Autostrada A1 București-Nădlac

Started by Ionut, September 13, 2011, 12:10:24 PM

Previous topic - Next topic

2 Members and 49 Guests are viewing this topic.

bogdix

#28875
Am inteles la ce va referiti.
La Margina, bretelele sunt la nord de DN fiindca la sud calea ferata e f. aproape si ca sa o traversezi si cu bretelele trebuiau incepute cu vreo 500 m mai inapoi ca sa ai suficient loc pt. rampe pasaje peste CF.

Eu zic ca daca improvizatia de la Soimus (nod autostrada Deva-Orastie + intersectia DN7 cu Dn76) functioneaza, va merge si la Margina si Ilia.

Apoi, cand va fi continua autostrada, aceste noduri vor genera un trafic foarte mic. Poate cel de la Ilia va fi mai utilizat (dintre Tr. Vuia, Margina, Grind si Ilia).


mircea

#28876
Știu că sunt identice ca și concept, dar te faci că nu vrei să pricepi la ce se referă @cozak și anume, felul în care DN69 se intersectează cu A1 :p
Ideea e că la Margina, dreapta înseamnă înapoi de unde ai venit, adică direcția Deva. Pentru Timișoara, trebuie să faci stânga. La Traian Vuia e fix invers.
Și toată chestia asta dă conflict de trafic în girații până la finalizarea tunelelor.

Quest

Quote from: x12cbulz on June 03, 2016, 03:42:09 PM
Este o gluma ca se va finaliza pana la sfarsitull anului, nu? http://www.tion.ro/constructorul-lotului-trei-al-autostrazii-lugoj-deva-presat-sa-urgenteze-lucrarile/1650547 :o

In orice caz, pina la dir. Homor nu tin minte sa fi avut pina acum un oficial din CNADNR care sa mai fi punctat faptul ca Antreprenorul ar trebui sa lucreze in paralel pe mai multe fronturi de lucru, si nu in serie / cascada, asa cum in general o fac. Eu am constatat anomalia lucrului in cascada si pe LD1, si pe TL2, acum pe LD2 si pe LD3, probabil ca si pe LD4. Cel putin pe TL2 lot pe care l-am vizitat mult, mi-a fost clar ca insasi contractul nu trebuia sa accepte 24 luni (18+6 proiectare), ptr ca la gradul redus de dificultate avut, lotul putea fi facut in max. 12 luni (din primavara 2014 pina in primavara 2015).
Nimeni nu mi-a explicat in detaliu jocul sumelor implicate ptr multe utilaje si manopera la un termen scurt, vs putine utilaje cu putini oameni la un termen lung de executie. 
Common sense will get you far !

bogdix

@mircea, cozak, TibiV
Am citit postul iniţial mai în viteză şi am înţeles altceva, dar m-am clarificat. E aşa cum spuneţi voi, intr-adevăr cu direcţiile de circulaţie.
Ce pot eu să vă spun e că nodul Margina aşa a fost propus din faza SF, aşa s-a dezvoltat în Proiectul Tehnic şi din ce ştiu eu nu s-a pus în discuţie vreun scenariu din cele discutate de noi. La PT s-au mai lungit puţin bretelele şi s-a mărit raza la insulele sensurilor giratorii.

@Quest
Discuţia de pe lotul 3 este hilară şi pentru "a da bine la presă". De genul "s-a dus valvârtej DG-ul CNADNR şi a cerut Antreprenorului să se dea peste cap şi în 3 luni să termine autostrada". Ha ha ha.
Hai să revenim pe pământ, Comsa & asociaţii nu mişcă nimic fără AC pe suplimentare şi fără ecoductul 2 şi "nodul" Holdea băgate în contract (nici nu m-aş hazarda să dau un termen pentru aceste probleme);
Vizita DG a fost pe toate 3 loturile LD, însă cum de doar la LD3 a "ridicat vocea" ? S-ar putea interpreta că LD2 şi LD4 n-au nici o şansă în 2016 şi se recunoaşte oficial acest lucru ?

