În parcare

[TibiV]

Da, în condiții normale.

Dar nu dacă ai "deadly-wounds" şi încerci disperat să salvezi avionul făcut "ciur" în luptă... Atunci ai nevoie de maxim posibil, căci avionul nu mai poate decât minim.
Nu ştii dacă mai are flapsuri, nici dacă le mai poate scoate....
Vorbim de fapt de soluții de back-up în timp de război.
Tot ce ştim pe timp de pace este irelevant.
Nu contează care este distanţa minimă pentru un avion perfect funcţional, venit de la un zbor demonstrativ...
Discutăm despre soluţii "de avarie", când avionul nu mai este integru în totalitate, sau dacă este trebuie să "scuture" nişte duşmani din coadă...
Situaţii în care şi curtea școlii ar fi bună... dacă ar avea măcar 1500 de metri.

Şi da, ştiu foarte bine cum au gândit suedezii sistemul lor de apărare aeriană.
Personal cred că F-16 "second hand" a fost o decizie dezastruoasă şi mult mai costisitoare pe termen lung decât J-39...
Suedezii l-au gândit din start ca avion de luptă uşor de intreţinut şi menţinut în luptă în condiții de război adevărat, nu "prin corespondenţă" cum fac americanii, care pot oricând să le scoată din prima linie şi să le trimită acasă, peste ocean.
Lux pe care ţările europene nu şi-l permit...

Nu are rost să discutăm aici, dar Grippen era alegerea corectă dpdv militar.
Doar că, pe timp de pace cel puțin, alegerile "militare" se fac dpdv politic...

[AdrianB1]

1 km cat au aerodromurile militare, e asa rar sa ai segmente de 1 km drepte pe autostrada?

Doar 1 km ?!?!
Poate dacă este pentru helicoptere...

1 km. Nu sunt Boeing 747, sunt avioane de vanatoare cu raport tractiune-greutate foarte bun si postcombustie, decoleaza rapid si cand aterizeaza la viteze mai mari (cam 320 km/h la Mig 21), dar au parasute de franare. Pistele de la Canpia Turzii, Fetesti, Alexeni sau Silistea Gumesti au 2 km, dar sunt proiectate sa poata fi folosite si de bombardiere si avioane de transport, nu doar de vanatoare.

[frunzaverde]

Dar nu dacă ai "deadly-wounds" şi încerci disperat să salvezi avionul făcut "ciur" în luptă... Atunci ai nevoie de maxim posibil, căci avionul nu mai poate decât minim.

Pistele rutiere aditionale ("kortbanor") nu au fost gandite niciodata pentru rolul de "aterizare de urgenta" nici in bas 60 si nici in bas 90. Ele au fost gandite pentru "fast turnaround", pus cat mai multe avioane in aer simultan. Nu uita ca toate pistele rutiere in bas 90 erau situate in apropierea imediata si in componenta unei baze cu "pista standard" de 2000+ de metri - pentru situatii de urgenta, aterizarea se facea exclusiv pe pista standard. Mai mult, din principiu, exista clustere geografice de "baze"; aproape toate din cele 45+ baze active simultan aveau o alta baza la 10-50 km distanta.

In chestia asta adaptarea soselelor in aerodromuri militare difera fundamental fata de filosofia pactului de la Varsovia (unde pistele rutiere serveau ca "baze de aterizare in caz de urgenta"). De aici si motivul pentru care nu s-au folosit autostrazi - in anii '70 autostrazile suedeze erau practic doar accese in orase, legand orasele mari de suburbii si cam atat - cum pistele trebuiau sa fie langa bazele militare aeriene, singura optiune era folosirea soselelor normale.

Oricum, Gripenurile au fost de la bun inceput proiectate sa "de-abia opereze" pe piste bas 90, avand performante mult inferioare fata de Viggen in operare STOL (800 fata de 400 metri la decolare) si in intretinere in situatii "limita", si, dupa 1989, sistemul a fost pur si simplu desfiintat complet. Odata pentru ca flota militara s-a micsorat puternic, si a doua oara pentru ca avioanele de generatia Gripen pur si simplu nu se descurcau operational intr-un regim practic pe piste neimbunatatite. Sistemul curent si cel care se discuta acum (si care in parte este o revenire la o armata mult mai mare si mai puternica) nu prevede nici macar posibilitatea de existenta a pistelor pe sosele.

