Piata fortei de munca in Romania

[Ionut]

Exclusiv ZF. Topul salariilor din România dezvăluie o surpriză imensă: Pe primul loc este o companie de stat, care plăteşte dublu faţă de Microsoft şi de trei ori mai mult decât Oracle, IBM sau PRO TV

În top 10 companii care oferă cele mai mari salarii din economie se află şase companii de IT şi două companii controlate de stat. Romatsa, regia autonomă de stat care se ocupă de controlul trafi­cu­lui aerian, are cel mai bine plă­tiţi angajaţi din economie, cu un salariu mediu de 21.800 de lei net/lună. Pe locul doi în clasament se află Microsoft, furnizorul de servicii IT care oferă un salariu mediu de 10.000 de lei net pe lună, urmat de producătorul de energie Nu­cle­ar­electrica, unde salariul mediu a fost de 7.700 de lei net în 2017, potrivit calculelor ZF efec­tua­te pe baza datelor furnizate de Registrul Co­merţului. În top au fost incluse companiile din top 100 cu cele mai mari cheltuieli de personal.



ZF

[Ionut]

Guvernul a aprobat un contingent de 20.000 de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în anul 2019

Documentul stabileşte, pentru anul 2019, un contingent de 20.000 de lucrători nou - admişi pe piaţa forţei de muncă din România, cu 5.000 mai mulţi faţă de anul 2018, având în vedere că anul trecut Guvernul a fost nevoit să suplimenteze cu 8.000 contingentul de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România. Măsura de suplimentare a contingentului aprobat iniţial anul trecut a fost adoptată după ce s-a înregistrat o creştere cu peste 50% a numărului de avize de muncă eliberate.

Măsura adoptată de Guvern a ţinut cont de datele comunicate de Inspectoratul General pentru Imigrări, conform cărora în perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2018 au fost eliberate 6.519 avize, din care 4.299 pentru lucrători permanenţi, 1.980 pentru lucrători detaşaţi, 121 pentru lucrători înalt calificaţi, 90 pentru lucrători sezonieri, 25 pentru lucrători transfrontalieri şi 4 pentru lucrători stagiari, dar şi de datele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, potrivit cărora, în perioada ianuarie - august 2018, 63.819 de locuri de muncă au fost declarate vacante, în mod repetat, de către angajatori.

News.ro

[Ionut]

România are unul dintre cele mai mici salarii minime din UE, în ciuda majorărilor repetate

România, Letonia şi Bulgaria au cele mai mici salarii minime pe economie din Uniunea Europeană, în ciuda majorărilor repetate din ultimii ani, arată Eurostat. Din cele 28 de state membre UE, 22 au în legislaţie un salariu minim naţional, la 1 ianuarie 2019. Numai Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda şi Suedia nu au salariu minim. În ianuarie 2019, Bulgaria avea cel mai mic salariu minim brut din UE, de 286 euro, urmată de Letonia, unde salariul minim brut era de 430 euro. România se situa pe locul trei în top, cu un salariu minim brut de 446 euro.



Adevarul

[Ionut]

Companiile unde vor românii să lucreze. Cum îi atrag pe angajaţi

Deşi începutul de an este în mod tradiţional uşor mai greoi pentru angajatori, volumul de aplicări la joburi este mai mare decât în alte perioade din an, luna ianuarie aducând BestJobs un plus de 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Cele mai multe căutări de joburi din luna ianuarie au fost în domenii precum: transport - peste 36.000 de căutări, financiar contabil - peste 27.000 de căutări, inginerie - peste 19.000 de căutări, vânzări - peste 14.000 de căutări, resurse umane - peste 10.000 de căutări.

În luna ianuarie a acestui an, primele zece companii care au primit cele mai multe aplicări la joburile postate au fost Kaufland România (3.182 aplicări), Rompetrol (2.697 de aplicări), Unilever (2.360 de aplicări), Oracle (2.062 de aplicări), Banca Transilvania (1.739 de aplicări), Grup Renault România (1.657 de aplicări), Alpha Bank (1.623 de aplicări), Raiffeisen Bank (1.598 de aplicări), Deichmann (1.569 de aplicări) şi Mega Image (1.552 de aplicări). Cea mai mare parte dintre aceşti angajatori preferaţi au înregistrat şi candidaturi spontane, direct pe pagina lor de profil de pe BestJobs.eu, din partea candidaţilor care şi-ar dori să lucreze în cadrul companiei preferate, chiar dacă la momentul aplicării o poziţie potrivită profilului acestora nu era deschisă.

