Agricultura in Romania

[carutasul]

după cum ziceam, funcționărimea comunistă se simte cu musca pe căciulă pentru că nu a îndeplinit ultimul plan cincinal (și pe cel de perspectivă până în 2000 )    În fine, aș fi curios dacă în condițiile de azi lucrarea mai e fezabilă și dacă va primi aprobare de mediu. E posibil să fie, dar vom vedea... bănuiesc că implică scăderea debitului Siretului cu tot felul de consecințe... Din fericire tot bazinul Bărăganului se întoarce tot în Dunăre în final.

[reed]

A postat Radu pe Youtube un video al canalului .Nu il postez aici,like-urile la el.

[survola]

Frumoasă filmarea, dar conform ei acest canal e ,,gata" doar pe 5,5 km. Nimic, practic.
,,Conform proiectului actual, canalul ar trebui să aibă 198 de kilometri" spune Wikipedia

[TibiV]

Hai sa punem si filmarea, sa stie toata lumea despre ce vorbim.
Cred ca @R@du nu se va supara...

[tom_sawyer]

Descrierea detaliată a licitației este pe pagina anterioară.

[CN1044802] Elaborarea documentatiei "Canalul Siret Baragan etapa I, tronson km 0+000 – km 23+372, jud Vrancea

Autoritate contractanta: AGENTIA NATIONALA DE IMBUNATATIRI FUNCIARE

Valoarea totala estimata: 7.215.126 lei

Descrierea achizitiei publice:
Elaborarea documentaţiilor de proiectare faza DALI/SF (obiectiv mixt de investiții)+PAC+PAD+POE+PTE+DE+AT (inclusiv realizarea studiilor de teren si a documentatiilor necesare obținerii avizelor si acordurilor legale), pentru obiectivul de investiţii: Canal magistral Siret-Baragan – Etapa I - Jud. Vrancea.
Reabilitare canal existent pe 5,7 km si executia canalului nou pe 8,86 km cu constructiile hidrotehnice aferente - Noduri hidrotehnice - Subtraversări vai naturale (V Zabrauti, V. Vinalcool, V. Panciu, V. Susita). Subtraversare DN2 (E85) 2 buc, subtraversare CT Panciu Marasesti 1 buc.

Termen limita pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare: 17.08.2022

[carutasul]

deci nu se mai reface SF-ul, trecem direct la execuție?  Când s-a făcut ultima dată studiul? în '87?

[b1]

Reabilitare canal ..... Subtraversare DN2 (E85) 2 buc

Din caietul de sarcini:



Powered by API/PUM imgur uploader

[RaduC]

Victorie a fermierilor cultivatori de sfeclă de zahăr membri ai AFF! Au semnat acordul pentru a cumpăra fabrica de la Luduș!

https://agrointel.ro/237087/victorie-a-cultivatorilor-de-sfecla-de-zahar-membri-ai-aff/#

Victorie a cultivatorilor de sfeclă de zahăr membri ai AFF! Fabrica de la Luduș rămâne la fermierii români. Pe 12 octombrie producătorii agricoli din zona Transilvaniei au avut o nouă întâlnire cu patronatul francez al unității de producție și au semnat un memorandum privind achiziționarea fabricii de zahăr de la Luduș, județul Mureș. Documentul a fost semnat din partea fermierilor români și mai are nevoie doar de avizul companiei-mamă din Franța, Tereos

[TibiV]

Pun si eu o filmare de ieri a lui SPIRI DRONE cu canalul Siret-Baragan in zona Focsani...

[mirceaeliade]

De la începutul acestui an calendaristic, România a adus din afara blocului comunitar de 13,9 ori mai mult grâu decât în perioada similară a anului trecut. În schimb, am exportat de 2,2 ori mai puțin.

Potrivit ultimelor informații ale Comisiei Eropene ce au ca bază transferurile de marfă din vamă de la începutul acestui an calendaristic (2 ianuarie- 5 februarie 2023),  România a cumpărat din afara UE peste 77.900 de tone de grâu, adică de 13,9 ori mai mult decât în perioada similară a anului trecut. În schimb, exporturile s-au diminuat la aproximativ 327.500 tone, fiind de 2,2 ori mai mici comparativ cu anul trecut.

În plus, dacă ne raportăm la întregul an comercial, care a debutat la 1 iulie 2022, România a ajuns al doilea cel mai mare importator de grâu al UE, după Estonia, cu importuri de peste 700.300 de tone (la importuri de 1,9 milioane de tone în Estonia). Aceasta în condițiile în care în tot anul comercial trecut, importurule României au fost de numai 32.240 de tone.

