Infrastructura velo în România

[tom_sawyer]

[SCN1132715] Proiectare și execuție lucrări pentru "Pistă de biciclete în județul Galați pe traseul lacul Vânători – comuna Vânători – pădurea Gârboavele și traseul sat Odaia Manolache – Cișmele – Smârdan – DJ 251"

Data publicare: 11.10.2023
Autoritate contractanta: JUDETUL GALATI
Valoarea totala estimata: 20681939.44 Moneda: RON

Depunere oferta
Data limita: 14.11.2023

[alexV]

Sa ne oprim putin la latimile necesare.
De exemplu, un biciclist in miscare are o proiectie la sol de 75cm. Se adauga marginea dinspre bordura, 12 cm, si distanta de siguranta biciclist - masina, care poate fi de 1m in caz de trafic peste 50km/h.

[alexV]

Sunt definite urmatoarele categorii de infrastructura:

1) "autostrada" velo. (eng. bicycle highway). se aplica in principal distantelor inter-urbane.
2) pista velo solitara. (eng. solitary cycle path). Care nu este langa vreun drum circulat.
3) pista velo. (eng. cycle path)
4) banda velo. (eng. cycle lane)
5) strada velo. (eng. bicycle street). un concept avansat, nu se aplica la noi.
6) mixed traffic. Mix intre pietoni si biciclisti.

Le voi detalia, cu accent pe cele ingrosate.

[alexV]

1) "autostrada" velo. (bicycle highway).

Pentru distante lungi, interurbane. Poza e explicativa. Ca fapt divers, studiul de fezabilitate al centurii metropolitana Cluj contine varianta de 4m latime pt velo, in paralel cu soseaua, la ceva distanta de vehicule.

[alexV]

2) pista velo solitara. (eng. solitary cycle path). Care nu este langa vreun drum circulat.

- Bi-directionala, folosita atat in mediu urban cat si extra urban, pe trasee recreationale si de naveta. Ofera confort si siguranta maxima.
- In functie de traficul de biciclete, porneste de la 1,5 metri latime (pana la 50 biciclisti per ora) si poate ajunge pana la 3-4 metri latime.
- Daca e sub 2,5 metri latime atunci se adauga un acostament pentru siguranta.
- Trotuarul adiacent trebuie sa aiba latimea de cel putin 1 metru.


In figura, (b) este latimea pistei velo. Optional avem marginea de protectie si cu hasura, trotuarul.





La noi in tara stiu de una care porneste din Huedin de pe DN1, pe traseul fostei mocanite:

[alexV]

3) pista velo. (eng. cycle path)

- Unidirectionala: minim 2 metri latime (f). Bidirectionala: minim 2,5 metri latime (f). Acestea din urma au nevoie de un acostament circulabil cand latimea e sub 3 metri.
- Zona de segregare (b) (scuar!?) e variabila:
  - la trafic auto de 50km/h scuarul e 1 metru. In caz de constrangeri poate fi mai pe alocuri mai mic, insa cel putin 35 cm.
  - la trafic auto de 60 km/h, scuarul e 1,5 metri.
  - etc.
-Separa traficul motorizat de traficul vulnerabil.

Din urmatoarele postari va fi clar ca asta e standardul de aur pe care trebuie sa-l tintim in orasele noastre.




Exemplu din Cluj-Napoca, 3 metri pista si 0.8m scuarul.

[alexV]

4) banda velo. (eng. cycle lane)

- latimea (b) e intre 2 si 2,25 metri. Unde sunt constrangeri, poate fi de 1,7 metri, excluzand marcaje. In orasele din Romanie e plin de batjocuri (santuri vopsite) de juma' de metru latime, pe care le-ati vazut si voi.
- se foloseste pe strazi rezidentiale cu viteza maxima 30 km/h.
- nu ofera protectie; in Olanda e folosita pe asa numitele "strazi gri" (eng. grey streets), care nu au fost refacute inca la piste dedicate.



Mai jos trei profile diferite in functie de latimea tramei stradale:


Cu marcaje de protectie (50 cm)


Fara marcaje de protectie, insa latimea minima a benzii velo e respectata in detrimentul benzi auto.


Pe sens unic auto

[Telvanni]

alexV, apreciez efortul depus pentru a transmtie aceste informatii.

[alexV]

N-o sa insist cu strada velo si cu traficul mixt.

Pe scurt: o strada velo are trotuar si carosabil pentru biciclete, unde masinile pot patrunde insa nu au prioritate si sunt limitate sub 30 km/h. Se folosesc pe strazile din cartierele de case, unde este trafic auto local fara posibilitatea de tranzitare auto (fundatura pt masini).

Mixt space e zona pietonala unde pot patrunde biciclisti si pietoni pe aceeasi suprafata.

[alexV]

Tin tabelul de mai jos rezulta ca in orase, atunci cand limita de viteza e 50 km/h sau peste, se construiesc piste de biciclete segregate de traficul auto, indiferent de numarul de biciclisti.

[alexV]

Intersectiile sunt cealalta jumatate a infrastructurii velo. Sa incepem:

[alexV]

Giratoriu cu prioritate pentru biciclisti



R1 intre 12,5 si 20 metri
R2 intre 6,5 si 15 metri
B  intre 5 si 6 metri
b2 intre 2 si 2,5 metri
b3 (insula de siguranta) cat de mare posibila
L este 5 metri (cat lungimea unei masini)

Traficul auto are o singura banda pe sens din toate directiile
Se observa multutudinea de insule de protectie
Conflictele de trafic auto-velo sunt perpendiculare, pentru a facilita contactul vizual.
Soferul se asigura de pietoni si biciclisti, avanseaza, si apoi se asigura de alte masini.

[alexV]

Giratoriu fara prioritate pentru biciclisti



Nu il gasim in orase, ci doar in zona extra urbane.
- b1 > 14 metri
- b2 (stacking space on bicycle path) 2 - 3 metri
- b3 e 2,5 - 3 metri

Alternativa: intersectie semaforizata.

[alexV]

Turbo giratie acolo unde drumul are 2 benzi pe sens

Mai jos ambele variante, cu prioritate pentru biciclisti, respectiv fara prioritate pentru biciclisti.

Se observa traversarile retrase, perpendiculare, care asigura contactul vizual intre sofer si biciclist.

[alexV]

Iesirile in strazi principale (eng. exit construction)

- Usor de implementat, cu beneficii pentru siguranta si confortul pietonilor si biciclistilor.
- trotuarul este continuu, pentru confortul pietonilor
- masinile care vireaza de pe carosabil au de urcat bordura la trotuar; soferii inteleg ca patrund pe un spatiu care nu e al lor, si astfel reduc viteza si maresc vigilenta in mod firesc. infrastructura ghideaza actiunile.