Astazi nu mai exista nici o pista "pe sosea" functionala in Suedia. Acolo unde existau, au fost convertite in drumuri 2+1 sau 2+2 cu separator median si lateral. Acostamentele ramase nu au fost intretinute, rezultand in doua suprafete distincte.

In momentul asta este absurd sa proiectezi sau gandesti sosele cu gandul la utilizarea lor la razboi. Pur si simplu sistemele de suport si intretinere necesare pe langa avioanele respective sunt atat de complexe incat nu ai cum sa le "aduci" intr-o forma modulara si pui in functiune fara costuri similare unei baze permanente, fixe, cu versatilitate mult mai mare. Iar pentru situatii de "extrema urgenta" o pista de "urgenta" nu are mare rost - avionul va ramane oricum imobilizat acolo, probabil "write-off" intocmai ca in cazul unei aterizari in camp.

Suedezii l-au gândit din start ca avion de luptă uşor de intreţinut şi menţinut în luptă în condiții de război adevărat, nu "prin corespondenţă" cum fac americanii, care pot oricând să le scoată din prima linie şi să le trimită acasă, peste ocean.
Lux pe care ţările europene nu şi-l permit...
Nu are rost să discutăm aici, dar Grippen era alegerea corectă dpdv militar.

Gripenul a fost gandit ca un imens compromis birocratic si politic pe parcursul a trei decenii intre un guvern "unwilling" si o firma "unable". E ieftin de operat (cerinta principala a guvernului care tine in brate proiectul), dar este greu de intretinut, are performante inferioare, capabilitati inferioare (e si substantial mai mic) si manevrabilitate semnificativ inferioara F16-ului (raportul tractiune-greutate e subuntiar la Gripen si supraunitar la F16). Deci e mai slab (mai ales in versiunea C/D pe care ar fi cumparat-o Romania) in toate cele trei rolurile, pur "cifra langa cifra" decat F16-urile.

Si daca asta ar fi singura problema, ar fi ok, pentru ca in SE putem face cantitati mai mari. Problema principala pe care noi o avem in SE cu el este dificultatea de a le tine intr-o stare "always ready" - s-a intamplat ca F16-urile daneze sau norvegiene sa raspunda mai rapid unei incursiuni ilegale desi suedezii aveau un avans de 10-15 minute ca informare. Mentenanta e greoaie (SAAB nu este o firma mare), avand multiple probleme inerente situatiei "mono-operator" cu productie in loturi mici sau foarte mici (pentru ca avioanele in leasing la ZA, CZ si HU sunt practic intretinute prin contracte cu SE). Esecul la contracte in strainatate (in afara celor pe mita din Africa de Sud si CZ/HU) si esecul SAAB pe piata civila este si el problematic - drumul de upgrade este incert dincolo de "rehash-ul" E/F, facand investitiile in infrastructura conexa nesigure.

Sa zicem ca e ok pentru o tara neamenintata care vrea sa faca air policing simplu si vrea ce-i mai ieftin (gen Brazilia sau Elvetia), e ok, dar nu pentru Romania sau Polonia. In SE suntem fortati sa mergem pe productie proprie datorita "neutralitatii", desi exista destule voci care spun ca "ar fi fost mai bine din import".

[mircea]

sursa: https://twitter.com/Europarl_RO/status/699557604066852864

Remarcabil ca cele mai mici rate de mortalitate sunt in UK si Olanda, ambele state dens populate, cu mobilitate si grad de motorizare foarte ridicate. Ca de Malta, nu ma mir...

Pe mine mă frapează Spania. De fiecare dată când am mers pe la neamurile de acolo vedeam câte un accident cauzat pe zi ( prin oraș, desigur) de câte unu' rupt în gură. Acolo, condusul sub influența alcoolului e un sport național.

