[B] Vehiculele si poluarea in Bucuresti

[unu]

Ok, axact asa ("ca la prosti") ar trebui sa educe populatia!
Dar o populatie needucata este mult mai usor de prostit.

Bun, deci incepe sa nu imi mai fie frica sa merg pe jos prin oras, din cauza CO2 ului, dar ma intreb de ce ..CTPu' are dureri de cap cand merge pe jos (cine l-a vazut la Digi, Ianuarie 10)?
Daca nu de la CO2, poate ca de la acel CO (@ghrt, nu-l confund cu CO2, nu mai insista) sau de la NO, sau de la ...NO2 sau de la PMuri.

Insa, uitandu-ma in rapoartele EU
- cel din 2017, cu date din ...2015
- cel din 2019, cu date din ...2017

Observ ca
- PMurile si nici NOx urile nu erau atat de groaznice
- si nici "road traffic/transportation" nu era o prioritate

Cum de au devenit asa de fantastice in ultimii doi ani?
Cu cat a crescut numarul de masini din 2017 in 2019?
Sau a crescut doar interesul pentru ...cumparat statii de masurat ?

Si totusi, cum de PM2.5 sunt mai multe intre ora 9pm si 4am (nici o masina pe sosele, la ora aia)?

[ghrt]

@unu, acesta nu este un loc pentru discurs conspirativ şi nici pentru argumentaţii talmeş-balmeş.

Eşti nemulţumit de noua taxă? Să fii sănătos, şi la propriu şi la figurat. Politicile publice nu se fac prin unanimitate, şi nici nu vor satisface pe toată lumea, uneori nici măcar o majoritate. Poţi să îţi expui nişte argumente, dar care ar fi bine să convingă altfel doar pierzi timpul altora.

Există diferenţe metodologice între diverse rapoarte? Studiază-le şi spune-ne o părere informată.

În Bucureşti măsurătorile nu s-au făcut corect, asta dacă s-au făcut, deoarece Primăria ar fi ieşit responsabilă încă de acum 10 ani şi a fost o decizie de a le opri. Aşa că toate rapoartele sunt bazate pe interpolări şi (dacă au fost fraieri să creadă APMul) măsurători eronate.
Între timp lucrurile s-au înrăutăţit şi mai ales au ieşit la iveală consecinţele, pentru că informaţiile provin de o altă instituţie, statistica, care încă măsoară corect - speranţa de viaţă în Bucureşti a început să scadă evident şi s-a pus întrebarea de ce? Pe la UE şi în mediul privat, nu la autorităţile române. Cauza este probabil mai complexă, infecţiile nosocomiale se alătură poluării atmosferice, apei potabile tratate aberant etc. Oricum au început să se facă măsurători veridice şi pentru poluare. Probabil se va dezvolta o reţea comprehensivă de senzori operaţi privat (de ONGuri), iar Primăria, APM şi Ministerul Mediului vor încerca să nu ţină seama şi să ascundă poluarea sub preş ca şi până acum, doar că va fi mai greu şi vor trebui să mai facă una-alta.

[frunzaverde]

@unu - Eu nu asa citesc cifrele alea. La PM2.5 Bucurestiul e mai poluat ca toate orasele din Franta, Spania sau UK. E mai poluat ca Roma, si aproape la fel de poluat ca Istanbul. La NOx, Bucurestiul se compara cu orase mult mai mari ca el, gen Madrid, fiind la "coada" clasamentului. Si la O3 situatia e rea. Doar la PM10 situatia e buna, dar sunt curios daca nu e o problema de masurare.

Cat despre educatie despre CO si CO₂, aici ai de multumit scolii romanesti. Teoretic trebuia sa inveti astea prin scoala generala; dar calitatea predarii si educatiei este cea care este... Chestia cu CO si CO₂, mecansimul de actiune, lipsa de simptome la intoxicatie cu CO, etc. sunt informatii esentiale pentru viata, mai ales intr-o tara in care majoritatea populatiei foloseste ori gaz ori lemne zi-de-zi.

Si pun pariu ca masuratorile oficiale sunt "Filaret" si "Baneasa", deci nu unde problema e mare; ci fix acolo unde problema e minimala.

