Infrastructura velo în România

[alexV]

Cateva exemple superbe din Cluj. Functioneaza asa bine ca pietonii nici nu observa acest element de continuitate a trotuarului. Asta e rolul infrastructurii.

[alexV]

Traversari ale strazilor rezidentiale cu devierea usoara a pistei.

- Siguranta crescuta prin faptul ca intersectia fluxurilor auto-velo e perpendiculara, si faciliteaza contactul vizual. Este opusul virajului in care biciclistul e in unghiul mort.
- Se poate combina cu speed bump realizat prin ridicarea pistei



b = 5 metri, adica o lungime de masina; soferul din strada secundara se asigura intai de biciclisti, inainteaza, apoi se asigura de alte masini.
f > 2 metri in (1)l f > 2,5 metri in (2)
l1 = cca. 30 metri
l2 = 5 metri

[alexV]

Traversari ale strazilor rezidentiale fara devierea pistei.

- pista trebuie sa aiba alta culoare decat carosabilul
- e mai putin sigura decat trasarea pistei cu 5 metri mai retras, ca deasupra.
- creste probabilitatea de accidente din spate pe carosabil
- creste probabilitaeta ca pista sa fie blocata de masina.



b = 0,5 pana la 2 metri

[alexV]

Traversari ale strazilor rezidentiale cu devierea pistei si insula de siguranta.

-inca o varianta sigura.



b = 5 metri, cat lungimea unei masini.

[alexV]

Acum ca am terminat cu segmente de drum si cu intersectii, sa mai mentionam si elemente mai exotice de infrastrcutura:

[alexV]

Bolarzii

- au rol sa restrictioneze traficul nedorit
- trebuie sa fie in culori contrastante
- sunt o inconvenienta pt ciclisti, si trebuie demarcati din timp.



distanta intre bolarzi 1,6 metri
marcaj rezonator cu 10 metri dinainte

[alexV]

Subtraversarea pentru pietoni si ciclisti

- Fata Morgana a proiectantilor autohtoni
- este un tip de traversare fara conflicte de trafic
- pietonii si ciclistii stau aproape de nivelul solului, pe cat posibil.
- larg, luminat, fara cornise, fara obstructii la intrari, drept (iesirea vizibila inainte sa intri),




- h = 2,5 metri.
- f = 3 metri minim
- v = 1metru minim
- a = 0.5 m

[alexV]

Marginea de siguranta cand sunt prevazute parcari la marginea strazii.

- obligatorie pentru a preveni accidentele cu portiere deschise.
- 0,5 metri latime
- banda velo standard 1,7 metri si parcare cu latimea 2 metri

[alexV]

Zona de stocaj in dreptul semafoarelor, atunci cand nu exista banda dedicata.

- faciliteaza virajul la stanga al biciclistilor
- biciclistii nu respira noxele masinilor stationate la semafor
- l1 = 4 metri



Exemplu din Cluj:

[alexV]

Calmarea traficului

- realizat din asfalt, avand caracteristicile din imagine
- se implementeaza la trecerile pentru pietoni si la traversarile velo; uneori acestea doua sunt comune
- infrastrcutura calmeaza traficul auto mai eficient decat semne de circulatie.

[alexV]

Exemple din Cluj:

[alexV]

Manualul e mult mai detaliat, prezinta si rezultatele unei multitudini de studii. Mai jos top 10 curiozitati ce nu au prins o postare dedicata:


