Lucrari de reabilitare a infrastructurii feroviare

[alinuttt]

Linia de la Brîncovenești la Reghin era limitată la 30 km/h. Foarte bine că se face RK și pe secundare, nu doar magistralele fac obiectul rețelei.

[GML]

Din curiozitate am verificat Mersul Trenurilor, intre Reghin si Cluj. CFR ul scrie, ca mergi cu bus intre anumite statii, dar la Interregional nu apare.
Se lucreaza numai intre anumite ore? Sau cum se face?

[razvan96]

Consolidare terasament km 321+950 - 323+400, linia I Tecuci – Iasi - proiectare si executie

Atribuita Daria Const pentru 4.743.638 RON, dupa nenumarate anulari ale unor licitatii cu acelasi obiect in ultimii ani, in sfarsit a putut cineva sa se incadreze in pret.

[razvan96]

Reparație capitală linia CF 116 Livezeni – Simeria interval Bănița – Merișor fir I km 67+620-62+150 (proiectare și execuție)

Si aici a ofertat doar Wiebe-Swietelsky.

[razvan96]

Refactie totala pe linia 216 Ilia – Lugoj , intre statiile Holdea – Marginea km 24+000 – 30+500 ( proiectare si executie )
A ofertat doar INTERNATIONAL RAIL TRANSPORT SI CONSTRUCTII CAI FERATE SRL.

Licitatia aceasta a fost anulata dupa un an si ceva pentru ca dupa ce a fost descalificat, singurul ofertant nu a fost in stare sa depuna contestatia unde trebuie. E cel putin a treia oara cand se intampla asta in cazul companiei respective.

S-a relansat azi cu o valoare estimata aproape dubla, 35,06 milioane fata de sub 19 cat a fost initial.

[razvan96]

Nu intra chiar la lucrari, dar si celelalte licitatii de aprovizionare le-am pus tot aici.

Ieri au lansat o licitatie pentru un acord cadru pentru sina.

[CN1036981] - ȘINĂ CF tip 49E1 și 60E1.

Valoare estimata: 1.141.308.352 RON (lotul 1 sina tratata termic de 49 si 60; lotul 2 sina netratata termic de 60).

Acordul e pe 4 ani ca de obicei, cantitatea toata livrabila fiind de ~200.000 de tone, deci pentru aproximativ 1700 de kilometri daca am calculat bine la proportiile din caietul de sarcini. Daca s-ar cumpara pe bune atat in 4 ani si s-ar si folosi cum trebuie am iesi din secolul 19 al vitezei feroviare.

[MarianD]

Depinde doar daca nu se limiteaza doar la sina.

http://www.cfr.ro/files/ddr/RO%202021/DRR%202021.pdf

Zice asa:
" lungimea traseului reţelei infrastructurii feroviare interoperabile: 6.804 km;"

1700km ar fi un inceput BUN, felicitari pentru demers. Sa presupunem ca aceasta cantitate maxima s-ar utiliza pe liniile directe DOAR de pe interoperabile. La cum vad yo lucrurile, fara vreo cateva sute de macazuri (poate si cu viteza sporita in abatere) treaba e par la betoniera.
Iarasi, avem o problema si la pct. 3.3.3.2 "Sisteme de control al traficului", unde, 300+ de statii au nevoie de sisteme de centralizare. O parte sunt si pe interoperabile.

Cum am mai spus, si cum tot sustin si altii, printre care si @frunzaverde, eu m-as axa STRICT pe eliminarea punctelor slabite conform BAR. Apoi as cauta portiunile de linie care as putea sa le imbunatatesc (raze de curba, profil, sisteme de management trafic - ERTMS de ex., etc.). In principiu, as asculta un pic de revizorii de cale, da, aia de stau cu steguletu cand trece trenu'. Apoi daca nici aia nu stiu ce e aia cale ferata...

[razvan96]

Pai exista si un acord cadru pentru traverse suficient pentru 800 de km de cale. Problema e ca pana acum nu s-a comandat efectiv nimic pe acel contract., sa speram ca se va întâmpla.