[ghrt]

@frunzaverde, te contrazic punctual. Intoxicaţia cu CO are simptome: ameţeală, stare difuză de rău. Am studiat problema că mi-am pus sobă diesel pe barcă (şi detector lângă pat). Problema este că de obicei dormi când se întâmplă.

[Io]

Quote from Frunzaverde "Probabil asteptarile tale legate de ce pot face modelele IPCC, si ce pot face computerele curente, si ce poate face intelegerea noastra a atmosferei curente, sunt mult prea mari."

Nu pot sa am incredere intr-o institutie politica, IPCC, care:
1- falsifica date. Michael Mann nu a fost nici pe departe primul prins cu mita-n sac si dovedit in justitie.
2 - in unele dintre modelele folosite au "eliminat" pina si perioade care stim cu certitudine ca au fost foarte reci, Mica Glaciatie. Prinsi cu ocaua mica au dat-o la intors
3 - mint cu nerusinare si aduc din condei: cel mai cald an al Secolului XX in US (unde s-ar presupune ca masuratorile de temperatura ar fi cele mai bune - discutabil) a fost 1934. De ce? Habar n-avem! Dar nu ani mai recenti desi decade mai calde am avut mai recent.
Problema, cred, rezida in:
- necunoastere, nu stim cum sa explicam unele lucruri extrem de complexe. Poate ca nu sint matematizabile, e posibil. Nu am nimic impotriva modelarii atita vreme cit imi da rezultate in acord cu observatiile. Ale Geologiei prin Paleoclimatologie in primul rind. Cu toate observatiile sau macar cu un numar semnificativ dintre ele. Prin urmare cind stiu ce s-a intimplat si am date certe ca x a fost adevarat daca modelul nu-mi da ca x a fost adevarat atunci modelul e prost si trebuie ori imbunatatit ori aruncat la gunoi.
- ignorarea (sau neluarea in calcul) a principalelor motoare ale climei planetei, in primul rind Soarele;
- ignorarea gazelor cu efecte semnificative asupra temperaturilor atmosferice. CO2 la concentratii peste 0.018% nu (mai) este unul dintre ele, poate fi ignorat fara vreo problema!

In toata treaba asta, politicul a ajuns prin IPCC sa dicteze ce rezultate trebuie stiinta sa obtina! Nu pot fi de acord cu asa ceva in ruptul capului.

Sa revenim totusi la ce naiba ar fi de facut in Bucurestiul asta poluat ca dracu. Spre exemplu cu praf. Enorm de mult praf. Ce-ar fi de facut tinind cont de Pareto pentru rezultate concrete?

[Earthchild]

1.Perdele "filtru" forestiere.
2.Spalarea sistematica a strazilor (si mijloacelor de transport).
3.Regenerarea si extinderea parcurilor.
4.Igienizarea maidanelor.
5.Protectia zonelor de santier.

[unu]

@ghrt, tu doar contrazici, degeaba?
precum zici, esti si tu o parte mica din peisaj, nu-ti place parerea mea ...sustineti-o pe a ta, dar cu cifre, si nu din burta, si hai ..incearca singurel sa citesti doua pdf-uri, au imagini multe

@frunzaverde, sa nu spui ca tu ti-ai amintit din scoala ca CET scoate in 4 secunde CO2 cat masinile din Bucuresti intr-o zi,
deci hai sa o lasam mai moale cu datul lectiilor, este un subiect tabu poluarea, nu ceri populatiei sa faca sinteza a 12 ani de scoala + ce s-a intamplat din anii '90 incoace pe langa; aia care scot frectii de amenzi sa le justifice, nu ne place, sa bage si mai multa info (utila, focusata, nu abureli)

@io, "Sa revenim totusi la ce naiba ar fi de facut in Bucurestiul asta poluat ca dracu."