,,Producătorii agricoli locali sunt într-o situație delicată nu doar din cauza intrărilor de cereale din Ucraina ci și din cauza exporturilor care au scăzut foarte mult datorită pragului extrem  de mic (de preț n.red.) pe care l-a pus Rusia cerealelor livrate pe Marea Neagră. Rusia a câștigat aproape toate licitațiile pe grâu din Marea Neagră în ultimele șase luni. Astfel, producția locală a rămas la producător și este  foarte grav dacă va fi afectat stocul de legătură cu recolta nouă care se anunță a fi una bună", a explicat în cadrul unei ședinte a Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților Viorel Marin, Președintele ANAMOB, Asociația Națională a Industriilor de Morărit și Panificație din România.

Din datele Comisiei Europene, în primele 32 de săptămîn ale acestui an comercial, România a importat în total peste 25.600 de tone de făină de grâu, ceea ce reprezintă, din datele ANAMOB, două luni de consum intern. În schimb, exporturile au totalizat doar aproximativ 3.100 de tone.

Nu inteleg cum de importam dar nu il ducem mai departe la export.
https://www.economica.net/romania-a-adus-din-afara-ue-de-139-ori-mai-mult-grau-decat-in-perioada-similara-a-anului-trecut-exporturile-s-au-prabusit_646165.html

[dr4qul4]

simplu, exportam mai mult catre UE (de unde nu cred ca importam deloc) si oricum baza de raportare este diferita.  Desi exporturile non-UE sunt mai mici ca anul trecut, ele sunt mai mari ca importurile non-UE.

Din stirea ta:
Import non UE 77.900 de tone
Export non-UE 327.500 tone

Inainte de razboi nu importam grau. Doar exportam. Acum importam din Ucraina, pentru consum, procesare sau export catre UE!
 Si am putea exporta faina sau panificatie (dar ma indoiesc)

[stangabriel]

https://www.zf.ro/special/zf-romania-irigabila-in-zece-ani-putem-sa-ajungem-la-o-suprafata-21671868

Pentru anul 2023, Agenţia Naţională pentru Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) a pregătit o suprafaţă de 1,35 milioane de hectare pentru irigat, însă efectiv într-un an se irigă circa 500.000 de hectare, ceea ce înseamnă mai puţin de 10% din suprafaţa cultivată cu cereale.

În următorii zece ani, România are şansa să ajungă la o producţie de cereale de peste 40 de milioane de tone, cu 30% mai mult decât are acum într-un an normal, dacă investiţiile fermierilor şi ale autorităţilor vor fi canalizate spre irigaţii şi suprafaţa pregătită pentru irigat va ajunge la 2 mi�lioane de hectare, a fost una dintre concluziile conferinţei România Irigabilă.

,,Vedem o creştere sustenabilă de 30% a producţiei de cereale dacă vom face investiţii în irigaţii să ajungem la 2 milioane de hectare şi în reducerea suprafeţelor pe care se face agricultură de subzistenţă", au spus în cor speakerii conferinţei România irigabilă. Ziarul Financiar împreună cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Banca Transilvania îşi propun să organizeze o serie de conferinţe în zonele agricole puternice, la nivel regional, la care să pună pe masa discuţiilor subiectele la zi din agrobusiness.

Invitaţii conferinţei au spus că nu este sustenabil să se irige o suprafaţă de peste 2 milioane de hectare, dar nu văd nicio creştere a suprafeţei cultivate cu cereale, dar văd necesare investiţiile  în irigaţii pentru creşterea producţiei atât la nivel naţional, cât şi pe hectar. ,,Nu putem să dublăm producţia de cereale în zece ani, dacă luăm în calcul limitarea folosirii anumitor fertilizanţi, adaptarea geneticii şi schimbările climatice", au precizat ei.

Pentru anul 2023, Agenţia Naţională pentru Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) a pregătit o suprafaţă de 1,35 milioane de hectare pentru irigat, însă efectiv într-un an se irigă circa 500.000 de hectare, ceea ce înseamnă mai puţin de 10% din suprafaţa cultivată cu cereale. Potrivit decanului Facultăţii de Agricultură din Timişoara,  Florin Imbrea, din cele 5 milioane de hectare pe care România le cultivă cu cereale, doar 2 milioane ar putea ajunge să fie irigate în următorii 10 ani, dacă se vor folosi fondurile disponibile în acest sens.

