[CT] Arhitectura constanteana 1850-1950

[Harry]

  Amplasat la intersecţia bulevardului Tomis cu bulevardul Ferdinand, Muzeul de Artă Constanţa este al doilea cel mai valoros muzeu de acest fel din România. Instituţia este găzduită de un imobil cu o bogată istorie.
     Clădirea a fost ridicată după planurile arhitectului Ion Socolescu în 1895 având rol de şcoală. În timpul primului război mondial devine comandament al armatei germane, pentru ca mai apoi să redevină şcoală sub numele de "Şcoala de băieţi şi fete Principele Ferdinand şi Principesa Maria". Funcţie pe care a păstrat-o până spre mijlocul perioadei comuniste, sub denumirea de Şcoala no. 12. In anii '70 se ia decizia transformării clădirii în muzeu. Gardul ce înconjura şcoala este demolat şi în loc se amenajează o piaţetă cu o fântână arteziană, de asemenea clădirii i se adaugă o aripă nouă.
     Recomandăm celor ce vizitează muzeul ca atunci când achiziţionează biletul să solicite şi vizitarea Muzeionului. Muzeionul este o sală aflată în subsol. Însă această sală ce găzduieşte variate  opere de artă (sculpturi, tablouri, gravuri etc.), nu este altceva decât una din bazilicile antice ale Tomisului, aflată într-o excelentă stare de conservare.
     Muzeul de Artă din Constanţa deţine valoroase lucrări ale unor pictori români celebrii: Aman, Grigorescu, Luchian, Pallady. De asemenea deţine cea mai mare colecţie de tablouri semnate Tonitza din ţară.
     La toate acestea se adaugă numeroase sculpturi semnate Jalea ori Medrea, dar şi mobilier de epocă, obiecte de decor din perioada interbelică precum şi o colecţie de porţelanuri.
     Săptămânal muzeul este gazdă a diverse evenimente: vernisaje, concerte, spectacole de teatru şi poezie.

[Harry]

Amplasat pe bulevardul Tomis la intersecţia cu Vasile Alecsandri, edficiul este unul care atrage imediat privirle trecătorilor. Imobilul a fost dat în folosinţă în 1896. Clădirea a fost ridicată după planurile arhitectului Ion Socolescu. Muzeul este un mix de stiluri: neoromânesc, elemente orientale şi elemente preluate de la catedralele gotice. Imobilul a avut destinaţia de primărie până în anul 1906 când devine sediul Poştei şi Telegrafului. După 1970 devine clădirea este transformată în muzeu etnografic. În perioada 1987 - 1988 clădirea trece printrun proces de reparaţii capitale. Interiorul a fost reamenajat şi modernizat în urmă cu câţiva ani cu ajutorul fondurilor europene.
     Clădirea găzduieşte exponate tradiţionale ale tuturor etniilor şi religiilor din Dobrogea. Datorită cererii turiştilor ce vizitează clădirea s-a luat decizia ca la etaj să fie aduse costme populare româneşti din toate regiunile ţării. Astfel dintr-un muzeu cu caracter regional a devenit unul cu caracter naţional.
     De asemenea muzeul găzduieşte expoziţii temporare dar şi ateliere interactive cu elevii din oraş.

[Harry]

Daca anterior va prezentam bursa "noua" - o emblematica cladire art deco realizeata dupa planurile arhitectului Victor Stephanescu, astazi a sosit timpul sa vorbim despre bursa "veche". Aceasta, realizata tot de Stephanescu a fost construita intre 1905 - 1910. Cladirea este o adevarata bijuterie arhitecturala cu un stil ce aminteste de cladirile ce se ridicau in aceeasi perioada in America de Nord.

[Harry]

Intre 1900 si 1905, in port, dupa planurile marelui inginer Anghel Saligny se realizeaza uzina electrica. Aceasta este un superb exemplu de arhitectura industriala cu elemente neoclasice.





Si o fotografie de epoca din colectia arhitectului Radu Cornescu.

[Harry]

In imediata vecinatate a Bursei "Vechi" si in aceeasi periaoda cu ea se ridica un imbol de birouri cu parter si etaj. Amplasata la mica distanta de calea ferata, cladirea e posibil sa fi apartinut CFR si sa fi fost ridicata de catre Saligny.
Imobilul destul de sobru si simplu prezinta totusi anumite elemente neoclasice.