- ONGistii sa munceasca pe banii dati si sa faca toate astea clare in pliante (CO2, pm, nox etc) si sa interpreteze calumea datele din senzorii pe care ii detin (din fonduri de la cetateni, direct sau indirect)

- sa avem, ca cetateni, o imagine clara mai intai, sunt cel putin 4 retele de masurat aerul, la care ne tot raportam, sa fie puse cumva impreuna, in ceva rapoarte
sa nu mai zic ca uRAD, cu cei mai multi senzori, pare ca prezinta rosu inclusiv cand senzorii sunt offline

- sa se considere pozitia senzorilor, nu in centru la "alesi" senzorii sa fie pe strazi, iar in zona cartierele dormitor/gradinite/scoli/spitale sa fie prin parcuri (sa dea bine)

- "toti" zic ca CO2 nu e (chiar asa de) rau, la masini vs industrie, parcam discutia, dar macar sa stim care este mai rau din celelalte, si de ce? si pe ce cantitati facem forecast?

- rapoartele din 2017 si 2019 sunt pe date din 2015 si 2017, pe semne ca cu 4 retele de senzori deja este o imagine clara, cu numere, nu cu vorbe, sa se prezinte sinteza, mai repede decat o prezinta UE in 2021 (pe datele raportate de tari)

- @Io, ref la paretto, sa vedem care sunt acele 80% particule pe care sa le eliminam cu 20% din efort (amenda oxigen este un ..paretto, dar invers, cu 1% efort, mareste bugetul cu 99% si elimina 1% poluare dar creste cu 99% imaginea), si daca te uiti la un "particle chart size" se observa care sunt alea (dar sunt experti de mediu care ar trebui sa stie, daca nu sunt ...coafeze cumva si aia)

- @frunzaverde, eu vad in date ca Bucuresti este exact pe mediana dpdv a PM2.5, mai rau sta/statea Iasi (raportul 2019, date raportate din 2017), iar la PM10 ...Bucuresti este/era la minim si toate PM/NOx in limite ,

deci cum aflam ...cum stam in 2019?
si (a 4-a oara intreb) ...de ce PM2.5 este mai rau exact cand nu sunt masinile amendate pe strazi (9pm - 4am)?

[dr4qul4]

CTP-ul asta e ala de se pricepe si la tenis si la politica si mai nou si la mediu? Eu stiam ca e jurnalist nu specialist. Adica a citit si el cateva chestii, a retinut doar ce i-a convenit, dar stie sa-si vanda marfa. Eu zic sa lasi presa care se ocupa de cancan.

Si totusi, cum de PM2.5 sunt mai multe intre ora 9pm si 4am

Simplu, are legatura cu circulatia aerului (rece). Este un fenomen natural care pune un "capac", aerul nu se mai extinde, iar toata poluarea ramane blocata in oras.
Uite 2 link-uri despre: wiki
https://www.britannica.com/science/temperature-inversion
Stiu ca exista si tot felul teorii conspirationiste care spun ca noaptea sunt deschise cosurile de fum ca ziua s-ar vedea prea rau. Nu zic ca nu sunt partial adevarate (de ex banuiesc incineratoarele ca functioneaza in special dupa lasarea serii, sobele si centralele individuale merg la maxim, iar pe santiere se lucreaza pentru ca doar noaptea au voie camioanele in oras), insa in cazul CT-urilor acest lucru ar fi imposibil: ele functioneaza si pe timpul zilei (24/24) si eu nu am vazut soba care sa mearga cu cosul inchis.

[ghrt]

@unu: ţi-am explicat o posibilă sursă de erori în ce există în ultimii 10 ani. Pe care am urmărit-o şi pentru care garantez.

Şi te rog să fii tu primul care citeşte materialele pe care le pui pe forum. Citit din acela critic, inclusiv cu privire la poze şi culorile din ele. Aruncat documente pe forum, cu invitaţia de a ţi se explica ce scrie în ele, e spam. Susţinerea că trebuie făcut altceva, cât mai diferit de ce se discută, în lipsa unor argumente solide e o formă de negare fără asumare.

În rest de dat ordine ştie oricine în ţara asta. Succes pe ramură, cum s-ar spune. Şi lasă ironiile, că nu ţin loc de argumente şi sunt destul de bătrân încât să mi se rupă.

[unu]

@ghrt, vii odata cu o opinie despre acele poze precum am zis si eu si @frunzaverde deja, sau continui sa "ti se rupa" precum zici?