Companiile cu cel mai bun brand de angajator în luna ianuarie au fost: A&D Pharma, cu 198 de aplicări spontane, First Bank şi Unilever, cu câte 181 de aplicări spontane, Kaufland, cu 180 de aplicări spontane, Sodexo, cu 176 aplicări spontane, Oracle, cu 147 aplicări spontane, Alka Trading, cu 133 de aplicări spontane, Rompetrol, cu 115 aplicări spontane, Grup Renault România, cu 111 aplicări spontane, şi Coca Cola HBC, cu 110 aplicări spontane.

Adevarul

[Ionut]

Bucurestiul a ajuns la 1 milion de salariati si aproape 500.000 de pensionari

Numarul salariatilor din Capitala a ajuns, la finele lunii noiembrie 2018, la 1.018.213 persoane, comparativ cu 993.740 persoane in perioada similara din 2017, conform datelor centralizate de Institutul National de Statistica. Castigul salarial mediu brut, era la finele lunii noiembrie 2018, de 5.942 lei (4.408 lei in noiembrie 2017), iar cel net de 3.552 lei (3.164 noiembrie 2017). Pe de alta parte, la finele lunii noiembrie erau inregistrati 15.776 someri, in scadere cu 2.567 persoane comparativ cu perioada similara din 2017. Rata somajului se situa la 1,3%, in cazul femeilor aceasta fiind de 1,5%. In ceea ce priveste pensionarii, numarul acestora era de 484.429 persoane in noiembrie 2018, iar pensia medie se cifra la 1.503 lei.

Ziare.com

[Ionut]

Deficitul de forţă de muncă, acoperit parţial cu deţinuţi. Cu cât sunt plătiţi şi ce profit aduc închisorilor

Aproape 60% dintre deţinuţii închişi în Penitenciarul din Timişoara lucrează în zeci de firme care duc lipsă de personal, astfel că doar anul trecut reprezentanţii instituţiei au încasat peste 2 milioane de euro asigurând companiilor forţa de muncă necesară, notează Mediafax. Potrivit reprezentanţilor Penitenciarului "Popa Şapcă" din Timişoara, anul trecut au fost încheiate aproape 80 de contracte cu diferite companii din judeţul Timiş care duc lipsă de personal şi au dorit să angajeze deţinuţi. În total, din cei 887 de deţinuţi închişi în penitenciarul din Timişoara, 521 dintre aceştia lucrează pe perioada detenţiei.

Astfel, instituţia a încasat doar anul trecut peste zece milioane de lei de la firmele la care deţinuţii sunt angajaţi. "Veniturile proprii încasate au fost în sumă de 11.186.111 lei, depăşindu-se astfel, pentru prima dată în sistemul penitenciar pragul de 10.000.000 lei, cea mai mare pondere - 10.544.172 ( 94,26%), o reprezintă încasări prestări servicii din folosirea la muncă a persoanelor private de libertate", a informat Penitenciarul "Popa Şapcă" din Timişoara, precizând că o parte dintre deţinuţi lucrează chiar în închisoare, în cadrul unor puncte de lucru deschise de firme.

Adevarul

[Ionut]

Bogdan Badea, eJobs România: IT-iştii, avocaţii, bancherii şi cei din HR, sunt cel mai bine plătiţi. În 2019 ne aşteptăm la creşteri salariale punctuale, dar nu în toate domeniile

Distribuţia pe zone geografice a salariilor medii nete arată că zona Bucureşti - Ilfov deţine primul loc în topul regiunilor cu cele mai mari salarii, media fiind de 2.989 de lei. IT-iştii, avocaţii, bancherii şi specialiştii în resurse umane au fost în 2018 an­ga­jaţii cu cele mai mari salarii din Ro­mâ­nia, potrivit rapor­tu­lui anual HR Review & Trends, lansat de eJobs, cel mai ma­re salariu mediu net fiind înre­gis­trat de cei din IT, cu 5.731 de lei pe lună.

ZF

[Ionut]

INS: Salariile au crescut cu 6% în decembrie, faţă de luna noiembrie 2018

Potrivit INS, cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în domeniul extracţiei cărbunelui superior şi inferior (creştere cu 51,4% în decembrie 2018, faţă de noiembrie 2018, nivelul salariului mediu net ajungând la 4.504 lei), respectiv cu 38,7% în depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, până la un salariu mediu net de 4.881 lei.