Investiţiile în irigaţii au devenit o necesitate pentru România şi prin prisma secetelor care au redus producţiile de cereale semnificativ în 2020 şi în 2022, chiar şi în zone în care anterior erau precipitaţii sbundente, cum sunt centrul şi vestul ţării.

În cel mai bun an agricol, 2021, România a avut o producţie de cereale de peste 30 de milioane de tone, iar anul trecut a scăzut cu 20%, potrivit datelor oferite de Codruţ Călin Ancheş, director al Direcţiei de Agricultură Judeţeană Timiş.

,,Din totalul de 5,4 milioane hectare de teren agricol cultivat cu cereale, circa 1,2 milioane hectare au fost afectate de secetă în anul agricol trecut. Producţiile au fost cu 20% mai mici", a spus Codruţ Călin Ancheş. Astfel, într-un an secetos şi cu o suprafaţă de peste 1 milion de hectare afectată de această calamitate, producţia a fost de circa 25 de milioane de tone.

Fermierii prezenţi la dezbatere au subliniat nevoia de irigaţii. Ianco Zifceak, proprietar al Maxagro, şi-a propus să irige până la 1.500 hectare până anul viitor, din cele 11.700 pe care le deţine. ,,Anul trecut, costul irigaţiilor s-ar fi  plătit doar din diferenţa de producţie pe care am pierdut-o. Investiţia per hectar este de 3.000 euro", a subliniat el.

Fermierii au adus în discuţie şi dificultăţile cu care se confruntă, situaţia fiind îngreunată şi de faptul că infrastructura principală aferentă se află în proprietatea ANIF. ,,Canelele nu sunt ale noastre, sunt la ANIF. Ele ar trebuie să fie date în exploatare femierului. Dacă erau la mine, le gospodăream, le curăţam".

Un alt obstacol este birocraţia, fie că este vorba de aducerea apei prin canalele ANIF, fie că fermierul vrea să foreze pe terenul lui. ,,Cea mai mare problemă pentru noi nu e finanţarea, ci partea birocratică. Nu există ceva omogen, ca un fermier sau o cooperativ să se ducă la o instituţie, cum este ANIF, şi să spună ce vrea şi acel lucru să se facă. E nevoie de nenumărate drumuri la Bucureşti", comentează Kelo Milan, preşedinte al Cooperativei Agricole Fermierul Nădlăcan.

Diferenţa dintre un teren irigat şi unul care depinde de vreme se vede în statistici. Judeţele cu cele mai mari producţii la hectar sunt Brăila, Galaţi şi Călăraşi, acolo unde sunt şi cele mai mari suprafeţe irigate.

,,Aşa se întâmplă în Germania sau în Italia. La porumb de exemplu, dacă vorbim de aceeaşi genetică, am putea depăşi chiar şi Italia (care are o producţie medie de 10,2 t/ha) la producţie. Ei au suprafeţe multe irigate. Sunt zone în România, nu doar cele din top 5, care ar putea cu irigaţii să depăşească aceste ţări, având în vedere calitatea solului", spune Cosmin Popescu, rector al Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului.

[mirceaeliade]

Producție record de rapiță în România. Fermierii ar putea realiza peste 2,2 milioane de tone. Suntem lideri la export
Departamentul pentru Agricultură al SUA estimează că România va produce în acest an comercial 2,2 milioane de tone de rapiță, un record pentru țara noastră. Sutem al patrulea cel mai mare producător din Europa. Recoltarea semințelor de rapiță are loc la sfârșitul lunii iunie și în iulie.

o producție record pentru România, care nu a reușit în istoria recentă mai mult de 1,6 milioane de tone (în 2017)

Ca și anul trecut, când producția de rapiță s-a cifrat la peste 1,2 milioane de tone de pe aproximativ 469.000 de ha, România ar putea fi al patrulea cel mai mare producător de rapiță european, după Franța care ar putea atinge 4,8 milioane de tone,  Germania – 4,5 milioane de tone și Polonia – 3,4 milioane de tone.

Potrivit datelor Comisiei Europene, în anul comercial 2022/2023 ( 01/07/2022-04/06/2023), România a exportat 146.131 de tone de rapiță, adică 28% din cantitatea totală vândută de UE în afara spațiului său. Suntem astfel cel mai mare exportator european. Urmează Lituania, cu exporturi de 73.234 de tone și Letonia cu 70.820 de tone.

https://www.economica.net/productie-record-de-rapita-in-romania-fermierii-ar-putea-realiza-peste-22-milioane-de-tone-suntem-lideri-la-export_674979.html

[stangabriel]

https://adevarul.ro/economie/incep-lucrarile-la-canalul-siret-baragan-2296801.html

Lucrările la Canalul Siret-Bărăgan vor demara anul viitor, potrivit declarațiilor ministrului Agriculturii, Florin Barbu, care a precizat că este vorba despre încă 35 de kilometri.

