Autostrada A9 Timișoara-Moravița

[valexandru]

      Harta TEN-T:

     Asa cum se observa, acum autostrada Timisoara Belgrad o sa aiba finantare de la UE.

[valexandru]

O stire proaspata de azi dimineata:

Pe noua hartă a autostrăzilor din România a apărut undeva în colț ceea ce ar putea fi, la un moment dat, legătura cu un nou coridor prin care românii vor avea legătură cu Italia: autostrada Timișoara - Belgrad.

Noua autostradă Timişoara – Belgrad face parte dintr-un proiect mai amplu: ea ar urma să lege Timişoara de Belgrad şi de aici până în Italia. Noul proiect de infrastructură aparţine de coridorul european XI.

50 de km prin România

Conform proiectului, autostrada ar pleca din Timişoara, prin Vârşeţ, Belgrad, Cacak, apoi prin Podgorica şi Bar, ajungând deci în Muntenegru, de unde se poate asigura o legătură către Bari, în Italia. La finalizare, noua autostradă va avea în jur de 600 de kilometri. Teoretic, aproximativ  50 de kilometri din noul drum se vor găsi pe teritoriul României, urmând să asigure legătura între graniţa cu Serbia şi Timişoara, respectiv cu Coridorul IV European, care include şi autostrada Arad – Timişoara. Alţi 400 de kilometri vor reprezenta autostrada de pe teritoriul Serbiei, urmând ca în Muntenegru aceasta să străbată aproximativ 160 de kilometri.


În timp ce noi încercăm să găsim bani pentru acest nou proiect, sârbii lucrează deja la coridorul XI, la un tronson de autostradă pe care președintele Boris Tadic tocmai l-a inspectat de curând. Dat fiind faptul că pentru prima dată această bucată care se duce spre granița cu Serbia apare pe o hartă a autostrăzilor, înseamnă că autoriățile încep să aibă interes și planuri pentru acest tronson.

Porțiunea Belgrad - Cacak este împărțită în 4 segmente: Belgrad-Obrenovac (25 km), Obrenovac-Ub (27 km), Lajkovac-Ljig (25 km) și Ljig-Cacak (50 km).

Coridorul XI va fi conectat la Coridorul X, care leagă Muntenegru de Bosnia-Herzegovina.

sursa: http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/o-noua-autostrada-care-va-lega-romania-de-occident-devine-realitate-163558.html

[valexandru]

Acum un articol ceva mai vechi, dar in care am remarcat ceva ciudat:

Totuşi, deşi Comisia Europeană îl consideră un proiect important (drumul ar face legătura dintre coridorul IV şi coridorul XI - cel care pleacă din Italia, traversează fosta Iugoslavie şi continuă spre România), lipsa surselor de finanţare a lăsat autostrada la faza de proiect, arată tion.ro.

În strategia sârbilor de dezvoltare a transportului pe cale ferată, rutieră şi pe apă, autostrada Belgrad - Timişoara apare ca obiectiv important, urmâna a fi gata până în 2015.

Cum ar arăta autostrada Belgrad - Timişoara

- Autostrada s-ar întinde între Belgrad şi localităţile Remetea Mare şi Izvin (aflate la 15-20 de kilometri de Timişoara)

- autostrada va necesita construirea unui pod nou peste Timiş. După trecerea acestuia, autostrada ar putea urma un traseu asemănător cu cel al actualui drum de legătură cu Belgradul

- Lungimea drumului va fi de 92 de kilometri

sursa: http://www.realitatea.net/autostrada-belgrad-timisoara-vezi-in-ce-stadiu-e-calea-rapida-spre-serbia_902479.html#ixzz1qF1HUmv6

    92 de km?
    Conform google maps si faptului ca autostrada o sa intre in Romania pe la Varset , mie imi ies minim 130 km. ....

