Piata fortei de munca in Romania

[Ionut]

Costul cu forţa de muncă a crescut în România, în al treilea trimestru, cu 13,9%

Costul orar cu forţa de muncă, un indicator al poverii salariale pentru angajatori, a crescut în al treilea trimestru al acestui an cu 13,91%, forma ajustată după numărul zilelor lucrătoare, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, cele mai mari creşteri fiind înregistrate în sănătate şi asistenţă socială, arată datele publicate, marţi, de Institutul Naţional de Statistică (INS). În al doilea trimestru, costul orar cu forţa de muncă a crescut cu 15,6%, forma ajustată, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2017. În al treilea trimestru al acestui an, în sectorul bugetar, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cele mai mari creşteri ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după efectul zilelor lucrătoare) s-au înregistrat în activităţile de sănătate şi asistenţă socială (32,64%), respectiv învăţământ (26,56%), ca efect al aplicării prevederilor legale pentru personalul plătit din fonduri publice.

News.ro

[Ionut]

Salariul mediu a trecut din nou de 2.700 de lei net în octombrie după cea mai mare creştere din ultimul deceniu: +14%



Salariul mediu net pe economie a ajuns la valoarea de 2.720 de lei net în luna octombrie a acestui an, în creştere cu 13,7% faţă de perioada similară din 2017, înregistrând astfel cea mai mare majorare din ultimul deceniu, arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor publicate de Institutul Naţional de Statistică. ,,De aproape trei ani, cu foarte puţine excepţii, creşterea salariilor în sectorul privat a fost stabilă, în jurul valorii de 10% pe an, numai sectorul construcţiilor înregistrând rate de creştere mai mari de două cifre pe parcursul acestui an. În octombrie 2018, salariile nete din sectorul privat au înregistrat o creştere de 10,2% faţă de octombrie 2017, cu mult sub nivelul creşterii salariilor din sectorul public. (...) În sectorul public, salariile au crescut cu 22% faţă de anul anterior", spun analiştii ING Bank.

ZF

[Ionut]

INS: Pensia medie a crescut în trimestrul trei, dar numărul pensionarilor a scăzut

Numărul mediu al pensionarilor din România a fost de 5,201 milioane în al treilea trimestru, în scădere cu 6.000 faţă de trimestrul precedent, în timp ce pensia medie a crescut la 1.222 de lei, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS). Raportul pe total dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat şi cel al salariaţilor a fost de 9 la 10. "Acest raport prezintă variaţii semnificative în profil teritorial, de la numai 5 pensionari la 10 salariaţi în Municipiul Bucureşti, la 16 pensionari la 10 salariaṭi în judeţul Teleorman, 15 la 10 în Giurgiu ṣi Vaslui ṣi 14 la 10 în Botoṣani ṣi Călăraṣi", se arată în comunicat.

Adevarul

[Ionut]

Cum se adaptează angajatorii la îmbătrânirea populaţiei. Top cinci lucruri de ştiut de către angajaţi

Schimbările demografice şi tehnologice sunt cele două tendinţe majore care transformă forţa de muncă, constată studiul Deloitte ,,Vocea forţei de muncă în Europa", la care au participat peste 15.000 de persoane din zece ţări europene, şi anume Franţa, Germania, Italia, Olanda, Polonia, Spania, Suedia, Elveţia, Marea Britanie şi România.

,,România se confruntă la rândul său cu scăderea natalităţii şi, în plus faţă de statele din Europa de Vest, cu migraţia forţei de muncă. Ambele fenomene probabil vor continua pe termen mediu şi pot afecta potenţialul de creştere a economiei. În cel mai recent raport privind stabilitatea financiară, Banca Naţională a României a identificat problema demografică drept o vulnerabilitate structurală, în condiţiile în care un sfert din forţa de muncă românească lucrează în alte state. Totuşi, prezentul studiu relevă şi modul în care angajatorii se pot adapta acestor tendinţe, schimbându-şi abordarea în cinci puncte cheie care vizează în principal menţinerea în activitate a seniorilor, flexibilitatea contractelor şi învăţarea", spune Raluca Bontaş.