Discuţia cu lucrul în "paralel" vs. "serie/cascadă", mie mi se pare de cascadorii râsului.
În situaţia ideală, la Ofertă, Antreprenorul ar fi trebuit să prezinte un program de execuţie cu resurse implicate. La începerea lucrărilor, asta ar fi trebuit să fie în teren şi într-o desfăşurare normală a lucrurilor, lucrarea s-ar fi finalizat la timp cu mobilizarea propusă în ofertă.
Acel program include resurse implicate (manoperă + utilaje/echipamente), care au anumite productivităţi şi acest lucru trebuie urmărit: productivitatea să fie cea programată. Dacă e sub, atunci trebuie luat la întrebări Antreprenorul şi luate măsuri de încadrare în timp.

Concret, pe LD3 întârzierile majore cred că sunt din cauza Beneficiarului (cel puţin exproprierile suplimentare sunt un motiv pentru aproape 1 an de zile întârziere şi nu numai, n-are sens să amintim întârzierea aprobării nodului Dobra cu cele 48 de variante...), iar la cum a pus problema dl. Homor, orice Antreprenor cu experienţă va solicita de la Inginer o instrucţiune de accelerare a lucrărilor. Astea înseamnă că Antreprenorul se supra-mobilizează (lucrează mai multe schimburi, cu mai multe resurse), câştigă timp pentru Beneficiar, dar acest lucru costă în plus, fiindcă Antreprenorul, iniţial, cu productivitatea propusă în programul de execuţie, s-ar fi încadrat în durata contractuală.

Eu n-am auzit până în prezent ca CNADNR să accepte ca Inginerul să dea o instrucţiune de accelerare a lucrărilor.

bogdix

Quote from: Quest on June 04, 2016, 11:41:23 AM
Nimeni nu mi-a explicat in detaliu jocul sumelor implicate ptr multe utilaje si manopera la un termen scurt, vs putine utilaje cu putini oameni la un termen lung de executie.

O încercare de explicaţie:
Antreprenorul include în ofertă şi un program de execuţie, cu resurse (utilaje, manoperă). Utilajele şi echipamentele au productivitatea cunoscută. La fel şi oamenii pe diverse specializări.

De exemplu: 1000 mc săpătură se poate face cu 1 excavator cu cupa de 2 mc în 500 de operaţii de săpare/încărcare, care durează fiecare să spunem cam 5 minute. Deci în total 2500 minute - aprox. 42 de ore. Utilajul poate lucra cu un operator aproximativ 8 ore pe zi în continuu, deci vor fi necesare cam 6 zile. Ca să evacuezi pământul săpat, ai nevoie de autobasculante. Una are capacitatea de să zicem 16 metri cubi. Deci se încarcă din 8 cupe de excavator, în cca. 40 de minute. Practic stă lângă excavator 40 de minute. Ar fi logic să mai folosim şi alte autobasculante, care între timp să transporte pământul. Să spunem că folosim vreo 4 autobasculante în total, la o distanţă de transport de cca. 10 km. Recapitulăm: 1000 mc săpătură - 1 excavator + 4 autobasculante, în 6 zile.
Dublăm capacitatea de săpare, trebuie să dublăm şi capacitatea de transport: 2 excavatoare + 8 autobasculante, scădem timpul la 3 zile. Putem să tot creştem această capacitate, până la momentul în care saturăm şantierul (adică autobasculantele vor sta la coadă una după alta şi va scădea productivitatea lor si implicit a excavatoarelor care vor trebui să aştepte până le vin autobasculantele).

Intrăm apoi în financiar: 1 excavator costă să zicem X lei/oră, o basculantă Y lei/km parcurs. Aşa se fac calculele. Antreprenorul şi-a prevăzut în contract un buget pentru costul închirierii de utilaje/utilizării propriilor sale utilaje.

clau


Quest

Bogdix, ai dus explicatia intr-o zona previzibila, de calcul al productivitatii.
Pe mine ma intereseaza de ce, sa zicem 5 locatii in care trebuie dislocati cite 1000 mc de pamint, sint acoperite in cascada si nu in paralel. De ce la sa zicem 7 pasaje se lucreaza in cascada si nu in paralel, situatie pe care am regasit-o in nenumarate rinduri. Chiar colegii de forum in rapoartele lor de monitorizare a lucrarilor ii vedeai ca folosesu expresia "saptamina asta s-a lucrat la pasajul X, saptamina viitoare la Y, iar peste 2 saptamini se va lucra la Z. De ce nu simultan la X, Y, Z ?
Eu cred ca din cauza graficului de timp prea lejer pe care insasi Beneficiarul il accepta de la bun inceput, premiza de la care pleaca si Antreprenorul in stabilirea volumului redus de utilaje si mina de lucru pe care si-l gindeste si-l plaseaza in Oferta.
Mai departe, de ce Beneficiarul acorda termene de executie intr-atit de laxe ptr operatiuni la care daca lucrurile s-ar procesa in paralel, termenul de executie in mod evident ar scadea ?
Common sense will get you far !