Luna decembrie a adus creşteri cuprinse între 10,0% şi 15,5% şi pentru angajaţii din domeniul tranzacţiilor imobiliare (2.763 lei), telecomunicaţii (4.324 lei), fabricarea altor mijloace de transport (3.665 lei), colectarea şi epurarea apelor uzate (2.795 lei), fabricarea altor produse din minerale nemetalice (2.785 lei), captarea, tratarea şi distribuţia apei (2.768 lei), activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale (5.460 lei), activităţi auxiliare intermedierilor financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii (3.916 lei), transporturi terestre şi transporturi prin conducte (2.531 lei).

Adevarul

[Ionut]

La nivel european se va înfiinţa o Autoritate a Muncii. Cum va gestiona aceasta mobilitatea celor 17 milioane de expaţi

Comisia Europeană, Parlamentul European şi Consiliul au ajuns la un acord provizoriu cu privire la înfiinţarea unei Autorităţi Europene a Muncii (AEM), entitate care va gestiona mobilitatea celor 17 milioane de oameni care muncesc în altă ţară decât cea în care s-au născut. Această nouă autoritate a UE va sprijini mobilitatea echitabilă a forţei de muncă în cadrul UE, permiţând cetăţenilor şi întreprinderilor să profite de oportunităţile oferite de piaţa unică şi sprijinind totodată cooperarea între autorităţile naţionale, inclusiv în prevenirea şi combaterea fraudei şi abuzurilor sociale.

Detalii in Adevarul

[Ionut]

Mai puţină birocraţie pentru cei care locuiesc sau lucrează în alt stat UE. De ce obligaţii scapă

Începând de astăzi, se vor aplica în întreaga Uniune Europeană noile norme ale UE vizând reducerea costurilor şi a formalităţilor pentru cetăţenii care locuiesc în afara ţării lor de origine. Cetăţenii care se mută sau locuiesc în altă ţară din UE trebuiau, până acum, să obţină o ştampilă pentru a demonstra că documentele lor oficiale (cum ar fi, certificate de naştere, căsătorie sau deces) sunt autentice. Aproximativ 17 milioane de cetăţeni ai UE se aflau în această situaţie. În temeiul noului regulament, această ştampilă şi procedurile birocratice legate de obţinerea sa nu vor mai fi necesare atunci când se prezintă autorităţilor dintr-o ţară a UE documente oficiale emise într-un alt stat membru. În temeiul noilor norme, în multe cazuri, cetăţenii nu vor mai fi nevoiţi să furnizeze o traducere legalizată/oficială a documentului lor oficial. În acelaşi timp, regulamentul prevede garanţii solide pentru prevenirea fraudei.

Detalii in Adevarul

[Ionut]

Studiu: În ce domenii se fac cele mai multe concedieri

Potrivit unui studiu al PIAROM, anul trecut, la 1 octombrie, 48,14% dintre contractele de muncă pentru normă întreagă înregistrate în România corespundeau unui salariu mediu brut aflat în zona salariului minim pe economie, respectiv: 39,20% dintre CIM cu normă întreagă erau încheiate la valoarea salariului minim pe economie, în timp ce alte 8,94% depăşeau cu puţin salariul minim pe economie (sub 2.150 lei).

Pe grupe principale de activităţi economice (secţiuni CAEN), cele mai multe locuri de muncă au fost create în comerţ (+33.535 CIM, respectiv + 3,7%, ajungând la 889.415 CIM), informaţii şi comunicaţii (+16.740 CIM, respectiv +9,49%, ajungând la 176.307 CIM) şi transport şi depozitare (+15.433 CIM, respectiv +4,05%, ajungând la 381.083 CIM). Cele mai mai mari reduceri ale numărului de contracte de muncă s-au înregistrat la nivelul sectoarelor: fabricarea altor articole de îmbrăcăminte (exclusiv lenjeria de corp) - Cod CAEN 1413 (-9.937 CIM, -10,19%); fabricarea de echipamente electrice şi electronice pentru autovehicule şi pentru motoare de autovehicule - Cod CAEN 2931 (-5.545 CIM, -6,17%); fabricarea încălţămintei - Cod CAEN 1520 (-4.367 CIM, - 9,67%).

Date complete in Adevarul

[Ionut]

Topul celor mai căutate meserii în România şi străinătate. Ce salarii oferă angajatorii

Cea de-a doua ediţie a studiului "Indexul locurilor de muncă" în care se regăsesc principalele date centralizate din secţiunea "Locuri de muncă", în care angajatorii publică peste 500.000 de anunţuri de locuri de muncă vacante pe an, a fost lansată miercuri, studiul prezentând principalele meserii căutate atât în România, cât şi în străinătate, dar şi salariile care sunt oferite. OLX - Indexul locurilor de muncă este o analiză semestrială, ce a fost lansată în vara anului 2018. A doua ediţie aduce în prim plan o serie de noi informaţii privind evoluţia numărului de anunţuri pentru locurile de muncă disponibile pe platformă, topul domeniilor cu cei mai mulţi candidaţi, durata media de ocupare a locurilor de muncă şi topul celor mai dinamice judeţe pe piaţa de muncă autohtonă.

