La cheu

[Liviu M]

Care ar fi fost varianta legala? Sa aduca apa murdara la aml si s-o dea la "curatat"?
E scumpa operatia asta, sau de ce au preferat sa riste?

PS Nu se zice chei? Adica "La chei"? 

[kitsune]

Cheu, chei, ambele variante sunt folosite.

Varianta legală ar fi fost să nu deverseze apă contaminată cu hidrocarburi. Și cea morală de altfel. Și, dacă accidental s-a produs o deversare, să anunțe autoritățile și să consemneze în jurnalul de bord.
Nu vreau să mă pronunț cu privire la vinovăția celor 3, asta se va stabili după proces. Dar, la o navă modernă în ziua de azi, nu este nevoie să mai fie folosite apucăturile de acum 30 de ani. Există un separator de santină (care obligatoriu trebuie să fie funcțional), tancuri decantoare, incinerator, tancuri de depozitare, etc. Plus posibilitatea de a da la mal reziduurile (în unele porturi).

[Liviu M]

tancuri decantoare, incinerator, tancuri de depozitare, etc. Plus posibilitatea de a da la mal reziduurile (în unele porturi).

OK, multumesc de explicatii.

[kitsune]

Mai e o chestie aici. Autoritățile americane (US Coast Guard) oferă recompensă celor care dau informații despre eventualele deversări ilegale.

În flota română de pe vremuri (aia vândută pe un dolar  ) se trăgea santina de obicei în două cazuri. Când ajungea la volanta motorului principal sau când rămâneau fără chei. Atunci se trăgea santina, peste bord dacă erau pe mare, sau pe vreun fluviu (noaptea), sau într-un tanc de balast dacă erau în port. Separator de santină funcțional eu nu am văzut în flota română, nici măcar pe nava școală Neptun (era unul acolo, nou nouț, nefolosit).
Convenția pentru prevenirea poluării pe mare (Marpol 73/78) e intrată în vigoare prin 83. Navele noastre care erau construite înainte au fost "marpolizate", s-au separat instalațiile de santină, balast, apă de răcire. Pe vremuri existau tancuri mixte, de balast sau combustibil, petrolierele spălau tancurile de marfă și deversau apa peste bord. Nu e de mirare că în Marea Neagră dispăruse aproape orice vietate. Cine e mai "matur" ( ) își aduce aminte cum pe litoral erau garizi la orice masă, moca, să meargă cu berea la halbă. Prin anii '90 nu mai vedeai nici măcar guvizi. De vină este poluarea, de la țărm, de la nave (în foarte mare parte), aducerea de specii invazive din alte părți (în apa de balast).
Azi, după ce am fost obligați să avem instalații de tratare a apelor uzate, filtre la fabrici și termocentrale, separatoare de santină la nave, schimb de balast (sau de-acum tratament al balastului), azi poți intra in mare și să vezi calcan sau garizi pe plajă la 3 papuci. Poți pescui în port !!! Păi, în anii '80-'90 să pescuiești în port era ceva nemaivăzut.
Dar oamenii de atunci încă mai sunt pe mare și se comportă la fel (unii).
Pe imaginea de mai jos apar poluările din Marea Neagră în anii 2000-2004, așa cum au fost detectate din satelit. Se observă clar rutele de la Bosfor spre Constanța, Odessa/Ilichevsk (Chernomorsk), plus porturile din Crimeea.

[Io]

+1
Cumva OT: unii dintre astia mai "copti" pur si simplu nu am stiut (ca toti ceilalti dealtfel) ca, spre exemplu, nu e bine sa speli masina "in vad". Problema pur si simplu nu se punea, intrai cu masina in vadul piriului/riului si o spalai (nu existau detergenti biodegradabili, astia au aparut cindva prin 1976/7) nu-ti puneai problema nici a lor si nici a grasimilor, vaselinelor/altor uleiuri care ajung in apa. Azi oricit de mult imi place sa spal masina in tihna, in liniste si cu mina mea, n-as spala-o intr-un riu/lac nici sa stiu ca n-o mai spal vreodata.

Nu mai stiu unde citisem, prin vreun roman al adolescentei probabil, ca apa de santina e una dintre cele mai pestilentiale chestii din cite exista in lumea asta. Da-ne, te rog, citeva detalii, ce este acea apa, de unde vine, ce contine, eventual cum e tratata in ziua de azi la bord sau la cheu.