@dracula, (despre CTP, a zis doar ca il doare capul cand merge pe jos si este trafic, nu a facut pe specialistul; deci "don't ass-u-me")
uitandu-ma la uRAD, mi se parea ca creste PM2.5 odata cu presiunea, inclusiv aceasta inversie o fi cauza, dar ...daca ne uitam la airly, si alegem orice senzor din Germania ...nici presiunea si nici inversia nu face PM2.5 sa fie ataaaat de ingrozitor precum in Romania, si Polonia.

(la aerlive nici nu ma mai uit, e varza, prezinta 100% in tot Bucurestiul, si ca istorie si ca orice, total destruction)

[ghrt]

@unu Opinia mea este că în ultimii 10 ani măsurătorile din Bucureşti (reţeaua operată de APM) sunt eronate prin omisiune şi măsurători în zile şi la ore alese. Rapoartele sunt făcute fie pe aceste raportări, fie pe raportările staţiilor de la Băneasa şi Otopeni. În rest sunt senzori fără o metodologie riguroasă (airly, dar unii erau pe la etajele superioare şi nu funcţionau 100%, oricum relativ recenţi şi ei). Am scris asta de 10 ori şi dacă nu eşti de acord nu ai decât să explici de ce.

Aerlive.ro prezintă o măsurătoare corectă, în timp real. Singurul lucru în teste de acolo îl constituie reţeaua în sine. Nu are istoric că funcţionează de abia de vreo lună. Arată depăşiri enorme că asta respirăm! Înainte de a zice că "e varză" informează-te! Şi vorbesc din ce ştiu, pentru că întâmplător îi cunosc pe cei care se ocupă de proiect. Îţi sugerez mai puţină retorică şi mai multă documentare!

[unu]

@ghrt iar arunci doar vorbe si nu iti sustii favoritii cu cifre, hai sa te ajut eu, iar

ce este corect in aceste imagini? (vezi senzorul de la Piata Sudului)
ce inseamna 100%? n-a trecut nici macar putin peste ...100% , nici macar sub?
de ce arata septembrie 2019 pentru "Azi" ?
(orice user experience guide iti spune sa arati date depsre ce vrea omul, nu despre ce te taie mintea pe tine sa pui acolo, deci arati minimul din ziua/perioada aia)

de ce airly ar fi mai "prosti/falsi" decat aerlive?

de ce nu normalizati si voi macar putin datele, par doar ...saturate (daca exista pentru azi)


zici ca istoricul functioneaza de o luna, dar site-ul varza zice ca are date de 153 zile!?!


daca ambele imagini sunt de azi, atunci de ce ora zero de "azi" nu este 100% si in ..istoricul de 2 zile?

precum am zis, varza, bani suedezi aruncati pe geam, pe sensori si un site varza

cand intri in site (cu altceva decat chrome in full screen)  ...iti trebuie sa intrebi pe careva cum poti sa vezi harta


...chiar peste tot este "100% rosu" in Bucuresti? prezinta toti senzorii ..."100% rosu"?
(a platiti si primaria cumva?)

ca si cetatean care-mi fac griji pt. aerul inspirat ce sa inteleg?
ca "trebuie facut ceva", stiu asta deja de la alte trei siteuri (mai bine facute),
daca tot au facut alt site macar sa spuna mai multe, gen ...ce trebuie sa facem ?!?

[ghrt]

@unu, aşa cum ţi-am spus, senzorii sunt ok, reţeaua este beta. Ce spui tu ţine de reţea, şi anume cum îţi afişează statistica pe ore, maxime istorice etc. Dacă vrei poţi să le scrii şi să îi întrebi. Conversaţia cu mine nu se pune deoarece nu lucrez în nici un fel cu airlive.ro. Sunt prieten cu cei care se ocupă dar asta e altceva.

Datele sunt mai vechi deoarece senzorii au fost instalaţi mai de mult. E o perioade de teste întotdeauna. Probabil valorile din septembrie sunt din perioada de instalare.