Deficitul acut de candidaţi în categoria şoferilor se reflectă cu precădere în numărul mare de anunţuri de angajare publicate de companii (cu o creştere de 2% faţă de aceeaşi perioadă din 2017). Astfel, "Şoferi - Servicii auto - Curierat" rămâne şi în al doilea semestru al anului trecut categoria care a adunat cele mai multe locuri de muncă (disponibile la secţiunea OLX Locuri de muncă), cu peste 45.500 de oferte active. Totodată, domeniul se află pe primul loc şi din punct de vedere al numărului de aplicanţi în a doua jumătate a anului precedent – peste 160.000 de candidaţi unici, ofertele de job generând peste 1,5 milioane de aplicaţii unice în intervalul analizat. Pentru un post de şofer publicat pe OLX, aplică, în medie, 42 de candidaţi, iar durata aproximativă de ocupare a unui loc de muncă pentru această poziţie este de 18 zile.

Multe cifre si detalii in Adevarul

[Ionut]

Cât ,,cântăresc" salariile în businessurile celor mai mari companii din România: 11% la OMV Petrom, 5,9% la Automobile Dacia. ,,Ponderea salariilor în veniturile celor mai mari companii reflectă structura economiei, care produce bunuri şi servicii cu valoare adăugată mică."

Cele mai mari 10 companii din economie după valoarea cifrei de afaceri în 2017 alocă cheltuielilor de personal sume cuprinse între 1% şi 11% din cifra de afaceri, arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la Registrul Comerţului şi de la Ministerul de Finanţe. Astfel, din top 10 companii după cifra de afaceri din 2017, cel mai mult ,,consumă" pe salarii producătorul de petrol şi gaze OMV Petrom. Cu afaceri de 14,7 mld. lei în 2017, compania a avut cheltuieli de personal în valoare de peste 1,6 mld. lei, adică 11,2% din cifra de afaceri.

,,Ponderea salariilor în structura cheltuielilor unei firme depinde foarte mult de structura economiei şi de industria în care activează. Spre exemplu, în serviciile IT, în serviciile creative, această parte modernă a economiei, ponderea salariilor în cifra de afaceri este mult mai mare. În schimb, în top 10 companii din România după cifra de afaceri ponderea salariilor este redusă pentru că nu sunt activităţi cu valoare adăugată prea mare", a explicat analistul economic Aurelian Dochia.

Producătorul de autovehicule Automobile Dacia, cea mai mare companie după cifra de afaceri din 2017 – de peste 23 de miliarde de lei, are cheltuieli de salarii de doar 5,9% din cifra de afaceri

ZF

[Ionut]

Eurostat: România este pe locul patru în UE la diferenţa dintre rata de ocupare a bărbaţilor şi femeilor

România este pe locul patru în Uniunea Europeană în privinţa diferenţei între rata de ocupare a bărbaţilor şi a femeilor, de 17,1%, în timp ce media UE este de 11,5%, potrivit datelor aferente anului 2017 publicate marţi de biroul european de statiastică, Eurostat. România înregistrează totodată cel mai mic decalaj între câştigul mediu brut pe oră al angajaţilor bărbaţi şi cel al femeilor, care reprezintă doar 3,5% din câştigul mediu brut pe oră al bărbaţilor cel mai ridicat nivel fiind în Estonia, (25,6%), urmat de cel din Cehia (21,1%) şi Germania (21%) în timp ce media europeană este de 16%. Niveluri foarte scăzute ale acestui de decalaj mai sunt în Italia şi Luxemburg (5%).

News.ro

[rota]

INFOGRAFIC În 5 ani, România va avea nevoie de peste jumătate de milion de persoane în plus pe piața forței de muncă

Economia României va avea nevoie, într-un interval de 5 ani, de peste jumătate de milion de persoane în plus pe piața forței de muncă, necesar care nu poate fi acoperit din resursele de muncă interne dacă nu sunt adoptate rapid o serie de măsuri, relevă un studiu realizat de Confederația Patronală Concordia și Institutul Național de Cercetări Economice (INCE) al Academiei Române.