bucata dintre organizarea de santier  a lui Sraco si supratraversarea DN-ului de la capatul lotului., dar nu la scara asta. Plus faptul ca ANIF absolut deloc nu a are grija de canalele de desecare... Ca fapt divers, Aktor a curatat o parte dintre ele, si fix in zona racordului CFR de la Coslariu s-a dus apa, de a facut scandal Pizzarotti.
Geologia e destul de complicata, pe partea cealalta a Muresului am inteles ca este un filon de sare, care cumva din zona aia incepe si merge spre Ocna Mures, Turda, Cojocna, Dej.... Si face si asta o gramada de probleme. Vorba unui constructor : Decat sa construiesc in Transilvania, mai bine forez in munte...
Din punct de vedere agricol nu e zona recunoscuta ca un mare bazin sau cu importanta deosebita, din cate stiu/am vazut porumb se cultiva la greu, si prin unele zone hamei. Aktor stie )). Dar si cultura hameiului nu mai este ce a fost, desi am inteles ca este/era profitabila in ultima vreme....

[Harry]

Autoritatea pentru Protecţia Mediului Constanța anunţă publicul interesat asupra luării deciziei etapei de încadrare: NU ESTE NECESARĂ EFECTUAREA EVALUĂRII IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI, în cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, pentru proiectul: ,,REABILITAREA AMENAJĂRII DE IRIGAȚII CARASU-NICOLAE BĂLCESCU, JUDEȚUL CONSTANȚA", propus a fi amplasat în județul Constanța, municipiul Medgidia, comunele Tortoman, Cuza Vodă, Mircea Vodă, extravilan, Amenajarea de Irigații Carasu-Nicolae Bălcescu, titular A.N.I.F.-FILIALA TERITORIALĂ DE ÎMBUNĂTĂȚIRI FUNCIARE CONSTANȚA.   

[stangabriel]

Avand in vedere ca a venit caldura iar solul este inca la limita de seceta in anumite zone chiar daca a fost o iarna cu precipitatii, am zis sa iau la "satelit" Canalul Siret.... Focsani, sa vedem ce lucrari au fost efectuate pana acum.

Citind despre Bazinul hidrografic al Raului Siret, sunt  cateva lucrari de efectuat concomitent cu acest canal:

1. Finalizarea celor 2 lacuri de acumulare din amonte pe Siret, de la intrare in tara: Varful Campului si Lunca Pascani. Sunt in diferite stadii de finalizare, vor ajuta la atenuarea viiturilor si vor avea rol de acumulare de apa si producerea de energie( datorita diferentei de nivel si debitului mic, nu exceleaza la productie). Insa cel mai important, sunt benefice pentru oprirea aluviunilor. Pentru bazinul raurilor Bistrita si Siret, colmatarea lacurilor cu aluviuni este de aprox 50%.  In SUA, se demoleaza barajele  pline cu aluviuni in mod controlat dar costurile sunt foarte mari. In Romania, cele mai pline cu aluviuni sunt lacurile de pe Jiu , in dreptul orasului Targu-Jiu : 85-90%. Au devenit o mare problema deoarece nu mai pot atenua nici o viitura. Evident, pline cu sterilul de la exploatarea de suprafata a carbunelui din zona.

2. Debitul mediu multianual al Siretului la vărsare in Dunare este de 250 m3/s, cu o minimă de 35 m3/s şi o maximă de 4650 m3/s (posibil 6000 mc/s la ultimele inundatii mari)
Deci debit minim 35 mc/s, la varsare in Dunare. Lacul Calimanesti, de unde se alimenteaza canalul, nu acumuleaza apele din aval, principale rauri fiind Putna, Barlad si Buzau. Asa ca obligatoriu , in zonele de intersectare cu raurile mari(Putna si Buzau), sa fie amplasate statii de umplere a canalului.

Din diferite surse, apreciez ca fiind corecte urmatoarele distante:

Lungime totala intre Calimanesti si "Capat Lucrari" 48km
Lungime operabil , cu apa  in acest moment 5.7 km
Lungime cu lucrari in diferite stadii 11 km.

Nu 20 km, nu 50 km, nu 198 km.
Si dupa cum o sa vedeti , raurile se vor subtraversa, nici vorba de turism sau transport cu barja.