Pe site e destul de clar că la indicatori ai nişte minime şi maxime, şi îţi arată data la care sunt valorile. Că e 27 septembrie, care e problema? Trebuie să reseteze baza de date? Poate că or să o facă la versiunea finală. Până atunci am zis că ne uităm la ultima lună. Poţi să vezi mediile din meniul respectiv. La 13 ianuarie ora 0, ai indice ICA 85. 85 e un punctaj absolut, nu 85%. De ce ar fi trebuit să fie 100? Devine 100 mai târziu, la ora 14.

Cu referire la numere, citeşte metodologia. (Mă repet oare când îţi spun să citeşti documentaţia pentru ce afirmi?) Acel 100 nu reprezintă un procent, ci o valoare absolută, pe care din ce văd ei o limitează prin trunchiere la 100. Probabil deoarece asta e limita de la care începe cea mai proastă categorie (nivelul de poluare foarte ridicat). O să îi întreb de limitare când mai vorbim, dar poţi să o faci şi tu.

Sugestia mea este să începi prin a citi cu atenţie ce postezi şi critici, deoarece definiţia analfabetismului funcţional este că persoana citeşte, dar nu înţelege. Eu aş propune să fii mai atent şi cu ce afirmaţii îmi atribui. De exemplu eu am precizat clar că sunt prieten cu operatorii, nu că lucrez acolo; am scris deja motivaţia afirmaţiei mele privind airly, rămâne să o citeşti; afirmi că nu am citit pdfurile alea, cu ironii că au imagini multe? acolo scrie clar că ei doar au pus grafic informaţia privind măsurătorile, au preluat măsurătorile şi (printre rânduri) nu au nici o garanţie cu privire la realitatea acestora. Iar eu scriu aici că măsurătorile nu sunt adecvate. Vezi mai sus definiţia analfabetismului funcţional.

Şi te rog să nu mai dialoghezi cu mine (acel @). Dacă ai argumente, n-ai decât să ţi le scrii şi să îţi răspundă cine doreşte. Eu nu am chef de contrazis aiurea, pe alocuri agresiv şi timp de pierdut.

[TibiV]

@unu

OK, tu ai dreptate absoluta, si noi astialalti suntem tampiti/inconstienti/platiti de cineva ca sa nu intelegem diferenta dintre CO si CO2...

Dar gata, ai epuizat subiectul CO2 letal & celelalte...
Cred ca ai poluat suficient de mult forumul cu ambitia da de a ne dovedi niste "chestii"...

Tu esti parca de la postul ala TV care sustine ca "Elodia traieste"...

[frunzaverde]

@Io - tocmai ca magia stiintei e ca nu trebuie sa ai incredere in nimeni, se bazeaza pe replicabilitate. Si poti chiar tu sa replici bucati din modele; sau sa studiezi datele de temperatura si precipitatii. Sau sa verifici ca altii au replicat modelele.

Michael Mann n-a falsificat nimic - a facut un grafic prost bazat pe niste reconstructii nu foarte reusite ale datelor istorice de temperatura din epocile istorice cand nu aveam nici termometre, si nici alte metode de masura. Un grafic mai corect arata nu foarte diferit - si toate analizele ulterioare, facute pe zeci de alte seturi de date, arata relativ similar, cu componenta recenta mai mult sau mai putin accentuata: https://www.nap.edu/read/11676/chapter/2. In plus, reconstructiile artificiale ale temperaturilor istorice (date paleoclimatologice) nu intra in nici un model folosit de IPCC sau de restul cercetatorilor. Sunt insa rezultate ale modelelor climatologice! - deci daca n-ai incredere in modelele pentru viitor, nu poti avea nici in modelele pentru trecut, pentru simplul motiv ca sunt omoloage.

Pe urma, modelele climatologice NU sunt autoregresive pe termen lung - nu depind de temperatura cu 100 de ani sau 10 ani in urma. Componenta autoregresiva este limitata, atunci cand ea chiar exista, la cateva luni sau cativa ani. Modelele climatologice folosite sunt modele ale predictorilor temperaturii (circulatie aeriana, nori, radiatie solara, particulati, circulatie hidrologica si termohalina etc. etc.), nu ale seriei de timp de temperatura. Singurul loc unde se foloseste componenta autoregresiva este in procedura de calibrare a ansamblului - unde tot ce iti trebuie e suficient de multa informatie sa antrenezi ansamblul pentru a prezice o alta zona (aleasa aleator) de date si nevazute de ansamblu. Asta-i tot.