[horatiu.cosma]

http://stirileprotv.ro/stiri/international/a-fost-identificat-vinovatul-pentru-accidentul-dramatic-din-bavaria-11-morti-si-81-de-raniti-dintr-o-eroare-umana.html

[yetiman]

@Mircea - este vorba de decesele din accidente.
Posibil ca numarul de accidente sa fie mare, dar sa nu se soldeze cu decese.
De altfel, dupa parerea mea, asta e si prioritatea numarul 1 - reducerea la minim a deceselor din accidente.
Daca nu poti sa eviti producerea lor, cel putin sa fie minore (doar tabla indoita).

[mircea]

Am înțeles de la ce vin cifrele. Sunt doar surprins de câte decese sunt, raportate la numărul de trotilați la volan. Și n-aș zice că-i o chestie locală (Almeria) din moment ce la Elche și Murcia am văzut același lucru.

[TibiV]

Problema principala pe care noi o avem in SE cu el este dificultatea de a le tine intr-o stare "always ready" - s-a intamplat ca F16-urile daneze sau norvegiene sa raspunda mai rapid unei incursiuni ilegale desi suedezii aveau un avans de 10-15 minute ca informare.

Asta nu o stiam...

[horatiu.cosma]

 

http://www.infobraila.ro/2016/02/situatie-incredibila-in-braila-dupa-doua-zile-de-sapat-muncitorii-au-realizat-ca-au-gresit-strada/

[vladb]

^^
Este o situatie similara si in Clujul nostru Horatiu, dar nemediatizata (intentionat). Acum cativa ani se dorea reabilitarea srazii Lunii (Cartierul Zorilor), dar constructorul a inceput asfaltarea strazii Luncii (Plevnei)

[horatiu.cosma]

Contribuabilii care reusesc sa intarzie chiar si cu o zi sa plateasca darile la stat sunt "premiati" cu amenzi, iar cei care repara strazile pe banii nostri, le mai incurca, produc pagube si discomfort, dar evident ca nu se pune problema sa fie amendati. E atat de penibila situatia incat nu stiu ce e mai rau: exista firme de constructie care incurca strazile si se apuca sa darame tot inainte sa fie convinsi 100% ca ala e locul vizat, sau primariile care inchid ochii la toate aceste "mici greseli". Nu stiam de situatia din Cluj, dar mi se pare foarte posibil. Vad cum arata strazile proaspat reabilitate. O primarie permisiva, cu firme "de casa" primeste ce merita. Problema e ca tot impotriva noastra se intoarce.

[carutasul]

^^
Este o situatie similara si in Clujul nostru Horatiu, dar nemediatizata (intentionat). Acum cativa ani se dorea reabilitarea srazii Lunii (Cartierul Zorilor), dar constructorul a inceput asfaltarea strazii Luncii (Plevnei)

"Carevasazica Sapienţii? Eu cautam dimpotrivă, Pacienţii"

[Allex]

^^
Este o situatie similara si in Clujul nostru Horatiu, dar nemediatizata (intentionat). Acum cativa ani se dorea reabilitarea srazii Lunii (Cartierul Zorilor), dar constructorul a inceput asfaltarea strazii Luncii (Plevnei)

Aici constructorul respectiv nu ar putea fi tras la raspundere pentru distrugere?

[dr4qul4]

Nu cumva "minunea" s-a intamplat pentru prima data in Slatina? Strada a ramas "arata" mai bine de 1 an !

[AdrianB1]

Gripenul a fost gandit ca un imens compromis birocratic si politic pe parcursul a trei decenii intre un guvern "unwilling" si o firma "unable". E ieftin de operat (cerinta principala a guvernului care tine in brate proiectul), dar este greu de intretinut,

Asta e singura bucata pe care nu o inteleg: costurile de operare includ intretinerea, care la avioanele militare e de mai multe ore (chiar si peste 20) pentru fiecare ora de zbor. Ce inseamna in acest caz "greu de intretinut"? Cum poate fi ieftin de operat? Costurile aeronautice se masoara in bani per ore de zbor, gen 10,000 Euro pe ora de zbor (in zona asta e Grippen) si ajung si la 50,000 la alte avioane similare. Intretinerea fiind inclusa, pentru ca operatiile de intretinere sunt standard, piesele se schimba preventiv dupa un program fix cu ore de zbor, nu dupa ce se strica, totul e planificat la extrem, deci de ce se bat cap in cap operarea cu intretinerea?