TibiV

Ce faci, aduci 10 excavatoare care sa lucreze  in paralel in 5 locatii, le termina in doua saptamani si dupa aia dai afara 8 excavatoristi, pentru ca nu iti mai trebuie decat 2 pentru maruntisuri ?
Sau aduci doua excavatoare care lucreaza cate doua saptamani la fiecare lucrare, si le termina pe toate 5 in doua luni si jumatate ?

Daca structurile ar merge in paralel, ar trebui sa ai la un moment dat 1000 de fierar-betonisti care sa lucreze doua luni si dupa aia 900 dintre ei sa fie concediati....
Gandeste-te la zidul de la ST2. Ar fi putut fi facut dintr-o bucata cu 1000 de oameni si acum ar fi fost gata, dar dupa aia ?...

Nicaieri nu se lucreaza in felul asta, nici in alte tari, nici in alte industrii...
Bine, exista exceptii punctuale cand viteza este criteriul primordial - cel mai bun exemplu este un video postat undeva pe aici pe forum, cand intr-o noapte, undeva in UK, au demolat un pod peste autostrada, iar dimineata se circula normal pe autostrada.

Poate lucrarea UMB de pe Gilau-Nadaselu ti-a dat senzatia ca lucreaza in paralel, dar nu este chiar asa....
Mama proștilor este mereu gravidă... :)

vancouver

E foarte simplu raspunsul. Daca executa toate structurile concomitent, are nevoie de un numar f. mare de oameni si utilaje in acelasi timp. Dupa care brusc nu mai are nevoie deloc de ele. Inchirierea pe durata scurta si mai ales a unui numar mare de utilaje este extrem de scumpa. La fel, nici un muncitor nu are chef sa vina doar o saptamana pe santier si apoi la revedere. In plus este vorba si de supraveghere.

Presupunere: 10 operatii, 10 structuri, durata 1 sapt/operati. Rezulta:

Caz 1: toate operatiile concomitent la toate structurile: finalizare in 10 saptamani, indiferent de numarul de structuri, dar la un pret exorbitant. Numai daca ne gandim ca trebuie sa inchiriem concomitent 10 foreze, ca sa facem pilotii forati, ca prima operatie. Fiecare din cele 10 echipe lucreaza insa numai 1 singura sapt.
Caz 2: sa zicem ca avem numai o singura foreza. Atunci in ritm de o saptamana se termina operatia nr. 1 la cate o structura. Dupa 10 sapt. avem operatia 1 terminata si la ultima structura. In acelasi timp la prima structura intra echipa operatiei 2 in sapt. 2, care si ea se muta mai departe si tot asa. La ultima structura avem sapt. 10 + inca 10 sapt. pentru finalizare. Astfel fiecare echipa lucreaza 10 sapt., in total cele 10 structuri se termina in 20 de sapt., deci dublu fata de cazul 1.

Gasirea unei echipe si a unui utilaj nu este o problema, iar acestia vin cu drag pe o perioada de 10 sapt. sa lucreze. Gasirea a 10 utilaje concomitent, cu 10 echipe, dar fiecare sa lucreze numai cate 1 sapt. - asta este o utopie. Nimeni nu vine sa lucreze numai pentru o saptamana, sau daca totusi o face, doar la un pret enorm. Daca utilajele sunt cumparate si nu inchiriate, atunci situatia devine dramatica. Un utilaj se amortizeaza in ani de zile, nimeni nu cumpara utilaje sa le foloseasca 1 sapt. pe santier si apoi sa ramâna in garaj. Acelasi lucru este valabil la terasamente.