[tom_sawyer]

Proiectul de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea Planului de acțiune pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare și transferul modal către calea ferată al fluxurilor de transport de călători și marfă

Data publicării: 03.12.2021
Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii: 14.12.2021

Scurta descriere a reglementării:

La sfârșitul lunii septembrie 2021 a fost aprobat Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României care prevede un set de reforme și de investiții prioritizate în baza unui set de criterii care au în vedere asigurarea accesibilității  și conectivității, elemente cheie pentru dezvoltarea economică și socială.

Prin adoptarea prezentului act normativ se urmărește aprobarea Planului de acțiune pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare și transferul modal către calea ferată al fluxurilor de transport de călători și marfă, acțiune asumată în cadrul PNRR pentru finalul anului 2021. Prin PNRR au fost asumate două obiective relevante de reformă în domeniul transporturilor. Aceste obiective vizează creşterea cu 25% până în anul 2026 a traficului feroviar derulat pe reţeaua feroviară din România. Acest document reprezintă un plan de acţiune cuprinzător destinat să asigure realizarea cu succes a obiectivelor de reformă asumate în ceea ce priveşte creşterea traficului feroviar până în anul 2026.

În cadrul PNRR a fost propusă reforma "Dezvoltarea infrastructurii feroviare și managementul traficului feroviar". Obiectivul acestei reforme este de a consolida eficiența și competitivitatea căilor ferate din România. În procesul de elaborare a PNRR a fost agreată necesitatea unui plan de acţiune pentru atingerea obiectivelor de reformă asumate în ceea ce priveşte creşterea traficului feroviar până în anul 2026. Acest plan include:

-        un sistem cu indicatori pentru prioritizarea investițiilor;

-        o structură responsabilă cu pregătirea proiectului;

-        măsuri de creștere a traficului de marfă feroviar cu cel puțin 25 % până în 2026 față de 2020;

-        măsuri specifice în vederea atingerii unui obiectiv de creștere a numărului de călători din transportul feroviar cu o medie de 25 % față de nivelul de referință din 2021;

-        măsuri de creștere a utilizării materialului rulant nou achiziționat;

-        măsuri de transfer al călătorilor de la transportul cu autobuze/microbuze la transportul feroviar pe rutele de navetă.

O componentă importantă a acestui plan de acţiune se referă la implementarea Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025, document aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 985/2020. Rolul determinant al implementării acestei strategii în cadrul planului de acţiune destinat creşterii masive a traficului feroviar este dat de orientarea prevalentă a strategiei spre creşterea competitivităţii serviciilor de transport feroviar pe piaţa internă a transporturilor de călători şi marfă, în principal prin creşterea performanţelor circulaţiei trenurilor.

În conformitate cu prevederile legislaţiei europene şi naţionale în vigoare, instrumentul prin care se asigură cadrul legal de implementare a Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025 este contractul de activitate şi performanţă al administratorului infrastructurii feroviare pentru perioada 2021-2025, contract încheiat cu Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, în numele statului. Acest contract a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 920/2021.

Implementarea Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025 reprezintă o condiţie necesară, dar nu şi suficientă, pentru atingerea obiectivelor de reformă asumate prin PNRR în ceea ce priveşte creşterea traficului feroviar până în anul 2026.

MT


www.mt.ro/web14/documente/acte-normative/2021/11_28/anexa.docx





+





Proiectul de Hotărâre a Guvernului  privind aprobarea Planului Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2020-2030

https://onedrive.live.com/view.aspx?resid=849D1C715B5A454D!184097&ithint=file%2cdocx&authkey=!ALUYjcoWJlRcWdM

[vancouver]

Asa DA. Bravo. Prioritizare. In felul acesta vezi unde ai castigul maxim raportat la pret. E normal ca au iesit sus de tot Bucuresti - Craiova si Ploiesti - Focsani, fiind zone cu restrictii de viteza majore si intens circulate. Totodata costul este mic (raportat la alte proiecte) datorita reliefului usor.

M-ar bucura sa intre cat mai repede in modernizare.