Mai jos, urmeaza poze din satelit, minime explicatii si poze din Street View.

Imagine de ansamblu, Siret/Lacul Calimanesti - Final zona cu lucrari


Alimentarea din Lacul Calimanesti


Portiunea de canal cu apa


Subtraversare raul Zabrauti


Dj204 din satelin


Dj204 Street view


DN2 langa Marasesti.


S la sud de Marasesti.


Zona S Marasesti.


DJ205


Inceput lucrari Subtraversare Raul Susita.


DN24 SW


Lipsa Lucrari zona raului Putna. Intre Raul Putna si orasul Focsani, nu sunt lucrari


Imagine ansamblu oras Focsani, necesar demolari la Valcele.


Podurile pregatite. Aici DN2D


DN2M


Pod pregatit pentru canal.


Pod pe Dn2


Alt pod undeva pe camp.


Zona de final



Powered by API/PUM imgur uploader

[stangabriel]

Am gasit lista cu lucrarile efectuale pana acum la Canalul Magistral Siret – Bărăgan -etapa I

Stadiul execuției lucrărilor
Tronson I Priză Călimănești – km 5 + 710- dat în folosință

Tronson II km 5 + 710 Nod hidrotehnic Șușița (km14 + 500)
- 1.975 m canal neatacat
- 3.580 m canal terasamente – partial executat
- 2.930 ml canal betonat la cote finale
- 305 m canal betonat partial
- Nod Hidrotehnic Șușița executate doar casetele orizontale
- sunt începute lucrările la subtraversări

Tronson III Nod hidrotehnic Șușița (km 14 + 500) Milcov (km 32 + 500)
- 10.800 m canal neatacat
- 4.850 m cu terasamente partial executate
- 2.350 m canal betonat la cote finale
- sunt incepute lucrările la Nod Hidrotehnic Putna (record amonte și casete orizontale)
- sunt începute lucrările la Nod Hidrotehnic Milcov (casete orizontale)
- sunt incepute lucrările la regularizarea râului Putna
- sunt începute lucrările la subtraversările canal Ruptoarea, pârâul Putna Seacă, Valea Șoimului

Tronson IV Nod hidrotehnic Milcov
(km 32 + 500) – km 50+000
- 7.932 ml canal neatacat
- 5.488 ml canal cu terasamente parțiale
- 3.880 ml canal betonat la cote finale
- sunt începute lucrările la Nod Hidrptehnic Râmna (casete orizontale)
- sunt începute lucrările la subtraversarea pârâului Cârcelu Mare

[stangabriel]

Ma gandeam la proiectul de mai jos, ar fi fost ideal mai ales pentru zona Olteniei de jos.

"Planul National de Amenajare a Bazinelor Hidrografice din Romania a fost elaborat in baza "Studiilor de fundamentare a Schemelor Directoare de Amenajare si Management a Bazinelor Hidrografice - Componenta Plan de Amenajare" realizate de INHGA.  (2013)

Profesorul Alexandru Davidescu a propus un proiect in anul 1912, ce cuprindea intregul ses arabil al Munteniei pana la Dunare cum se exprima profesorul Cristea Mateescu. Proiectul propunea realizarea unui canal de colectare a apelor raurilor carpatine, incepand de la Adjud (cota 95,0), urma apoi un traseu spre sud-vest pana in zona Bucurestilor (cota 80,0), apoi spre Olt si Jiu. Acest canal era navigabil si s-ar fi legat cu un alt canal navigabil pe linia Bucuresti-Mostistea-Dunare. Orasele intalnite pe aceste trasee ar fi devenit porturi la Dunare si urmau sa fie irigate circa 900 000 ha si sa se realizeze un mare numar de uzine hidroelectrice.

Rata utilizarii apei pentru irigatii:





Powered by API/PUM imgur uploader

[aschiutza]

https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/romania-exporturi-animale-vii-120-milioane-euro-2021-valoare-ajuns-importurile-1_60e814405163ec4271e646ea/index.html

O sinteza a importurilor und exporturilor de produse alimentare in primele 3 luni ale acestui an.