[valexandru]

   O poza a sarbilor legata de aceasta autostrada:

sursa: Capital
  si cate ceva de prin articolul respectic (care e si el mai vechi):

Mai precis, pregătesc ultimele detalii pentru contruirea a încă 40 de km, mai precis între Ljig-Preljina. Lucrările acestei porţiuni din aşa numitul Coridor XI vor începe în luna martie şi vor fi realizate cu parteneri din Azerbaijan.

Porţiunea  Obrenovac-Ub (27 km) şi Lajkovac-Ljig (25 km) ar putea fi realizate în parteneriat cu firme de construcţii din Turcia , iar lucrările ar putea să înceapă tot din luna martie a acestui an.

50 de km prin România

Conform proiectului, autostrada ar pleca din Timişoara, prin Vârşeţ, Belgrad, Cacak, apoi prin Podgorica şi Bar, ajungând deci în Muntenegru, de unde se poate asigura o legătură către Bari, în Italia.

La finalizare, noua autostradă va avea în jur de 600 de kilometri. Teoretic, aproximativ  50 de kilometri din noul drum se vor găsi pe teritoriul României, urmând să asigure legătura între graniţa cu Serbia şi Timişoara, respectiv cu Coridorul IV European, care include şi autostrada Arad - Timişoara.

Alţi 400 de kilometri vor reprezenta autostrada de pe teritoriul Serbiei, urmând ca în Muntenegru aceasta să străbată aproximativ 160 de kilometri.

Porţiunea Belgrad - Cacak este împărţită în 4 segmente: Belgrad-Obrenovac (25 km), Obrenovac-Ub (27 km), Lajkovac-Ljig (25 km) şi Ljig-Cacak (50 km).

     Deci, sarbii lucreaza la aceasta autostrada....

[Ionut]

Da, sarbii lucreaza deja, din ce stiu eu ei si italienii au fost promotorii Coridorului XI, inca neoficial, din cate cunosc.

[valexandru]

Da, sarbii lucreaza deja, din ce stiu eu ei si italienii au fost promotorii Coridorului XI, inca neoficial, din cate cunosc.

Dar cand s-au apucat de lucru la aceste tronsoane?

[Ionut]

Nu stiu cand s-au apucat exact, insa lucreaza pe langa Vrsac parca sau ceva de genul. Poate timisorenii stiu mai bine.

[valexandru]

Nu stiu cand s-au apucat exact, insa lucreaza pe langa Vrsac parca sau ceva de genul. Poate timisorenii stiu mai bine.

      Stiam de mult timp ca lucrau la centura Varset (sau Vrsac). Stiu din comentariile de pe SSC ca s-au gandit sa-l faca half-profile si sa-l upgradeze cand e cazul, insa in articolele de mai sus se specifica si de alte tronsoane precum Obrenovac-Ub (27 km) şi Lajkovac-Ljig (25 km) si au la astea ma refeream.

[iuli]

Prin mai o sa incerc sa adun mai multe informatii legate de Vrsec daca am sa vad ceva. O sa am drum pe acolo atunci, sper sa vad ceva activitate.

[MHN]

Da, sarbii lucreaza deja, din ce stiu eu ei si italienii au fost promotorii Coridorului XI, inca neoficial, din cate cunosc.

Dar cand s-au apucat de lucru la aceste tronsoane?

Executia lucrarilor a inceput efectiv prin vara 2011, daca nu ma insel, insa proiectarea probabil cu mai multi ani inainte...

Nu stiu cand s-au apucat exact, insa lucreaza pe langa Vrsac parca sau ceva de genul. Poate timisorenii stiu mai bine.

      Stiam de mult timp ca lucrau la centura Varset (sau Vrsac). Stiu din comentariile de pe SSC ca s-au gandit sa-l faca half-profile si sa-l upgradeze cand e cazul, insa in articolele de mai sus se specifica si de alte tronsoane precum Obrenovac-Ub (27 km) şi Lajkovac-Ljig (25 km) si au la astea ma refeream.