[dargauda]

Planul investițional pentru infrastructură, în linie dreaptă. LISTA proiectelor feroviare

La un an și cinci luni după ce a fost prezentat de ministrul Transporturilor de la acea vreme, Lucian Bode, Planul investițional pentru infrastructură 2020-2030 a fost pus în dezbatere publică de actualul ocupant al cabinetului de la etajul 1 al Palatului CFR, Sorin Grindeanu. Documentul urmează, în mare, aceeași linie, însă de la prima prezentare și până acum a suferit mai multe ajustări. Club Feroviar vă prezintă prevederile acestui plan în ceea ce privește transportul pe calea ferată.

În urmă cu o săptămână, ministrul Sorin Grindeanu anunța că Planul investițional pentru infrastructură urma să fie deblocat cât mai rapid. "De asemenea, așa cum știți, acel plan investiționa este la Bruxelles. O să merg să vorbesc cu doamna Adina Vălean (comisarul european pentru Transport – n.red.), astfel încât să primim rapid acea aprobare și să putem să dăm Hotărârea de Guvern astfel încât lucrurile să intre în normal", spunea ministrul.

Document confidențial, pus în dezbatere publică
Acum, pe site-ul Ministerului Transporturilor a fost pus în dezbatere publică proiectul de Hotărâre a Guvernului  privind aprobarea Planului Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2020-2030.

De remarcat faptul că oficialii ministerului au pus în dezbatere publică un document confidențial. Este vorba de Anexa la proiectul de HG, adică Planul propriu-zis, care începe cu următoarea mențiune: "Document confidențial nedestinat distribuirii. Acest document este o comunicare strict confidențială către destinatar și nu poate fi reprodus sau difuzat fără acordul prealabil scris al Ministerului Transportului și Infrastructurii. Dacă nu sunteți destinatarul acestui document, nu puteți divulga sau utiliza informațiile din această documentație în niciun fel". Apoi, toate cele 241 de pagini ale documentului au watermark cu textul "Confidențial".

Peste 20 miliarde de euro pentru calea ferată, în Planul investițional pentru infrastructură
În total nevoia de finanțare pentru toate sectoarele de transport din România pentru următorii zece ani este de 72,77 miliarde de euro, din care 20,63 miliarde de euro pentru infrastructura feroviară și 10,7 miliarde de euro pentru metrou.

Este o majorare a sumelor destinate căii ferate față de varianta inițială a Planului investițional, prezentată de Lucian Bode, care prevedea doar 18,051 miliarde de euro. În mare parte, diferența provine din includerea în document și a proiectelor prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Dar acest aspect îl vom prezenta detaliat mai jos.

Lista proiectelor din rețeaua primară incluse în Planul investițional pentru infrastructură
Un prim set de proiecte, cel mai consistent din punct de vedere financiar, este cel care vizează rețeaua primară.

Lista de proiecte conține atât proiecte care sunt în faza de concept (neavând practic niciun demers de implementare), dar și proiecte care sunt în diverse faze de construcție sau care au contracte de lucrări semnate. Lista cuprinde 26 de sectoare de cale ferată din lungul coridoarelor, în lungime de aproximativ 3.222 km. Dintre acestea, 22 de proiecte aparțin rețelei TEN-T Core, iar 4 rețelei TEN-T Comprehensive. Intervențiile propuse constau în lucrări de modernizare sau reînnoire, respectiv electrificare și dublare dacă este cazul. Costul total estimat este de 19,4 miliarde de euro (23,1 miliarde de euro cu TVA).

Proiectele sunt următoarele:

Nr. Crt.   Proiect rețea primară   Rețea TEN-T   Tip Intervenție   Lungime (km)   Cost estimat (mil.EUR fără TVA)   Cost estimat (mil.EUR cu TVA )   Cost mediu estimat fără TVA (mil.EUR/ km)
1   Port Constanța – Palas   Core   M+D   180.0   727.4   865.6   4.0
2   Constanța – București   Core   M   0.0   64.8   77.1   n/a
3   Complex feroviar București   Core   M+E+D   600.0   1000.0   1190.0   1.7
4   Predeal – Brașov   Core   M   27.0   630.0   749.7   23.3
5   Brașov – Sighișoara   Core   C   112.6   1535.0   1826.7   13.6
6   Simeria – Gurasada – km.614   Core   C   141.2   1888.0   2246.7   13.4
7   Giurgiu Frontieră – București   Core   M+E   99.0   577.7   687.4   5.8
8   Ploiești Triaj – Focșani   Core   M   143.0   572.0   680.7   4.0
9   Focșani – Roman   Core   M   147.0   588.0   699.7   4.0
10   Roman – Pașcani   Core   M   41.0   164.0   195.2   4.0
11   Pașcani – Suceava – Dărmănești   Core   M   71.0   284.0   338.0   4.0
12   Dărmănești – Vicșani Frontieră   Core   M+E   34.0   57.0   67.8   1.7
13   București – Craiova   Core   M   209.0   1254.0   1492.3   6.0
14   Craiova – Dr.Tr.Severin – Caransebeș   Core   M+D parțial   234.0   2110.1   2511.0   9.0
15   Caransebeș – Timișoara – Arad   Core   M+D   155.0   1499.9   1784.9   9.7
16   Suceava – Ilva Mică   Core   M   191.0   1807.5   2150.9   9.5
17   Ilva Mică – Apahida   Core   M   119.0   714.0   849.7   6.0
18   Cluj Napoca – Ep. Bihor Frontieră   Comprehensive   M+E   160.0   1493.4   1777.1   9.3
19   Teiuș – Cp. Turzii   Core   M   51.0   306.0   364.1   6.0
20   Cp. Turzii – Apahida (Cluj Napoca)   Core   M   51.0   484.5   576.6   9.5
21   Buzău – Făurei   Comprehensive   R   40.0   160.0   190.4   4.0
22   Făurei – Fetești   Comprehensive   R   89.0   356.0   423.6   4.0
23   Pașcani – Iași – Ungheni   Core   M+E parțial   97.0   388.0   461.7   4.0
24   Timișoara – Stamora Moravița Fr.   Core   M+E   56.0   120.0   142.8   2.1
25   Craiova – Calafat   Core   M+E   107.8   561.3   667.9   5.2
26   Videle – Giurgiu   Comprehensive   R+E   67.0   113.0   134.5   1.7
Total         3222.6   19455.5   23152.1   
Legendă
M   Lucrări de modernizare CF
E   Lucrări de electrificare CF
D   Lucrări de dublare CF
C   Construcție în curs
R   Lucrări de reînnoire


Șapte proiecte ce vizează 1.271 km de pe rețeaua secundară de cale ferată
Dincolo de proiectele majore ce zizează rețeaua primară, mai este prevăzută în document și o listă de proiecte cu referire la rețeaua secundară.

Cele șapte proiecte propuse în cadrul rețelei feroviare secundare au o lungime totală de 1.271 km și un cost estimat de aproximativ 3,4 miliarde de euro (4,05 miliarde de euro cu TVA). Intervențiile propuse sunt de tipul reînnoirilor, respectiv dublări și electrificări dacă este cazul. Proiectele aparțin preponderent rețelei TEN-T Comprehensiv și sunt următoarele:

Nr. Crt.   Proiect rețea secundară   Rețea TEN-T   Tip Intervenție   Lungime (km)   Cost estimat (mil.EUR fără TVA)   Cost estimat (mil.EUR cu TVA )   Cost mediu (mil.EUR/ km)
1   Constanța – Mangalia   Propunere Comprehensive   R+E+D parțial   43.0   123.0   146.4   2.9
2   Arad – Oradea   Comprehensive   R   121.0   217.6   258.9   1.8
3   Oradea – Satu Mare – Baia Mare – Dej   Comprehensive   R   326.0   567.8   675.7   1.7
4   Făurei – Brăila – Galați   Comprehensive   R   91.0   364.0   433.2   4.0
5   București – Pitești – Sibiu – Vințu de Jos   Comprehensive   R   340.0   1048.0   1247.1   3.1
6   Filiași – Tg.Jiu – Petroșani – Simeria   Comprehensive   R   208.0   853.3   1015.4   4.1
7   Pitești – Slatina – Craiova   Altă rețea   R   142.0   227.2   270.4   1.6
Total         1271.0   3400.9   4047.1   


Se repune pe tapet proiectul de linie de mare viteză Constanța-Budapesta
În Planul investițional pentru infrastructură se repune pe tapet ideea construirii unui tronson feroviar de mare viteză pe teritoriul României, de la Constanța până la Budapesta.