[Harry]

Silozurile proiectate de Anghel Saligny, dupa planurile arhtiectului Petre Antonescu, sunt cu siguranta alaturi de Abatorul de Export cele mai impresionante cladiri industriale istorice ale Constantei. Impresionantele cladiri au fost realizate pe etape intre 1904 - 1909 si 1912 - 1915. Initial proiectul prevedea ridicarea a 5 cladiri: 4 silozuri si un uscator de cereale. De realizat se realizeaza doar 4: 3 silozuri si uscatorul. Cladirile sunt realizate din caramida si structura metalica, tehnologie ce se folosea in USA in acea perioada pentru ridicarea zgarie norilor. De altfel uscatorul este echivalentul unui bloc cu 16 etaje. De altfel elementele neoclasice de pe fatade precum si aspectul general sunt puternic inspirate de arhitectura nord americana a acelor vremuri, Antonescu fiind un adept al stilului neoclasic.

[Harry]

In perioada interbelica, in apropierea actualei Poarta 3 - Port Constanta se ridica o cladire in stil modernist. Desfasurata pe parter si etaj, cladirea a avut ca destinatie cazarma a granicerilor.
Din pacate cladirea este in prezent abandonata. Cu geamurile sparte si usile larg deschise nu a durat mult pana cand s-a umplut de gunoaie.

foto: Ovidiu Oprea











si o imagine din anul inaugurarii (colectia Radu Cornescu)

[Harry]

Tot in portul vechi, la mica distanta de silozuri gasim o alta cladire deosebita ce poarta semnatura reputatului arhitect Victor Stephanescu. Este vorba de Sediul Salvamar. Cladirea este realizata in stil mediteranean cu elemente art deco si se face remarcata prin turnul de pe latura din dreapta.















O imagine de epoca din colectia Arhitect Radu Cornescu

[Harry]

In perioada interbelica, la mica distanta de cazarma granicerilor se ridica un imobil modernist cu parte si etaj. In prezent cladirea este abandonata.
Aici incheiem seria noastra dedicata cladirilor istorice din portul vechi, cu speranta ca intr-o zi masterplanul va fi aplicat si portul vechi va fi transformat in zona turistica, iar cladirile vechi restaurate.

[Harry]

Dupa 1900, in actuala zona Poarta 4 si pana spre actuala Poarta 5 (zona plaja la vii) se dezvolta cartierul marinarilor. Un cartier alcatuit din case/vile si mici ateliere mestesugaresti. Ras de pe fata pamantului de catre "sistematizarea" comunista, din vechiul cartier au mai ramas doar 3 imobile pe care le vom prezenta astazi. Incepem cu un mic atelier in stil victorian. In prezent locuit abuziv, este o minune cum d eimobilul mai sta pe picioare. Mai mult elementele metalice decorative inca se mai pastreaza.

[Harry]

Cel de al doilea imobil care a supravietuit demolarii cartierului marinarilor este o vila cu o arhitectura neobisnuita pentru zona litorala. Imobilul cu etaj si mansarda este realizat in stil  chalet alpin.

[Harry]

Cel de al treilea imobil care mai aminteste de cartierul marinarilor este tot o vila frumoasa, imbracata in caramida aparenta. Vila este realizata intr-un stil arhitectural specific nord german de sfarsit de 1800  inceput de 1900.

[Harry]

Dupa planurile lui Anghel Saligny, avocatul Traian Bellu, un reputat avocat al Constantei interbelice isi ridica o impunatoare casa cu turn ce imbina elemente neobaroce si neoromanesti.
Dupa nationalizare este transformata in bloc de locuinte si incepe procesul de degradare a cladirii. Din fericire dupa 2000 intra in proprietate privata este renovata si transformata in "Hotelul Carol".

Aici incheiem seria dedicata marelui inginer Anghel Saligny cel care si-a pus puternic amprenta pe dezvoltarea Constantei si mai ales a portului.

De altfel orasul de la malul marii este singurul din tara unde se afla o statuie a lui Saligny.

[Harry]

In perioada interbelica, pe actuala strada Revolutiei, Virgil Moceanu ridica un interesant imobil cu parter, etaj si terasa. Din pacate parterul a suferit unele modificari care i-au alterat aspectul.


foto: Radu Cornescu

[Harry]

Farul Regele Carol 1 - 1909