[kitsune]

Partea de jos a sălii mașină se numește santină (și la corăbii, acolo se adunau toate scurgerile). Toate echipamentele din sala mașini au inevitabil scurgeri. Nu e de dorit, le rectificăm în permanență, dar apar. Azi e curat și uscat în santină, poți merge cu ciorapi albi  . Dar totuși, apar scurgeri de abur, de condens, ulei, combustibil greu, motorină, funingine, praf de marfă amestecat cu apă, sanitare, apa dulce, apă sărată, cam toate fluidele de pe navă. Pe vremuri scurgerile erau însemnate, nivelul santinei era de câțiva metri poate, pluteau acolo de toate. Să zicem că era ca in catacombele Parisului, dacă adăugai ceva ulei de motor, păcură și alte alea. Cam așa:



To be continued after 30 minutes, a venit mașina de la Seamen's Club 

[paulmare]

si mai departe ?
ne lasi asa la mijlocul povestii

[kitsune]

Pauză de realimentare din păcate doar 0,0%, că și-au pierdut licența de vânzare





Powered by API/PUM imgur uploader

[Ionut]

Pfai ce viata interesanta ai.

[kitsune]

Ha! Astea cu praful și cu manevre și scos pistoane sunt părțile frumoase! Să vezi ce mișto e când ai încheiere de lună și te dai cu capul de pereți prin vreun bulău undeva, de nu poți ține pixul în mână. Ce vorbesc, nu poți ține mâna pe birou. Aiurea, nu poți ține scaunul pe podea 

[kitsune]

Ok, gata cu off topicul, continuarea cu santina.

Deci, nava este o uzină complexă, cu sisteme diverse și instalații prin care se plimbă fluide în diverse stări de agregare și la presiuni și temperaturi variate. Deja v-am băgat în ceață.

Există: apă dulce, de băut sau tehnică, apă de mare, combustibil greu (păcură) sau motorină, cu conținut redus de sulf sau motorină de iarnă pentru barca de salvare sau generatorul de avarie, benzină pentru barca rapidă, uleiuri de ungere, hidraulice, de angrenaje, sintetice pentru compresoarele de aer sau frigorifice, minerale pentru ungere, reziduurile provenite din tratarea/filtrarea combustibilului, unsorile și vaselinele, biodegradabile pentru zonele în contact cu apa, speciale pentru sârmele macaralelor, de viteză pentru rulmenți, vâscoase pentru angrenaje, abur, condensat, condens de la aerul condiționat, condens din cauza diferențelor de temperatură, apă de ploaie, apă din umiditatea mărfii, apă sărată de la valuri, fluide frigorifice R404a, R 134a, azot sub presiune, apă de la dușuri, chiuvete, ape uzate de la wc cu toate cele în ele, ape uzate de la bucătărie, cu orez și ulei de gătit și alte resturi de la spălat vasele, condensat de vapori de ulei din instalația de aer comprimat, detergenți industriali, chimicale pentru tratarea combustibilului, a apei de răcire, a apei din instalația de abur, dedurizante, decalcifiante, de curățat hidrocarburi, de tratat apa din distilatorul de apă, bacterii pentru instalația de tratat fecale, clor pentru omorât bacteriile după aia și probabil încă vreo sută de alte chestii, nu mi le amintesc la ora asta.
Din toate astea, au voie să iasă de pe vapor așa: apa de la dușuri și chiuvete (Gray water) dar în anumite condiții, apa tratată de la wc (sewage), dar numai după ce și-au făcut bacteriile treaba și apoi le-am omorât cu soluție de clor (concentrația de clor se măsoară săptămânal, trebuie să fie în limite), apa de ploaie de pe covertă (dar nu totdeauna, la Japonezi se colectează și aia), apa de santină, după ce a fost decantată, trecută prin separatorul de santină unde se elimină hidrocarburile cu mai multe metode, iar apoi poate fi deversată cu condiția să aibă mai puțin de 15 ppm (detectorul de hidrocarburi e calibrat și are înregistrator) și să nu fie zonă specială sau aproape de mal, nava să fie în marș, etc.
Restul, se stochează, tratează, incinerează, se dă la mal, de cele mai multe ori contra cost.
Plus gunoiul ce se adună, de toate felurile. Avem voie să aruncăm resturi de mâncare, dar în anumite condiții și nu aproape de mal (sau în zone speciale, gen Caraibe, Mediterana, etc.). Când nu putem arunca, avem ladă frigorifică și congelăm, altfel se împute.