Raspunsuri si detalii pe Adevarul.ro

[Ionut]

Rata de ocupare a populaţiei a crescut în al treilea trimestru la 71,3% şi rămâne peste ţinta naţională pentru 2020

Rata de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani din România, un indicator al gradului în care populaţia este activă din punct de vedere economic, a crescut, în al treilea trimestru, la 71,3%, de la 70,7% în trimestrul anterior, şi rămâne peste ţinta fixată pentru 2020, care prevede o rată de ocupare de minimum 70%, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Statisticile privind ocuparea sunt mai slabe dacă se ia în calcul întreaga populaţie din România considerată în vârstă de muncă, cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani. La această categorie, gradul de ocupare a ajuns în al doilea trimestru la 66,2%, în creştere cu 0,7 puncte procentuale faţă de trimestrul anterior. În al treilea trimestru al anului, populaţia activă a României era de 9,214 milioane persoane, din care 8,857 milioane erau ocupate şi 357.000 erau şomeri.

News.ro

[Ionut]

Anul Nou 2019 aduce creşteri salariale pentru bugetari. Creşte şi salariul minim pe economie

De la 1 ianuarie, bugetarii beneficiază din nou de o creştere salarială, potrivit Legii salarizării. Cei care nu vor primi bani în plus la salarii sunt medicii şi asistentele, care au primit de la 1 martie 2018 o majorare până la nivelul din 2022. ,,De la 1 ianuarie 2019, salariile ar trebui să crească, potrivit Legii salarizării, cu 25% din diferenţa din ceea ce este prevăzut în Legea salarizării pentru anul 2022 şi valoarea din decembrie 2018. Pe de altă parte, conform Ordonanţei de Urgenţă din luna aceasta, toate sporurile vor îngheţa la nivelul din 2017", a declarat, pentru MEDIAFAX, Bogdan Hossu, preşedintele Confederaţiei Sindicale ,,Cartel Alfa".

,,În fiecare an, începând din 2019 până în 2022, se creşte la bugetari cu 25% din diferenţa la salariu. Atenţie, ce înseamnă această diferenţă, pentru că au fost multe confuzii în ultima perioadă, s-a spus că se creşte cu 25% pe brut, de la 1 ianuarie. Nu, este 25% din diferenţă. De exemplu, eu am acum un salariu, să zicem, de 2.000 de lei şi în grilă, în lege, este scrisă o cifră de 6.000 de lei care ar trebui să fie salariul meu în 2022. Asta înseamnă că diferenţa între ceea ce am acum în plată şi ceea ce urmează să primesc în 2022, când este intrarea efectivă a legii în vigoare, este de 4.000 de lei. 25% din această diferenţă înseamnă 1.000 de lei creştere în fiecare an", anunţat, la începutul acestui an, Lia Olguţa Vasilescu, fostul ministru al Muncii şi Justiţiei Sociale.

Mediafax

[Ionut]

DW: Creşterea salariului minim nu-i scapă pe români de sărăcie

O amplă analiză efectuată de Kira Schacht pentru Deutsche Welle arată că România este ţara europeană cu cei mai mulţi beneficiari de salariu minim, care, deşi a crescut, nu-i scapă pe români de sărăcie absolută. ,,Sărăcia absolută este însă larg răspândită în România", arată unul dintre specialiştii consultaţi de publicaţia germană. Potrivit acestuia, cine lucrează cu program întreg trebuie ferit de sărăcie. ,,Salariul minim a fost gândit în acest scop. Unele state europene au realizat dezideratul mai bine, altele mai rău. Rezultatul este surprinzător", scrie dw.com.

În România salariul minim a crescut masiv în ultimii ani. Începând din 2010 s-a triplat. Începând din 2019 angajaţii români au dreptul la minim 2.080 lei pe lună, echivalentul a circa 447 de euro. Aceste majorări au ridicat veniturile multor oameni care anterior câştigau şi mai puţin. Între timp, România are cel mai ridicat procentaj din Europa de oameni care beneficiază de salariul minim. Potrivit unui raport al Eurofound, deja în 2017 patru din zece angajaţi beneficiau de salariul minim. Spre comparaţie, în Germania sunt retribuite cu salariul minim numai 3,6 la sută din locurile de muncă existente, mai precis 1,4 milioane de locuri de muncă. Dar chiar dacă pare îngrijorător la prima vedere, un procentaj mare de beneficiari de salariu minim nu este neapărat ceva rău. În România, de pildă, aceasta arată că situaţia multor angajaţi s-a îmbunătăţit în ultimii ani.