[tom_sawyer]

România obţine în acest an o producţie de grâu de peste 11,33 de milioane de tone, fiind cea mai mare recoltă de la aderarea ţării la Uniunea Europeană, au anunţat, miercuri, reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Anul trecut, România a obţinut doar 6,4 milioane de tone de grâu, recolta fiind diminuată cu peste 40% din cauza secetei. Cei mai buni ani din 2007 şi până în prezent, potrivit datelor transmise de MADR, sunt 2017, cu 10,03 milioane de tone de grâu, 2018 – 10,14 milioane de tone şi 2019 – 10,29 milioane de tone.

De asemenea, producţia totală de orz se situează în anul 2021 la un nivel-record de 1,88 milioane tone, cea mai ridicată începând cu anul 2007. Şi în cazul acestei culturi, anii 2017, 2018 şi 2019 au fost cei mai buni, în condiţiile în care producţiile de orz au depăşit 1,26 de milioane de tone.

,,Şi la celelalte cereale – secară, triticale, orzoaică, ovăz, mei, hrişcă etc. – s-au obţinut producţii bune, astfel că producţia totală de cereale până la această dată depăşeşte 15 milioane tone", mai spun reprezentanţii MADR.

La rapiţă în anul 2021 s-a înregistrat cea mai mare producţie medie la hectar (3.022 kg/ha) din 2007 şi până în prezent, datorită soiurilor folosite, aplicării tehnologiei adecvate cât şi a condiţiilor agrometeorologice favorabile. În anul 2016 media la hectar a fost una de 2.835 kg/ha, iar anul trecut de 2.124 kg/ha. Ministerul nu a furnizat date despre producţia totală de rapiţă.

economica.net

[DarkFranck]

E cam cea mai mare productie din istorie, de fapt, că pe timpul lui Ceașcă, cu tot hei-rupul și cu pionierii și soldații duși la muncă forțată, producția era pe la 6-7 milioane de tone în realitate și peste 7 milioane doar în anii excepționali (am citit undeva serii statistice pe tema asta acum câțiva ani, dacă le găsesc le adaug). E drept, la ce am umblat anul ăsta prin țară, câmpurile arătau frumos peste tot, plus că subvențiile UE la hectar + organizarea logistică în jurul marilor piețe de export (Egipt + alte țări din Orientul Mijlociu + unele țări din Asia) au făcut minuni. Aici ne ajută mult Dunărea + portul Constanța.

[TVlad]

Oare ce productie am obtine daca la progresul tehnic actual am adauga si sistemele de irigatie de pe vremuri? Incepuse ministrul Petre Daea sa le resusciteze insa de cind a fost schimbat nu am mai auzit nimic.

[alecu26]

Ar fi interesant acum daca am face cat mai multa valoare adaugata cu acest grau, si celelate cereal, nu doar exportat in stare bruta.

[DarkFranck]

@TVlad Au încercat să ceară prin PNRR bani pentru irigații, a fost primul proiect respins din start, că afectează mediul  Nu cred că vom mai face sisteme de irigații și nici nu cred că e o idee bună, ăsta e un proiect de anii 1960 (pe sistemul sovietic: ăia au luat apă din Sârdaria și Amudaria până au secat de tot lacul Aral). UE nu finanțează așa ceva că ei vor acum totul "green", iar apa pentru irigații privează flora și fauna din mediu de apă și creează dezechilibre (ceea ce e adevărat). Părerea mea e că noi trebuie să ne gândim la sisteme agricole pentru 2040, când apa va fi mai scumpă și clima va fi diferită - perioade lungi secetoase și fenomene extreme, cu căderi mari de apă în interval scurt. Cam toată agricultura din Europa trebuie regândită în parametrii ăștia. Aici tehnologia va veni cu soluții, nu îmi fac griji: soiuri și mai adaptate, microrețele ieftine de irigare etc. Nu se vor mai construi mari rețele de irigații, nici nu vor mai avea sens.