Centura Vrsac-ului, intr-adevar, este proiectata intr-un format 1+1 si, sincer sa fiu, avand in vedere traseul acesteia, eu unul inca nu sunt lamurit daca va face parte din viitoarea autostrada.
Trebuia sa am un drum pe acolo in luna Februarie dar din cauza zapezilor vizita s-a contramandat.
Celeltalte tronsoane sunt proiectate in format full profile.

O sinteza a ceea ce se discuta de cateva zile + un zvon de la DRDP TM despre o posibila inlocuire prin aceasta viitoare autostrada a centurii TM de Sud, caz in care SF-urile si Proiectele realizate pana acum pentru cea din urma, trebuiesc refacute iar "lupta" pentru stabilirea traseului va fi reluata (in mod cert stie mai multe despre procedura nenea_hartia):

tion.ro

Autostrada Timisoara – Belgrad ar putea deveni realitate mai devreme decat era prevazut

Timişoara poate deveni, în următorii ani, un important punct de legătură pentru mai multe autostrăzi. Dacă lucrările la autostrada care porneşte de la Nădlac şi merge spre Deva sunt în derulare, în doi sau trei ani ar putea începe construcţia unei noi autostrăzi, cea dintre Timişoara şi Stamora – Moraviţa, spre Belgrad. Vestea bună este că la pachet cu noua rută ar putea fi inclusă la finanţare din bani europeni şi centura sud de ocolire a Timişoarei!

Ministrul transporturilor, Alexandru Nazare, s-a aflat săptămâna trecută la Bruxelles, acolo unde a discutat despre revizuirea proiectelor cuprinse în Reţeaua Trans-europeană de Transport TEN-T. Iar noua autostradă Timişoara – Stamora Moraviţa, ce ar urma să se lege cu cea realizată de sârbi de la Belgrad până la graniţă, a fost inclusă în proiectele importante europene în domeniul transportului rutier. Mai precis, este vorba de reactivarea unor proiecte care existau, dar numai la nivel teoretic. Odată cu introducerea autostrăzii Belgrad – Timişoara în programul TEN-T se deschiderea accesării de fonduri europene şi pentru această rută. Drumul ar face legătura între două importante căi de comunicaţii rutiere. Este vorba de coridorul pan-european IV, respectiv XI. Iar prognozata intrare a Serbiei în Uniunea Europeană întăreşte şi mai mult necesitatea şi posibilitatea apariţiei noii autostrăzi.

Vestea cea mai bună pentru timişoreni este că noua rută ar putea să cuprindă şi finanţarea din fonduri europene a centurii sud a Timişoarei. Intenţia ministrului este să includă această a doua parte a centurii în proiectul noii autostrăzi, iar finanţarea s-ar face din fonduri europene pentru întreg traseul. Centura sud ar urma să fie realizată la nivel de autostradă, urmând să reprezinte ultimul tronson al viitoarei autostrăzi, am aflat de la surse din cadrul Direcţiei de Drumuri şi Poduri Timişoara. Deocamdată nu este sigur traseul centurii sud, aceasta ar putea fie să închidă ringul Timişoarei, fie să se lege de autostrada Timişoara – Lugoj, în unul dintre nodurile rutiere ce vor fi realizate. Suntem în situaţia în care totul depinde numai de noi acum, trebuie să facem cât mai repede proiectul, mai spun sursele noastre.
Finanţarea lucrărilor ar urma să fie inclusă în programul pe perioada 2014 – 2020 al Uniunii Europene.

De la Timişoara, la Bari, pe autostradă
Autostrada de la Timişoara spre sârbi ar pleca din capitala Banatului, ar continua spre Vrsac, la Belgrad, Cacak, apoi în Muntenegru prin Podgorica şi Bar. De aici, transbordarea se va face cu bac-ul peste Marea Adriatică, spre Bari, în Italia. La finalizare, noua autostradă va avea în jur de 600 de kilometri. Iar o porţiune de  50 de kilometri va fi situată în Timiş, mai precis între Timişoara şi Stamora Moraviţa.
Tot ca o veste bună pentru timişoreni, ministrul Transporturilor, Alexandru Nazare, a reuşit să obţină includerea în noua reţea TEN-T a  traseului Timişoara – Sebeş – Turda – Târgu – Mureş – Iaşi – Ungheni.