Acum poate ca unii vor veni sa zica: bine, utilajele ca utilajele, dar oamenii nu pot ramane aceeasi? Ei bine, daca vrei productivitate, atunci nu pui soferul de basculanta sa armeze un radier si nici pe fierarul care armeaza radiere nu-l pui sa monteze borduri sau hidroizolatie. Deci raspuns: NU. Ce vedem noi la fata locului sunt deseori anumite operatii mai vizibile si ni se pare ca la alte puncte de lucru nu se face nimic. Unele operatii dureaza insa mai putin si oamenii pleaca de acolo si structura pare abandonata. Sigur ca mereu se poate si mai bine.


In esenta ar trebui sa ne intereseze un singur lucru: Structura/Lucrarea cea mai dificila de pe un santier. Acea se numeste critica, succesiunea operatiilor necesare se numeste DRUM CRITIC. Orice intarziere aici duce la finalizarea cu intarziere a intregului santier. La alte operatii, care nu sunt pe drumul critic, se poate sa avem pauze si nu trebuie sa zorim inutil constructorul sa lucreze numai de ochii lumii.

Asadar care este lucrarea critica pe lotul 2 LD? Corpul principal al drumului cu straturile sale? Da. Atunci intrebarea este: se lucreaza permanent undeva la treaba asta?
Feroviar: inadmisibil că ramâne 1 fir pe unele porțiuni după reabilitare pe Craiova-Caransebeș și Cluj-Oradea. Da pentru extinderea programului Quick Wins. Limitare instalare ETCS doar pe coridorul IV, pana cand va deveni pe deplin functional si isi dovedeste eficienta. Autostrazi: DA pentru 4 treceri montane: A1, A3, A6 si A8. NU deocamdata pentru A13 montan si A Nordului partea montana.

Ionut

Sa vedeti voi ce frumos o sa fie cand o sa va sterg comentariile astea care nu-si au locul aici. Mutati discutia in threadul de autostrazi va rog.

bogdix

Vancouver m-a completat foarte bine. Multumesc !

Din pacate nu ştiu care este "drumul critic" de pe LD2, dar unele activităţi de pe acest drum le pot bănui. Terasamentele sunt clar pe drumul critic.

Şi alte activităţi de pe drumul critic, cred că sunt:
- lipsa posesiei şantierului pe o secţiune (cea cu tunelurile), care are 9 km (9 din 28,5, adică cca. 1/3);
- lipsa Autorizaţiei de Construire pe lucrările de pe exproprierile suplimentare (critice pentru finalizarea sectorului până la Margina sunt 2 situaţii: rampe overpass la Colonia Mică şi bretele şi giraţia dinspre Margina de la nod, care sunt pe exproprieri suplimentare şi nu au AC).

La corpul drumului din ce s-a filmat se vede că se lucrează. Umpluturi nu mai sunt de făcut în corpul autostrăzii decât în zona nodului Margina (în spatele şi pe zona dintre cele două pasaje peste CF şi DN). Umpluturile rămase sunt de făcut la rampele pasajelor superioare (cel de la Colonia Mică şi mai sunt vreo 3 după nodul Margina).

bogdix

Pe LD3, cred că cele mai mari întârzieri se datorează lipsei AC pe exproprierile suplimentare (pe prima bucată, cea dinspre LD2, nu pot realiza săpătura completă, la profil, fiindcă nu au avut posesia şantierului, acolo sunt unele zone împădurite care trebuiau scoase din fondul forestier şi mai lipseşte şi AC). Sigur pe drumul critic e pasajul pe DN68A peste autostradă de la Holdea, care nu e început nici măcar la nivel de fundaţii. Cred că şi ecoductul 2 e pe drumul critic. Pasajele de la nodul Dobra (Grind) sunt şi ele pe drumul critic, întârzierea avizării nodului Dobra (Grind) mai mult ca sigur a produs întârzieri.