În luna martie a anului viitor vor începe lucrările la încă 35 de kilometri din Canalul Siret-Bărăgan, un proiect important care va aduce beneficii agricultorilor din zonă, în condiţiile în care aproape trei amenajări de irigaţii din Ialomiţa, Brăila şi Buzău vor putea fi alimentate gravitaţional, a declarat, pentru Agerpres, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu.

"În martie anul viitor, vor începe lucrările la Canalul Siret-Bărăgan, încă 35 de kilometri. Din păcate, proiectul pe care eu l-am lansat cât am fost director la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) a fost stopat, a fost scos inclusiv din achiziţiile publice. În momentul de faţă se lucrează la acest proiect şi eu sunt convins că în martie anul viitor vom vedea excavatoare în zonă. Realizarea Canalului Siret-Bărăgan are un rol foarte important, aduce beneficii agricultorilor de zonă, pentru că aproape trei amenajări de irigaţii importante, din Ialomiţa, Brăila şi Buzău, pot fi alimentate gravitaţional din acest canal, iar Ministerul Agriculturii şi ANIF nu vor mai avea costuri cu energia pentru a pompa apa din Dunăre", a precizat Florin Barbu.

Acesta a subliniat că pentru reabilitarea infrastructurii secundare de irigaţii au fost alocate fonduri de peste 500 de milioane de euro din Planul Strategic PAC 2023-2027, respectiv 400 de milioane pentru organizaţiile de udători şi 100 de milioane de euro pentru amenajări locale.

"Anul acesta vom lansa reabilitarea sistemelor de irigaţii, infrastructură secundară. Vor fi alocaţi 400 de milioane de euro pentru organizaţiile de udători, dar am conceput în Planul Strategic şi o componentă separată de 100 de milioane de euro pentru amenajări locale. Ce înseamnă aceste amenajări locale? Concomitent, când realizăm Canalul Sire-Bărăgan, fermierii din zonă pot să acceseze fonduri pe amenajări locale, cu adeverinţă eliberată de către ANIF, pentru a-şi face instalaţiile de irigat şi a-şi putea iriga culturile. Dacă nu mergem concomitent şi nu gândim aceste investiţii, ajungem să facem încă 35 de kilometri din Canalul Siret-Bărăgan şi constatăm că peste 4-5 ani nu irigă nimeni", a susţinut el.

Doar 5 km finalizați
Potrivit sursei citate, în momentul de faţă doar 5 kilometri din Canalul Siret Bărgan sunt finalizaţi şi totodată funcţionali, deservind 7.000 de hectare.

"Cei 5 kilometri au fost finalizaţi atunci când eram director general la ANIF, împreună cu domnul ministru Petre Daea. Pentru prima oară a fost reabilitată o staţie pe Canalul Siret-Bărăgan, funcţională şi în momentul de faţă pentru 7.000 de hectare. A fost pentru prima oară când s-a irigat din Canalul Siret-Bărăgan. A fost un proiect de succes şi pot să vă asigur că irigaţiile în România vor fi finalizate, pentru că este proiectul meu de suflet", a transmis şeful de la Agricultură.

Întrebat la cât se ridică costurile pentru realizarea celor 35 de kilometri din Canalul Siret-Bărăgan, ministrul a transmis că încă se lucrează la acest proiect şi nu poate furniza deocamdată costurile totale, însă a menţionat că "nu sunt sume care să ne dea pe spate".

"Când am fost preşedintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor am suplimentat fondurile Programului naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii de la 1 miliard de euro la 1,5 miliarde de euro şi tot în calitate de preşedinte al Comisiei de Agricultură, împreună cu colegul meu, fostul ministru Adrian Chesnoiu, am putut da o lege prin care 50% din consumul de energie la organizaţii să fie suportat de către Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare", a adăugat el.

Totodată, ministrul Agriculturii a dat asigurări că până în 2027 se va finaliza programul de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii pe 2 milioane de hectare, din totalul celor 2,8 milioane hectare pe care România are amenajate sisteme de irigaţii.