[valexandru]

Un post al lui Djulwes de pe skyscrapercity.com:

Pana una alta, am gasit o schita (PDF) din etapa I a noului PUG Timisoara cu inelul de centura si inelul de autostrada, unde se vede si inceputul autostrazii Tm-Belgrad.

E destul de mare, s-ar putea sa se incarce mai greu.

[MHN]

Start lucrari la tronsonul Ljig & Preljina (Serbia)

In timp ce altii stau la discutii, dezbateri, contestatii, etc... astazi au inceput lucrarile la inca un tronson din viitoarea autostrada Bar-Cacak-Belgrad-Vrsac-Timisoara (evident, acum fiind vorba despre o portiune situata intre Cacak si Belgrad).
Atentie: pe aceasta sectiune de autostrada de 40 de km, vor fi construite 5 tuneluri si 78 de poduri!!!

Earlier today, work began on the second section of Belgrade-Bar motorway (Corridor 11) - a 40km stretch between Ljig & Preljina financed with a very favourable loan (~308 million euros) from Azerbaijan. The deadline for completion is three and a half years. Five tunnels and seventy-eight bridges will be built.

by CrazySerb

[valexandru]

@MHN mersi ca ai pus pozele si aici nu numai pe SSC.
Parca vad,in viitor, ca noi nici nu am facut studiul de fezabilitate, iar sarbii sunt cu autostrada la granita.

[Ionut]

Excelente vesti MHN, merci! Stii cumva stadiul negocierilor pentru acest Coridor XI? Vad ca sarbii fac rost de bani de la azeri sau mai stiu eu de pe unde. La noi e mai greu. Asa ca trag nadejde ca sarbii fac si ei lobby pentru coridor.

[Chagall]

Un articol interesant...

Autostrada Timişoara – Belgrad – Adriatica, spre o nouă utopie?

19 Aprilie 2012

După cincinale în care Banatul a fost ţinut la coada dezvoltării infrastructurii rutiere, sub motivul că traficul din această zonă nu justifică asemenea investiţii, şi după ani în care lucrările demarate la tronsonul de autostradă Arad – Timişoara au fost întârziate sistematic, iată că metropola vestului este pe punctul de a fi ,,cadorisită" cu o nouă arteră rutieră de interes continental.

Este vorba de tronsonul Timişoara-Belgrad, ,,capătul de linie" al unei autostrăzi mai ample, care urmează să lege litoralul Mării Adriatice de coridorul paneuropean IV – axa danubiană, din care face parte şi Autostrada Vestului.

Dacă în partea românească a noii artere nu se întâmplă încă nimic (situaţie explicabilă prin faptul că decizia politică privind realizarea acestei conexiuni a fost luată abia în noiembrie 2011, în prezent căutându-se încă sursele de finanţare), în partea sârbă se lucrează deja atât la tronsonul Belgrad-Ciaciak (care va avea o lungime de 127 de kilometri), cât şi la centura de ocolire (de 8 kilometri) a oraşului sârbo-bănăţean Vârşeţ, care va constitui – potrivit proiectelor vecinilor noştri din sud-vest – nodul rutier de conexiune cu tronsonul românesc.

Un traseu puţin potrivit cu interesele timişene

La sfârşitul anului trecut, când necesitatea construirii unei autostrăzi între Belgrad şi Timişoara a fost acceptată, după mai mulţi ani de tatonare şi tergiversare reciprocă, atât de partea sârbă (prin premierul Mirko Cvetkovici), cât şi de cea română (prin ex-premierul Emil Boc), pe lista discuţiilor se aflau doar două variante de traseu: ruta Timişoara-Jimbolia-Belgrad (178 kilometri), respectiv, ruta Timişoara-Deta-Vârşeţ-Belgrad (164 kilometri) – în ambele variante, traseul pe teritoriul românesc fiind de aproximativ 50 de kilometri, pornind de la nodul de interconectare cu Autostrada Vestului şi Aeroportul Internaţional ,,Traian Vuia", de la Remetea Mare.