Ca idee, cam peste tot sunt țevi. Sau cabluri. Sau tubulaturi. Și un colț din podul rulant (cu verde). Și pe centru, "biroul" meu:




Powered by API/PUM imgur uploader

[Neufunk]

@yk17fox

Daca nu te face sa retraiesti experiente traumatizante , detaliaza te rog!

[kitsune]

Păi, ca orice obiect ce plutește, vaporul nu stă nemișcat. Are tangaj și ruliu, cu viteză și frecvență ce depinde de vreme, încărcare, pescaj, etc. Uneori e lin și rar, chiar dacă de amplitudine mare, alteori e rapid și smucit, cu accelerații mari. Arareori condițiile meteo, vântul, valul se sincronizează cu mișcarea navei, apare așa numitul "parametric rolling", unde amplitudinea crește cu fiecare mișcare, până la momentul când nu se mai redresează și se dă peste cap (e ceva aici cu înălțimea metacentrică, nu mai știu teoria și nu vreau să spun prostii, ceva similar cu verticala centrului de greutate care cade în afara bazei, dar mai complicat, pentru că la o navă apar mai multe forțe, inclusiv aia a lui Arhimede).
Dar în tot timpul ăsta viața merge înainte, dacă e zi de inventare, facem inventare, dacă trebuie raportări, le facem, etc. indiferent că poate de o săptămână dormim ca în roller coaster sau că biroul e acum aici și peste 5 secunde e cu 4 metri mai jos (față de nivelul mării).
Sunt momentele când descoperi tot ce nu ai amarat, legat, prins. Când te trezești că imprimanta aia de 15 kg care stă de 6 ani în locul ăla deodată prinde aripi și zboară câțiva metri. Când containerele rup legăturile și pleacă la baltă sau se înclină că turnul din Pisa. Și exact în momentul ăla un indian sună disperat că nu i-ai răspuns la emailul în care îți cerea consumul zilnic de combustibil, exprimat în g/kW, cu cinci zecimale și corectat ISO, pentru că la ora aia el trebuie să bifeze o căsuță într-un checklist fără de care se scufundă lumea.

[Io]

^^^
Prin natura profesiei eu am treaba cu cei de pe punte, in primul rind cu The First Officer pentru ca el este raspunzator de marfa pe care o incarca la bord (si e obligat prin lege sa fie la bord in timpul incarcarii marfii - semnatura lui conteaza pentru mine "si obliga nava" fata de forwarder, asigurator si fata de mine) insa ca inginer sint foarte interesat de partea de sub punte, cea pe care o descrii tu.
Asa incit te rog sa continui cu descrierile, explicatiile, fotografiile si povestile ori de cite ori ai timp, chef (si net), mi se pare foarte interesant.

Acuma, am fost totusi olimpic de chimie (la nivel de lot), poti intra in amanunte legate de uzura excesiva a motorului tau prin aparitia "smirghelului" carbonat de calciu din pricina dozajului incorect al uleiului in cilindri? Multumesc anticipat! 

[kitsune]

Acuma nu știu cât e ora la tine, io sunt pe alt fus orar și e 1:30. Nu mere chimia prea bine la ora asta. Nu că ar fi mers vreodată 
Uleiurile de cilindri navale au în compoziție aditivi bazici, parametrul important al uleiului fiind BN (base number), propriu zis cantitatea de detergent conținută. În urma arderii combustibilului în cilindru, mai ales dacă temperatura este mai scăzută decât punctul de rouă (la presiunile de acolo, nu la cea atmosferică), sulful din combustibil devine acid sulfuric, care dă o uzură corozivă a cămășii. Detergentul bazic neutralizează acidul, generând un sulfat de calciu (zic bine? parcă așa era, acid+bază=sare+apă?). Dar, orice supradozaj de ulei înseamnă detergent nefolosit, care crează depuneri de carbonat de calciu, al dracului de abraziv, apărând uzură abrazivă. Dozajul se face ținând cont de cele 2 limite, prea mult și prea puțin, o soluție de compromis pe la mijloc. Din ceva analize făcute uleiului din baleiaj, se poate determina un dozaj mai precis de ulei, pe baza conținutul de particule de fier (uzură abrazivă) și a cantităților reziduale de detergent bazic (residual BN).
Hai că ajungem iar să vorbim chinezește, să mă scuze colegii de forum care poate nu au poze cu ciclul Carnot în dormitor. Dar, o imagine face cât o mie de vorbe și din păcate iar nu pot urca pe imgur, încerc iar dimineață. Am poze cu pistonul scos duminică, căruia îi mărisem rata de ungere voit (din alte considerente), se vede clar excesul de CaCO3