Ideea a fost enunțată și oficializată pentru prima oară în mandatul de ministru al Transporturilor al lui Ludovic Orban, când a fost semnat și un memorandum în acest sens cu partea maghiară. Între timp însă, proiectul fusese trecut la "discutate și uitate" de următorii miniștri ai Transporturilor și de următorii premieri.

Acum, a revenit interesul. "(...) în Planul Investițional este propusă realizarea unui studiu de fezabilitate pentru construcția unei căi ferate de mare viteză pe axa est-vest care să se suprapună cât mai puțin cu investițiile feroviare realizate sau în curs de realizare", se arată în document.

În urma unei analize preliminare realizată de către experții Ministerului Transporturilor și Infrastructurii au rezultat două potențiale abordări.

Prima vizează un aliniament sustenabil din punct de vedere economic și social pentru dezvoltarea unei căi ferate de mare viteză/viteză sporită, pe traseul București – Pitești – Curtea de Argeș – Sibiu – Mediaș – (Târgu Mureș) – Cluj-Napoca – Zalău – Oradea – Episcopia Bihor. Această soluție ar urma să fie validată de rezultatele studiului de fezabilitate. Lungimea căii ferate de mare viteză are o lungime de aproximativ 590 km și ar urma sa aibă un cost estimat de 25-30 milioane de euro/km, rezultând un cost estimat al investiției de aproximativ 17 miliarde de euro.

A doua abordare are în vedere un aliniament hibrid ce include secțiuni modernizate la nivelul 160 km/oră pentru o parte a traseului (traversări montane, culoare existente), respectiv aliniament nou cu viteză de peste 200 km/oră în funcție de aspectele geografice și cele de rentabilitate economică pe anumite porțiuni ale traseului. În acest context, este propusă realizarea unui studiu de fezabilitate pentru construcția primei căi ferate de mare viteză din România, se mai arată în documentul pus în dezbatere publică.

Proiectele feroviare incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență
Un capitol separat în cadrul Planului investițional în infrastructură 2020-2030 este dedicat proiectelor feroviare incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Prin PNRR sunt propuse trei direcții de abordare a intervențiilor:

– proiecte de modernizare completă a infrastructurii feroviare;

– lucrări de refacere și electrificare pentru restul liniilor, într-o primă fază, urmate de lucrările aferente structurilor, respectiv implementării ERTMS în faza a doua de modernizare;

– înnoirea / modernizarea parcului de material rulant cu vehicule feroviare electrice.

Costul estimat al acestor intervenții este de aproximativ 1,5 miliarde de euro (1,78 miliarde de euro cu TVA) și nu include costul lucrărilor de modernizare/reînnoire și electrificare pentru proiectele cuprinse în rețeaua feroviară primară și cea secundară (Cluj Napoca – Oradea – Episcopia Bihor, Arad – Timișoara – Caransebeș, Constanța – Mangalia, Videle – Giurgiu).

Lista proiectelor este următoarea:

Proiecte feroviare PNRR   Tip intervenție   Lungime (km)   Nr. stații / Nr. trenuri   Cost estimat (mil.EUR fără TVA)   Cost estimat (mil.EUR cu TVA )
1   București – Pitești   Reînnoire   198   n/a   223.0   265.4
2   Reșița – Voiteni   Reînnoire   65   n/a   53.0   63.1
3   București – Craiova   Quick wins   416   n/a   120.0   142.8
4   Arad – Oradea   Quick wins   121   n/a   8.4   10.0
5   Sibiu – Copșa Mică   Quick wins   45   n/a   5.4   6.4
6   Oradea – Satu Mare – Halmeu   Quick wins   156   n/a   2.6   3.1
7   Apahida – Dej – Baia Mare – Satu Mare   Quick wins   321   n/a   89.7   106.7
8   Dej – Beclean – Ilva Mica   Quick wins   96   n/a   1.8   2.1
9   Adjud – Siculeni   Quick wins   174   n/a   2.4   2.9
10   Filiași – Tg.Jiu – Petroșani – Simeria   Quick wins   292   n/a   14.4   17.1
11   Pitești – Slatina – Craiova   Quick wins   142   n/a   17.1   20.3
12   Coșlariu – Teiuș – Cluj-Napoca   Quick wins   211   n/a   139.4   165.9
13   Mărășești – Tecuci – Bârlad – Vaslui – Iași   Quick wins   189   n/a   50.9   60.6
14   Sărățel – Dej   Centralizare El.   49   7.0   13.0   15.4
15   Timișoara Sud –  Voiteni – Stamora Moravița frontieră   Centralizare El.   56   6.0   11.1   13.2
16   Centura București   Centralizare El.   33   6.0   11.1   13.2
17   Războieni –  Târgu Mureș   Centralizare El.   47   6.0   11.1   13.2
18   București – Pitești   Centralizare El.   108   13   24.1   28.6
19   Sibiu – Vințu de Jos   Centralizare El.   82   7   13.0   15.4
20   Făurei – Galați   Centralizare El.   91   11   20.4   24.2
21   București – Urziceni   Centralizare El.   71   8   14.8   17.6
22   Vaslui – Iași   Centralizare El.   67   9   16.7   19.8
23   Bârlad – Vaslui   Centralizare El.   53   6   11.1   13.2
24   Tecuci – Bârlad   Centralizare El.   50   8   14.8   17.6
25   Reșița Sud – Caransebeș   Centralizare El.   43   4   7.4   8.8
26   Verești – Botoșani   Centralizare El.   44   3   5.6   6.6
27   Bacău – Piatra Neamț   Centralizare El.   60   5   9.3   11.0
28   Urziceni – Faurei   Centralizare El.   68   5   9.3   11.0
29   Complex feroviar București Basarab – Grivița   Centralizare El.   4   2   6.3   7.4
30   Deda – Sărățel   Centralizare El.   47   5   9.3   11.0
31   stația Amaradia   Centralizare El.   n/a   1   0.5   0.6
32   stația Bușag   Centralizare El.   n/a   1   0.5   0.6
33   stația Banca   Centralizare El.   n/a   1   0.5   0.6
34   stația Târgoviște   Centralizare El.   n/a   1   1.6   1.9
35   stația Nucet   Centralizare El.   n/a   1
36   stația Bascov   Centralizare El.   n/a   1
37   stația Acâș   Centralizare El.   n/a   1   1.1   1.3
38   stația Vișeul de Jos   Centralizare El.   n/a   1
39   stația Diosig   Centralizare El.   n/a   1   1.1   1.3
40   stația Biharia   Centralizare El.   n/a   1
41   Trenuri cu hidrogen (H-EMU)   Achiziție   n/a   12   150   178.5
42   Trenuri cu 6 unități RE-IR (EMU)   Achiziție   n/a   20   183   217.8
43   Locomotive electrice noi pe 4 osii cu sistem ETCS   Achiziție   n/a   16   46   54.7
44   Locomotive electrice   Modernizare   n/a   55   66   78.5
45   Reînnoirea vagoanelor   Modernizare   n/a   139   100   119.0
46   Conversia de locomotive diesel   Modernizare   n/a   20   10   11.9
   Total            1496.4   1780.8


https://clubferoviar.ro/planul-investitional-pentru-infrastructura-2/

[tom_sawyer]

Reportaj cu lucrările de refacere a firului 2 pe Buzău-Făurei (21.11.2021):
https://trenuletz.forumgratuit.ro/t80p390-702-buzau-faurei-tandarei-fetesti#358755

[Xenos]

Din aceste imagini rezulta ca procedurile de RK ofera rezultate optime in timp relativ scurt, pe majoritatea liniilor patriei, si nu este nevoie de modernizari intelese ca demolare totala si refacere a terasamentului, mult mai scumpa si mai cronofaga.
In listele de mai sus - planurile guvernamentale - este cam haos, unele se bat cap in cap, plus ce se intelege prin M? Un RK cu imbunatatiri punctuale de viteze?

[AndreiB]

Arata excelent - ar trebui facut asta pe toate magistralele, mai ales cele cu alianament bun (Bucuresti - Filiasi, Ploiesti - Suceava/Iasi, Bucuresti - Pitesti).

[Sorinus]

Nu inteleg exact, pe Bucuresti-Craiova vor reconstructie sau quick wins? Daca e resconstructie, adio CF urmatorii 5 ani.