Adevarul

[Ionut]

INS: Rata şomajului în formă ajustată sezonier a scăzut în noiembrie 2018 la 3,9%

Rata şomajului în noiembrie 2018 a scăzut la 3,9%, date ajustate sezonier, faţă de luna precedentă, arată datele transmise miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS). În octombrie 2018, rata şomajului în formă ajustată sezonier a crescut la 4% faţă de luna precedentă, potrivit datelor INS. În noiembrie 2018, numărul şomerilor a scăzut atât faţă de luna precedentă, cât şi faţă de aceaşi lună a anului trecut. "Numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani) estimat pentru luna noiembrie a anului 2018 a fost de 358 mii persoane, în scădere atât faţă de luna precedentă (370 mii persoane), cât şi faţă de aceeaşi lună a anului anterior (427 mii persoane)", se arată în comunicat.

News.ro

[Ionut]

Veniturile românilor au crescut în al treilea trimestru al anului trecut, dar şi cheltuielile. Pe ce s-au dus banii

Potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), veniturile totale ale gospodăriilor din România au crescut în al treilea trimestru al anului trecut cu 30% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, până la 4.454 lei (955 euro) pe lună, dar cheltuielile s-au majorat cu 34,9%, la 3.891 lei (835 euro). Veniturile medii lunare ale gospodăriilor veniturile băneşti au fost, în medie, de 4090 lei lunar pe gospodărie (1573 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 364 lei lunar pe gospodărie (140 lei pe persoană). Ponderea salariilor şi a celorlalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (67,0% din veniturile totale ale gospodăriilor).



Alte cifre in Adevarul

[Ionut]

Câştigul salarial mediu net a încetinit în noiembrie 2018, cu un avans de 13,3%, până la 2.792 lei

Câştigul salarial mediu net a crescut în noiembrie 2018, nominal, cu 13,3% faţă de aceeaşi lună a anului anterior, la 2.792 lei, ritm încetinit faţă de luna precedentă, iar creşterea reală, în raport cu evoluţia preţurilor de consum, a fost de 9,5%, potrivit datelor transmise vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS). În octombrie 2018, câştigul salarial mediu net a crescut, nominal, cu 13,7% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, la 2.720 lei, ritm accelerat faţă de luna precedentă, iar creşterea reală, în raport cu evoluţia preţurilor de consum, a fost de 9,1%.

News.ro

[rota]

Salariul mediu pe economie a ajuns la 2.800 de lei net în noiembrie

Salariul mediu pe economie va depăşi 3.000 de lei net în 2019, iar în IT va trece cu siguranţă de 7.000 de lei net pe lună în 2019 dacă se păstrează ritmul de creştere din ultimii ani.

Salariul mediu net pe economie a ajuns la valoarea de 2.792 de lei net în luna noiembrie a anului 2018, în creştere cu 13% faţă de perioada similară a anului anterior, arată datele Institutului Naţional de Statistică. Salariul mediu pe economie a atins astfel un nou record.


ZF

[Ionut]

SONDAJ: Patru din zece angajaţi români sunt criticaţi sau penalizaţi de către şefi atunci când greşesc

Patru din zece angajaţi români spun că au primit critici de la şeful lor atunci când au făcut o greşeală, dintre care cei mai mulţi (63,3%) au fost criticaţi între patru ochi, potrivit unui sondaj realizat de firma de consultanţă UP! Your Service. Totodată, aproape un sfert dintre angajaţi au fost criticaţi de faţă cu colegii de echipă, iar restul (12,6%) au fost inclusiv penalizaţi pentru greşelile lor, potrivit sondajului. Însă, există şi manageri care au o abordare constructivă atunci când cineva din echipă face o greşeală, potrivit sondajului. "În total, 47,5% dintre angajaţii români spun că şefii lor nu numai că nu îi critică în astfel de situaţii, dar chiar îi ajută să repare greşeala. Restul de 12,5% dintre respondenţi susţin că nu apar niciun fel de repercusiuni atunci când greşesc", se arată în comunicat.