"Aş vrea să clarific lucru şi pentru presă şi pentru majoritatea oamenilor. Trebuie să înţelegem că România are 9 milioane de hectare, dar amenajate cu irigaţii sunt aproape 2,8 milioane. În programul de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii sunt 2 milioane de hectare. Sunt sigur că până în 2027 aceste proiecte vor fi finalizate. Gândiţi-vă că noi putem scoate pe 2 milioane de hectare irigate cât scoatem pe celelalte nouă neirigate. Aş vrea foarte mult să înţeleagă lumea şi să nu se mai pună presiune, pentru că şi eu am fost acuzat, toată lumea a fost acuzată că au fost furaţi banii investiţi în sistemele de irigaţii. Acei bani care au fost investiţi în sistemele de irigaţii sunt acolo, pentru că în momentul de faţă avem aproape 1,4 milioane de hectare puse la dispoziţie şi aproape 870.000 de hectare irigate. Atunci când eu am ajuns la ANIF se irigau doar 147.000 de hectare în România", a explicat oficialul MADR.

Barbu a mai spus că investiţiile în reabilitarea sistemului de irigaţii sunt "investiţii foarte grele", pentru că nu se pot realiza tot timpului anului ci doar în perioadele în care agricultorii nu au nevoie de irigaţii şi de aceea "trebuie să avem răbdare" .

"Sunt investiţii foarte grele. Trebuie să avem răbdare. Pe perioada de vară când beneficiarii solicită apă trebuie să oprim aceste şantiere. Practic, în sistemul de irigaţii se lucrează patru luni pe timp de iarnă şi patru luni pe timp de primăvară. De aceea se merge un pic cam greu cu reabilitarea sistemului de irigaţii, pentru că nu putem să oprim canalele cu apă deoarece fermierii au nevoie de apă. Vedeţi ce temperaturi sunt şi cum ne influenţează schimbările climatice. Pot să vă spun că un milion de hectare de porumb irigat în România înseamnă 14 milioane de tone de porumb, cât facem practic pe cele 9 milioane hectare", a mai spus ministrul.

Acesta a adăugat că niciodată nu se va putea iriga pe toate cele 9 milioane de hectare pentru că există amenajări de irigaţii doar pe 2,8 milioane de hectare.

"Nu se pot iriga 9 milioane hectare, nu există aşa ceva. Asta vreau să vă spun şi să înţeleagă toată lumea. În România sunt amenajate 2,8 milioane de hectare. Sunt anumite sisteme, anumite lacuri de acumulare, anumite râuri care străbat zone agricole, dar pe acele amenajări prindem bani pentru a-şi realiza amenajări locale de irigaţii, dar se pretează mai mult amenajări de irigaţii prin subteran, că nu au capacitatea de apă ca să poată iriga, pentru că numai prin irigare 30% se face prin evapotranspiraţie", a explicat ministrul Agriculturii.

Nu în ultimul rând, Florin Barbu a susţinut că România are forţa de muncă bine pregătită în specialitatea de îmbunătăţiri funciare, inclusiv tineri, subliniind că multe sisteme de irigaţii din alte ţări au fost făcute cu specialiştii români de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Îmbunătăţiri Funciare.

"Eu spun că avem specialişti în domeniul îmbunătăţirilor funciare. Mai meseriaşi decât cei de la Institutul de Proiectare de Îmbunătăţiri Funciare din România nu cred că sunt în lumea asta, pentru că sistemele de irigaţii din celelalte ţări au fost făcute cu specialişti români de la acest institut, iar pe perioada în care am fost director la ANIF i-am luat de la Academie pe toţi care terminau şi îi integram în sistem, instituţie care are foarte mulţi tineri pregătiţi exact pe specialitatea îmbunătăţiri funciare", a concluzionat şeful MADR.

Canalul Siret-Bărăgan este un proiect început în anul 1986 pe râul Siret, între Barajul Călimăneşti şi Lacul Dridu, care urma să aducă apele din râul Siret către câmpurile Bărăganului. Canalul trebuia să aibă o lungime de 198 de kilometri, o lăţime la bază de 20 de metri şi o adâncime de 7 metri. Construirea canalului urma să aducă beneficii economice pe trei planuri: asigurarea apei pentru irigaţii în Bărăgan, reducerea riscului producerii de inundaţii în lunca Siretului şi utilizarea sa ca rută pentru transportul naval de mărfuri.

În anul 2012 se estima că pentru realizarea acestui proiect ar fi nevoie de o investiţie de 3,5 miliarde de euro. Finalizarea sa ar fi putut asigura irigarea a 10% din terenul agricol al României.

[kitsune]

Vezi că este topic cu canalul ăsta pe la "naval". De ce acolo, habar nu am, că nu cred că este navigabil.

https://forum.peundemerg.ro/index.php?topic=3390.0

Cred că mai bine e adus topicul cu totul aici