Pe LD4, e mai "groasă". Acolo sunt o groază de probleme nerezolvate, cred că şi aflate pe drumul critic:
- soluţia cu stâlpii Transelectrica paraleli cu autostrada din zona carierei Brănişca
- soluţia de la cariera Brănişca
- relocările reţelelor de înaltă tensiune de la Mintia
- viaductele de la dealul Şoimuş
- nodul rutier Şoimuş

alecu26

Quest. ..despre costurile de accelerare ti-am scris pe threadul de termeni tehnici.
Pe lotul 4 părerea mea ca, critic e și zidul de sprijin de la Șoimus. Se lucrează cu DN ul dedesubt și e ceva masiv, enorm. In plus pana nu se apuca de lucrări sa vadă exact ce e în acel deal.....sunt mai riscurile.
Drumurile noastre POATE....
(100 Euro ca tronsonul Holdea Margina din A1 nu se va deschide complet la trafic in acest deceniu).

Horațiu 87

Reparaţia în regie proprie, de către CNADNR, a autostrăzii demolate, costă de două ori mai mult decât construirea ei  :o :o

Lucrările de reconstruire "în regie proprie" efectuate de către Compania de Drumuri pe cei 225 de metri demolaţi din Autostrada Sibiu-Orăştie costă de peste două ori mai mult decât construcţia iniţială a bucăţii de autostradă, potrivit unor calcule ECONOMICA.NET.
Contractul pentru realizarea celor 22,11 kilometri ai lotului 3 din Autostrada Sibiu-Orăştie a fost atribuit italienilor de la Salini Impregilo la valoarea de 604,79 milioane de lei. Rezultă un cost mediu de circa 27.000 lei pe metru, adica 6 milioane de lei pentru cei 225 de metri.
După rezilierea contractului cu italienii, în ianuarie anul acesta, Compania de Drumuri a decis să reconstruiască în regie proprie porţiunea de 225 metri din autostradă.
Conform unor informaţii publice, nota de plată pentru refacerea corpului de autostradă în regie proprie pe cei 225 de metri se ridică la peste 15 milioane de lei, numai pentru materialele de construcţii şi închirierea utilajelor.
Compania de Drumuri, prin Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Cluj, a iniţiat în această primăvară o procedură de negociere fără publicare prealabilă a unui anunţ de participare, pentru "Furnizare materiale de construcţii şi servicii de închiriere utilaje necesare pentru: Refacere corp AUTOSTRADA A1 km 60+545-60+770 Etapa I". Valoarea achiziţiei era estimată la 5,9 milioane de lei. Pe, 26 mai, Compania de Drumuri a publicat în SEAP un anunţ pentru "Furnizare materiale de construcţii şi servicii de închiriere utilaje necesare pentru: Refacere corp AUTOSTRADA A1 km 60+545-60+770 Etapa a II-a".
Termenul limită pentru depunerea cererilor de documente sau pentru acces la documente pentru această licitaţie este 1 iulie 2016, iar valoarea achiziţiei este estimată la 9,6 milioane de lei, fără TVA.

http://www.economica.net/autostrada-demolata-costurile-de-reconstructie-in-regie-proprie-de-peste-doua-ori-mai-mari-decat-cele-de-constructie_120493.html

vancouver

Este absolut normal sa coste mult mai mult. Una este sa se inchirieze pe 2 ani un utilaj si cu totul altceva pe 2 luni (pretul pe luna poate fi dublu si probabil chiar este). Cu totii stim ca la en-gross putem cumpara produsele mult mai ieftin decat intr-un magazin mic, de cartier.

Doi la mana, productivitatea muncii este una atunci cand se lucreaza pe kilometri si cu totul alta pe o zona restransa. Poate sa fie si de 10 ori mai mica.

Nu in ultimul rand, este o lucrare in regim de urgenta, ca atare nu se face licitatie clasica (care ar dura 1-2 ani), ci se fac atribuiri directe. Evident ca atunci alegerea furnizorilor este pe sprânceana si trebuie avut grija sa fie seriosi, ceea ce poate duce la alegerea unor furnizori mai scumpi.

Si pentru Impregillo refacerea celor 200m de drum ar fi fost mai scumpa decat realizarea lor initiala.
Feroviar: inadmisibil că ramâne 1 fir pe unele porțiuni după reabilitare pe Craiova-Caransebeș și Cluj-Oradea. Da pentru extinderea programului Quick Wins. Limitare instalare ETCS doar pe coridorul IV, pana cand va deveni pe deplin functional si isi dovedeste eficienta. Autostrazi: DA pentru 4 treceri montane: A1, A3, A6 si A8. NU deocamdata pentru A13 montan si A Nordului partea montana.