@alecu26 Ai dreptate, dar asta depinde și de cererea de pe piața internă, în primul rând. Când cererea va fi mai sofisticată - și la noi devine, lent, mai sofisticată -, vor apărea și antreprenori care să o satisfacă nevoia de produse cu valoare adăugată mare. Făina și pâinea nu prea se exportă, astea se produc local peste tot (inclusiv în Egipt, cel mai mare importator mondial de grâu - de aia și cumpără doar grâu, că e mai ușor de stocat pe termen lung și ca să facă ei făină și pâine). În UE, cel mai mare exportator de grâu brut e Franța (și nu pentru că nu au industrie alimentară, când ai excedent îl exporți, iar prețurile sunt bune), noi suntem cam pe 2-3, iar pe plan mondial americanii exportă cel mai mult.

Am studiat piața agricolă la facultate și am mai citit chestii și după, iar teoria mea este următoarea: ca să ai producție cu valoare adăugată mare trebuie întâi să ai piață internă orientată spre anumite produse, să le produci, apoi să încercă să intri și pe alte piețe. Cel mai bun exemplu e Italia (exportator de paste, ei le-au inventat, a prins moda și în altă parte, acum exportă la greu că și-au făcut branduri cunoscute). Doar că, ce să vezi: Italia a devenit mare importator de grâu dur, că nu au suficientă producție, iar principalii exportatori sunt țări precum Argentina sau Ucraina, care nu respectă normele UE sau de alt fel, așa că s-au trezit mai nou că pastele lor nu prea mai sunt sănătoase (pesticide, glifosat etc).

România trebuie să se concentreze pe construirea de branduri alimentare naționale (și la asta UE chiar ne ajută!), dar în regim privat, nu public (că se alege praful), că în jurul lor îți asiguri valoare adăugată mai mare - de la turistul român și străin (care în România chiar vrea să mănânce mâncare românească de calitate, nu pizza și burgeri) până la consumatorul român obișnuit care, odată cu creșterea puterii de cumpărare, să fie tot mai stimulat să plătească mai mult pe mâncare mai sănătoasă și mai scumpă și, de preferat, în mare proporție românească (nu 100%, asta e o utopie). Adică să cumpere pâine românească mai scumpă, dar mai sănătoasă, un cârnat sau un pește gustos și cu label bio, dar cu preț mai mare.

Culmea, eu chiar cred că suntem pe drumul cel bun, pentru că se bagă bani în agricultură și e un influx de know how și de inteligență în agricultura românească, dar rezultatele se vor vedea în vreo 15-20 de ani.

Când am intrat în UE nu aveam nicio Indicaţie Geografică Protejată (IGP), primul a fost abia în 2011 (magiunul de Topoloveni), acum avem 9 și urmează și altele. Vorbeam acum 10 ani cu oameni din agricultură și când le ziceam de IGP se uitau la mine ca la OZN-uri. Acum se interesează ei care sunt procedurile etc, au pierdut 10 ani de pomană să se plângă că ne exploatează străinii (dar ei o ardeau făcând evaziune prin piețe cu produse de multe ori de calitate foarte slabă, produse cu exces de pesticide, sere încâlzite cu cauciucuri arse etc). Cei din business-ul agricol abia de câțiva ani și-au dat seama cât de important este IGP, la ce ajută label-ul bio sau organic etc, înseamnă afaceri mai mari, dar și investiții și eforturi.

Părerea mea că pentru agricultura românească începe o perioadă frumoasă, văd o schimbare de trend pozitivă, potențialul neexplatat începe să fie tot mai exploatat. 

LE: Agricultura ca agricultura, dar în turismul românesc încă e jale mare și afectează și sectorul agricol. Am fost weekendul trecut la o cârciumă lângă lacul Beliș-Fântânele să mănânc ceva local. Nu aveau nicio ciorbă ardelenească cu tarhon (după care eu sunt înnebunit și e chiar specialitate ardelenească excelentă), în schimb aveau ciorbă rădăuțeană  Am mai avut surprize negative din astea în multe locuri, pur și simplu sunt defazați total și serviciile sunt proaste în multe locuri. Eu când merg undeva vreau să mănânc ceva specific local, nu mă duc în Ardeal să mănânc ciorbă rădăuțeană.

[bgd77]

@TVlad - ministrul Daea le resuscita in dulcele stil romanesc (sau al partidului): mare tam-tam la inaugurare, dupa care se punea lacatul si nu se mai foloseau. Au fost exemple pe acest topic.