Şi într-un caz, şi în celălalt, câştigurile de infrastructură pentru judeţul Timiş sunt minore, dat fiind că ambele propuneri de trasee dublează căile rutiere şi feroviare deja existente între cele două centre urbane – diferenţa fiind că, în cazul variantei Deta-Vârşeţ, partea română ar trebui să suporte şi costurile unor noi poduri peste râurile Timiş şi Bârzava, între localităţile Şag şi Urseni, respectiv, în zona Denta.

Ridică semne de întrebare faptul că nu a fost luată în discuţie şi ruta directă între Timişoara şi Belgrad, de-a lungul râului Timiş, care, pe lângă lungimea mult redusă (de numai 126 kilometri, din care 44 pe teritoriul nostru) ar avea avantajul, pentru partea sârbă, că ar conecta cel mai mare oraş din Banatul de câmpie, Zrenjanin, iar pentru partea română (timişeană), că viitoarea autostradă ar contribui la dezvoltarea celei mai paupere zone a judeţului, pusta sud-vestică.

Eventualul argument că această zonă este inundabilă (aşa cum a arătat-o experienţa din 2005, când lacul format aici s-a menţinut aproape două luni) nu are consistenţă, ştiut fiind faptul că procesul de construire a unei autostrăzi implică o consolidare prealabilă a terasamentului, astfel urmând să fie asigurată, în nefericul caz al repetării inundaţiilor, şi calea cea mai rapidă de intervenţie în zona calamitată.

În ceea ce priveşte avantajele, la reducerea costurilor generată de scurtarea traseului cu circa cinci kilometri şi de renunţarea la ridicarea unui nou pod peste Timiş, s-ar adăuga cele rezultate din ocolirea a numeroase elemente de infrastructură: căi ferate, canale de irigaţii, magistrale de gaz şi electricitate etc.

Costuri şi termene

Neexistând încă nici proiect tehnic, nici sursă fermă de finanţare, tronsonul timişean al autostrăzii Timişoara-Belgrad nu poate avea termene fixate şi, cu atât mai puţin, costuri estimative. Totuşi, judecând după faptul că partea sârbă şi-a stabilit sfârşitul anului 2015 ca dată-limită de construire a secţiunilor care-i revin, ne putem aştepta ca, la noi, procesul de iniţiere a proiectului (studiile de pre-proiectare) să se petreacă cândva, spre sfârşitul acestui an, iar lucrurile propriu-zise să debuteze nu mai devreme de a doua jumătate a lui 2013, cu finalizare după voia... şefului de atelier.

La acel moment, teoretic, timişorenii ar putea circula neîntrerupt pe autostradă între Orăştie şi Seghedin, iar realizarea unei conexiuni cu Belgradul ar face ca distanţa actuală dintre metropola Banatului şi sudul Italiei să se scurteze, prin Podgoriţa şi Bar, la circa 600 de kilometri, adică la şase ore de tranzit auto, cu tot cu traversarea Adriaticii.

În ceea ce priveşte costurile celor circa 50 de kilometri de autostradă care ar traversa câmpia timişeană, dacă luăm în considerare că devizul mediu al unui kilometru de autostradă de câmpie se ridică (fără lucrările de artă inginerească şi devierile de infrastructură) la circa 3,6 milioane de euro, putem estima că ,,moftul" (de fapt, necesitatea) de a transforma Timişoara într-un nod al reţelei europene de autostrăzi s-ar ridica la cel puţin 180 de milioane de euro.

Cine şi în ce condiţii va finanţa această notă de plată, deci cât de utopic este acest deziderat, rămâne să aflăm în lunile următoare.

Sursa: Renasterea Banateana