News.ro

[Ionut]

România, cea mai mare proporţie de tineri care muncesc, dar sunt expuşi riscurilor de sărăcie din UE

România are cea mai mare proporţie – 28,2% - de tineri care muncesc, dar care sunt expuşi riscurilor de sărăcie din Uniunea Europeană, urmată de Luxemburg (20%), Danemarca (19,1%) Spania (19%) şi Estonia (18,4%), informează Eurostat. Ţările cu cele mai reduse rate sunt Cehia (1,5%), Slovacia (3,8%) şi Finlanda (4,2%). Media Uniunii Europene pentru tinerii în vârstă de 18 – 24 de ani care lucrează dar sunt expuşi sărăciei este 11%, iar în zona euro 11,9%. Datele sunt valabile pentru anul 2017. Proporţia tinerilor expuşi riscului de sărăcie, deşi lucrează, este mai redusă decât cel al tuturor lucrătorilor din UE aflaţi în această situaţie, de 9,4%.

Mediafax

[Ionut]

Numarul muncitorilor veniti in Romania din afara UE s-a dublat. Cei mai multi sunt din Vietnam

Numarul muncitorilor din afara Uniunii Europene veniti anul trecut, oficial, in Romania s-a dublat fata de 2017. Astfel, daca in urma cu doi ani autoritatile au emis aproape 5.000 de avize de angajare, in 2019 numarul acestora a ajuns la circa 10.000. Cei mai multi muncitori au fost recrutati in constructii, pentru meserii precum zidar pietrar, sudor, muncitor necalificat, fierar betonist sau dulgher, informeaza Profit.ro.

Tarile din care a venit cea mai mare parte a fortei de munca straina au fost, de la aderarea Romaniei la UE, Turcia si China. Insa in ultimii doi ani Vietnamul a furnizat Romaniei cei mai multi muncitori: 1.414 in 2017, respectiv 3.202 in 2018. Pentru ca foarte multi romani pleaca din tara sa lucreze in alte state europene, antreprenorii sunt nevoiti sa angajeze muncitori din tari asiatice, cum ar fi Vietnam, China, Sri Lanka sau Filipine.

Pentru a aduce si mentine muncitorii straini in Romania, autoritatile au eliminat obligatia angajatorilor de a le acorda strainilor care cer prelungirea dreptului de sedere temporara in Romania cel putin salariul mediu brut pe economie. Totodata, din cauza lipsei fortei de munca, autoritatile romane au dublat in 2018 numarul muncitorilor straini care pot fi inregistrati pe piata locala. Pentru anul acesta, Guvernul pregateste aprobarea unui contingent de 13.500 lucratori nou-admisi pe piata fortei de munca din Romania.

Ziare.com

[Ionut]

Alina Bratu, Continental: În 10 ani, vom avea centre de excelenţă pentru învăţământul dual în marile oraşe

Sistemul de învăţământ dual, care presupune o implicare mai mare a companiilor şi a auto­rităţilor locale în formarea viitorilor meseriaşi de pe piaţa muncii, se va dezvolta foarte mult în următorul deceniu, iar economia va beneficia de o pregătire din ce în ce mai bună a absolvenţilor. ,,Dacă în 6 ani am ajuns aici în ceea ce priveşte învăţământul dual, peste încă 10 ani cred că vom vorbi de centre de exelenţă, de competenţă în acest domeniu. Nu va mai exista câte o şcoală profesională în fiecare oraş, ci vor exista câteva şcoli duale în oraşele mari care au nevoie de aceste calificări pentru că au industrie şi acolo se va învăţa meserie mult mai temeinic decât se face acum", a explicat Alina Bratu, directorul naţional de comunicare al grupului producător de componente auto Continental în România, într-o intervenţie telefonică în cadrul emisiunii online de business ZF Live.

ZF