Nu inteleg cum vrei tu sa folosesti datele paleo-climatologice - pentru ca datele alea sunt inventate. Vin tot dintr-un model; nu sunt inregistrari ale temperaturii, sunt doar predictii venite dintr-un model similar cu modelele IPCC (eventual folosind alti predictori). Si, bineinteles, ca sa prezici bine un model, cel mai bun model e fix modelul generator. Nu aduc informatii noi exogene (adica externe modelului) care sa aduca vreo validare modelului. Si ghicelile legate de trecutul indepartat sunt la fel de bune ca alea despre viitorul care nu s-a intamplat inca. Cum nu avem vreo masuratoare reala din trecut, nu putem spune nimic despre cat de bun e modelul pe trecutul indepartat. Cele mai vechi serii de temperatura neintrerupte incep din 1650 respectiv din 1722 - cea din 1722 este luata de angajatorul meu (universitatea din Uppsala), la vreo cateva sute de metri de mine; seriile de timp pre-1850 acopera doar bucatele din Nordul Europei, America de Nord, si cam atat, cu masuratori ocazionale in alte locuri. Modelele climatologice curente predic setul respectiv de date rezonabile - pana acum, modelele din anii '90 au prezis corect mediile din anii 2000; modelele din anii 2000 au prezis corect mediile din anii 2010. Este pur si simplu FALS sa spui ca nu prezic bine; prezic bine, chiar si cele din anii '90 sunt mai predictive decat asteptarile celor care le-au facut!

Cat despre cel mai cald an in SUA, nu a fost 1934 (e un mit comun), ci 2012. Urmat de 2016, 2017 si 2015, 2006, 2008, 1998 si abia apoi 1934: https://www.ncdc.noaa.gov/cag/national/time-series/110/tavg/12/12/1895-2019?base_prd=true&begbaseyear=1901&endbaseyear=2019. Doar ca 1934 nu a fost un an calduros in restul lumii - a fost un an sub mediile multi-anuale in majoritatea lumii (in Romania a fost chiar un an rece - caldura a fost o anomalie pozitiva extrema in zona de actiune a Gulf-Stream-ului: https://skepticalscience.com/1934-hottest-year-on-record.htm. In Uppsala, ca am seria bruta, desi a fost un an calduros si aici 1934 (fiind afectat de Gulf Stream), nu a fost cu nimic special fata de temperaturile pe care le avem acum. In Uppsala, media in 1934 este de 7.54 C vs. 8.03 C in 2018 (brut; neajustat in vreun fel; ajustat cu locul de masurare si efect urban nu-i o mare diferenta, de sub 0.05 grade), dar media mobila pe 10 ani pe datele din Uppsala in 2018 este 6.97 C vs. 5.05 C in anii '30. In Romania, 1934 a fost friguros, cu medii sub mediile deceniale. Si chiar si in SUA, 1934 a fost vazut ca un an nemaintalnit. Astazi, ar fi considerat un an perfect normal.  De ce 1934-1936 a fost un an foarte cald in SUA? Stim in parte de ce; oscilatii multi-anuale si multi-deceniale cauzate circulatiile oceanice, care determina vremea in zona Atlanticul de Nord. Oscilatiile respective sunt incluse in modelele climatice; si tot nu explica extremele curente.

Realitatea ca e tot mai cald este clara - de la productii agricole care trebuie adaptate pentru clime mai calde pana la faptul ca incep sa se vanda in masa aere conditionate in Scandinavia (am si eu unul; in trecut oamenii se bucurau de putinele zile cu +25C). Sa zici ca "nu e mai cald decat era" este contrazis pana si de observatiile individuale facute de fiecare din noi, nu doar de milioanele de termometre.