1. Cand proiectezi piste pentru biciclisti, sa ai mereu in minte ca beneficiarul va fi biciclistul. Nu primaria, nu autoritatea financiara, nu pietonul, nu soferul.
2. Perceptia sigurantei este un factor important. Criteriul e subiectiv, si se traduce cam asa: daca cineva nu se simte suficient de sigur pe pista, NU FOLOSESTE PISTA, ci folosestu trotuarul, sau ia masina.
3. Ciclismul e o activitate recreationala, pe langa partea practica. In acest caz, biciclistii adesea ruleaza cate doi in paralel. Infrastructura recreationala trebuie sa tina cont de asta.
4. Majoritatea accidentelor cu biciclisti sunt unilaterale. Doua treimi dintre ele sunt din cauza bordurii ori schimbarii suprafetei de rulare.
5. 60% din accidentele masina-biciclist sunt in intersectii cu drumuri cu viteza maxima 50 km/h. In jumate dintre ele soferul nu franeaza deloc (unghi mort, atentia in alta parte, etc)
6. Statiile de bus se ocolosec prin spate, pt a evita conflictele bus-velo si pieton-velo.
7. Traversarea liniilor de tramvai e de evitat. In orice caz ea nu se face la un unghi mai mic de 60 grade. Are legatura cu accidentele unilaterale cauzate de schimbarea suprafetei de rulare. Implicit, nu e recomandata crearea de banda velo intre sinele de tramvai.
8. Asfaltul e suprafata ideala, urmata de beton. De evitat dale sau piatra cubica. Fundatia nelegata e superioara fiindca nu transmite crapaturile in stratul de uzura, are o minima flexibilitate. Adica fundatie de balast fara lianti hidraulici (ciment).
9. Vegetatia are plusuri dar si minusuri. In orice caz trebuie mentinuta vizibilitatea in curbe.
10. Inspectia si mentenanta sunt obligatorii, inainte si dupa iarna.

[alexV]

alexV, apreciez efortul depus pentru a transmtie aceste informatii.

Multumesc! C'est fini, deocamdata. Va mai urma ceva similar, Oslo Street Design Manual, candva. Cred ca e important sa invatam de la cei mai buni, sau dintre ideile cu cea mai rapida raspandire.

[JohannDB]

"""""" Majoritatea accidentelor cu biciclisti sunt unilaterale. Doua treimi dintre ele sunt din cauza bordurii ori schimbarii suprafetei de rulare.""""""  De ce Sunt chiori, somnambuli, etc., de nu văd pe unde merg ?? Haiada-de, de vină este drumul că biciclistul nu știe pe ce lume se află.... Ca și la șofer, drumul e de vină că "el" nu poate stăpâni mașina..... Dacă nici pe bicicletă "nu știi pe unde mergi" las-o naibii și mergi pe jos, sau și cu mersul pe jos bordura e de vină că nu-ți ridici piciorul la înălțimea cuvenită, instictiv....

[klax187]

Nu a spus nimeni ca vina e a drumului. Ai modificat semnificatia frazei dupa bunul tau plac, si ti-a iesit o rautate.
(dex: unilateral - Emanat de la o singură persoană.)


In alta ordine de idei:
Poate începe proiectarea pistelor de biciclete în cadrul Velo Apuseni! Contractul de 1,6 milioane de lei a fost atribuit.
"Consiliul Județean Cluj anunță că a semnat marți, 28 noiembrie 2023, contractul de servicii privind proiectarea și asistența tehnică aferente proiectului inter-județean ,,Velo Apuseni" – Lot județul Cluj.

Obiectivul prevede realizarea a 227 km de piste de biciclete, desfășurate pe teritoriul județelor Cluj, Bihor și Alba, din care peste 40%, respectiv 92,4 km, vor fi amenajați pe teritoriul județului Cluj.
Valoarea nerambursabilă a proiectului ,,Velo Apuseni – Amenajare trasee cicloturistice în Munții Apuseni, pe zona județelor Bihor, Cluj și Alba", este în cuantum de 92.665.542,75 lei/18.727.500,00 euro + TVA, din care:

    pentru județul Bihor suma de 40.536.072,225 lei /8.192.250,00 euro + TVA;
    pentru județul Cluj suma de 37.719.366,30 lei/ 7.623.000,00 euro + TVA;
    pentru județul Alba suma de 14.410.104,225 lei/ 2.912.250,00 euro + TVA."