Cat despre soare - modelele includ radiatia solara si ciclurile soarelui. Nu exista nici o schimbare in activitatea solara care sa explice schimbarile de temperaturi observate. Alte gaze nu sunt ignorate, ci incluse in modele - inclusiv vaporii de apa (care insa raman cateva zile in atmosfera, nu cateva decenii ca excesul de CO2), metanul (care insa are emisii ordine de marime sub CO2, se converteste natural in CO2 dupa un numar de ani, in atmosfera) sau fluoruri de diverse feluri (mult mai potente ca gaze de sera).

Si e foarte clar ca avem excese de CO2 in atmosfera. Anual, cantitatea de CO2 in atmosfera creste, ca si cea de metan, ca si cea de anumite fluoruri; poti masura chestia asta chiar tu, cu usurinta. Da, procentul total de gaze cu efect de sera este modest - nimeni nu contesta asta ( Pamantul nu e Venus ) - dar e clar ca Pamantul nu poate absorbi tot ce trimitem noi in atmosfera. Si efectul este cunoscut - nu este doar o corelatie, ci este o relatie de cauza-efect - pentru simplul motiv ca stim mecanismul si il putem reproduce experimental. Nu ai nevoie de modele ca sa stii ca CO2 mai mult in atmosfera => caldura mai mare. Stim experimental ca gazele cu efect cresc absorbtia de radiatie solara - e demonstrata treaba in laborator de foarte multa vreme (primul rezultat experimental a fost al lui Svante Arrhenius; a urmat o dezbatere aprinsa cu Koch; rezultate experimentale ulterioare i-au dat dreptate lui Arrhenius. Experiment care dovedeste existenta efectului de sera a facut tanti de chimie in clasa a X-a in laborator la noi). Nu e ca si cum nu intelegem fenomenul fizic si chimic. Ce nu intelegem direct (si modelam) este efectul total la nivel planetar - adica cum scaleaza fenomenul fizico-chimic.

@unu - In graficele furnizate de tine, nu compara cu alte orase din Romania, ci cu alte orase europene. Bineinteles ca exista orase mai poluate in Romania; in parte motivul e si pozitia senzorilor folositi (Baneasa si Filaret sunt nereprezentative pentru oras; in locuri ca Iasi pozitia senzorilor folositi e reprezentativa).

La ultimul panel, ICA ESTE UN INDICATOR STANDARDIZAT - inseamna "indice al calitatii aerului", este un indicator sintetic al calitatii aerului, care prin natura lui este standardizat. Indica 100, bietul de el, pentru ca merge de la 0 la 100 pe metodologia de calcul, cu 100 fiind valoarea "cenzurata sus", peste care orice altceva va indica 100 si doar 100. In istoric tu te uiti la masuratoarea de PM2.5, nu la masuratoarea ICA. Masuratoarea ICA istorica merge de la 0.0 la 100, exact cum iti spune metodologia. Cea de particulati merge e in micrograme pe m2, adica poate merge oricat in sus. Sunt doua indicatoare diferite, cu doua scari de masura diferite - una sintetica, normalizata (0-100), una in valori reale. Clar?

Si inainte de a fi contondent, du-te, pune mana pe o carte de chimie, una de biologie si una de fizica, nivel scoala gimnaziala - nu ai dreptul sa fii atat de contondent in comentarii cat timp este clar ca nu ai cunostinte minimale stiintifice. Confuzia ta intre CO si CO2 ar fi trebuit sa te lase corijent la biologie si chimie din gimnaziu. Calculul ala cu 4 secunde e ori de clasa a 8-a, ori de clasa a 9-a, cand inveti despre reactia C + O2 = CO2 si inveti despre mase atomice, si despre calcule simple de stoichiometrie. Si nici macar nu trebuie sa tii minte cum sa faci calculul, ci doar ca relatia exista, si sa stii sa cauti calculul pe net. Nu este vina mea sau a lui @Io sau a lui @ghrt ca ai avut profesori de rahat sau ca din alte motive n-ai invatat nici macar chestiile de baza stiintifice.. Si nu, un ONG care monitorizeaza aerul nu ar trebui sa-ti dea educatie de baza in chimie si in matematica de baza (citit grafice si interpretat axe); aia face ori scoala, ori un ONG educational - un ONG de masurat poluarea MASOARA poluarea. Clar?