Mentenanța drumurilor

[iuli]

Ba e o tragedie sa nu ai iluminare la noduri. Din cauza anumitei configuratii si complexitati a lor pot produce confuzii care pot creea situatii de genul ca se intra pe sens opus.

[frunzaverde]

In rest iluminarea nodurilor este o MAAAAAARE ABERATIE marca UE (nu, stati linistiti, n-au inventat ai nostri apa calda, tot la copy-paste suntem). Trecerea ochiului de sofer semi-obosit prin zone puternic luminate pe timp de noapte este un pericol si se pot produce accidente grave. Nu mai intru in detalii, am facut-o deja de atatea ori.

Nu este o inventie marca UE. Exista un corp masiv de cercetare in domeniul sigurantei rutiere legat specific de iluminarea suprafetelor de miscare de pe autostrazi.
NCHRP-ul american, care practic este arma de cercetare (semi-independenta) a autoritatilor rutiere americane a intreprins un studiu de meta-recenzie (colectarea a intregului corp in domeniu) in 2009. Ce a gasit? Asta:

Lighted intersections and interchanges tend to have fewer crashes than unlighted intersections/ interchanges (2, 3, 10, 23, 30), but there appears to be no major benefit of complete interchange lighting compared to partial lighting at interchanges along urban, suburban or rural freeways, as evidence is mixed for some locations (16).

Deci, conform lor siguranta in noduri total iluminate ~ siguranta in noduri partial iluminate (adica doar iesirile iluminate) >> siguranta in nodurile complet neiluminate.
In acelasi raport poti gasi inclusiv cifre care indica faptul ca iluminatul are cel mai bun raport beneficiu/cost dintre toate masurile de siguranta; ca reduce accidentele fatale cu ~65%, ca reduce accidentele in general cu ~20-50% (corelat cu densitatea populatiei si a traficului). Si aici vorbim de o analiza generala a unui numar mare de rapoarte de cercetare (95) din multiple tari (inclusiv in DE; cercetarile intreprinse pe reteaua de-acolo indica o reducere a accidentelor pe timp de noapte de ~1/4). 

Chestia cu oboseala in nod este, conform a zeci de cercetari, inexistenta. De altfel, din proprie experienta, cand merg pe o sosea iluminata sau semi-iluminata, cand ma apropii de nod (zona periculoasa), ma concentrez; lumina imi spune clar si rapid "concentreaza-te, e posibil sa ai nevoie de reactie rapida aici". Dupa care, poti sa te relaxezi (relativ) pe portiunea neiluminata, unde e clar ca esti intr-un mod mai sigur.  In schimb, iesirea asta: https://goo.gl/maps/sFqM2uXFQgR2 am ratat-o de multiple ori, si am vazut destule accidente fix acolo, ori cu masini incercand sa iasa in ultimul minut, ori cu masini incercand sa intre pe breteaua de intrare si lovindu-se in traficul de pe autostrada care noaptea nici macar nu realizeaza ca acolo e nod... Ghiciti ce tocmai au instalat, fix acolo? Lumina!

Deci in niciun caz nu e o inventie UE. In SUA si Canada, de altfel, exista o preferinta pentru iluminatul nodurilor in constructiile noi in masura in care exista posibilitatea tehnica pentru asa ceva. La fel, exista o politica de dotare a nodurilor cu iluminat incepand cu autostrazi cu trafic mare. De exemplu, in SUA I70 primeste iluminat ca "retrofitting", de exemplu aici : https://goo.gl/maps/ZPP1TeCf3ww sau aici: https://goo.gl/maps/RLNxSGboxDP2 (in ultimul caz in pustiu, o prerie din Kansas). Pentru constructii noi standardul e ori iluminat complet, ori iluminat la noduri; "zero" nu se contracteaza pentru ca doresc dispozitive de control ale accesului la noduri. In Canada, Ontario 11, constructie noua, e iluminat la noduri: https://goo.gl/maps/jgjBKiWaPc42. Chiar daca e in relativa pustietate. QEW (Toronto - Niagara Falls - US) a primit iluminat recent. La fel, in Japonia, standardul este "nod iluminat" din anii '70: https://goo.gl/maps/zDd2QQHLJTR2 sau https://goo.gl/maps/j5dzbg52hLJ2.

Germania este exceptia, nu regula. Motivele sunt multe; in principiu vorbim de incercarea de a reduce costurile de mentenanta la minimum dat fiind ca vorbim de o retea intretinuta de stat, din bani publici. Apoi vorbim de justitia germana, care nu poate accepta ca un standard sa nu fie implementat, odata adoptat, pe toata reteaua: practic daca se adopta un standard general de iluminat noduri va trebui, cf. practicii administrative germane, extins pe toata reteaua, ceea ce e inacceptabil ca costuri. In alte jurisdictii se poate spune simplu - ce e construit de-aici incolo va respecta un standard X de siguranta; ce e construit inainte nu; in DE, unde multe din reglementele de siguranta si practica judiciara vin dinspre caile ferate, asa ceva este pur si simplu inacceptabil.

Mai sunt prostii in standardul german, de exemplu folosirea fontului DIN, care incalca toate regulile de bun simt legate de ergonomie (nu e de mirare, a fost facut pentru scris pe vagoane si citit static de la distante mici; NU pentru citit la viteza). Sunt compensate prin alte masuri pentru mentinerea sigurantei rutiere: controlul de distanta intre vehicule pe toata reteaua (pe langa control de viteza pe mare parte a retelei), design de noduri foarte avansat (intotdeauna "state-of-the-art") pe toata reteaua, cu noduri rezonabile inclusiv pe segmente vechi de 75+ de ani, management de trafic activ, cu prezenta umana mult peste alte retele (de la control politienesc la dispecerizare). Plus unul din cele mai stricte standarde de educatie rutiera si inspectie rutiera pentru vehicule.

Situatia din Germania cu iluminatul este un "trade-off" pe care noi, care abia acum ne construim reteaua, nu trebuie sa-l facem. La fel cum nu trebuie sa facem trade-off-ul din UK, unde se masoara distantele in mile si yarzi desi TOT restul tarii functioneaza in metri si kilograme, pentru ca pur si simplu nu-si permit sa schimbe semnele de viteza si distanta pe toata reteaua. La fel cum ar fi de preferat sa marcam soselele cu sistemul "alb-galben" (care aduce siguranta in plus), dar din ratiuni de cost, in toata Europa, marcajele sunt doar albe.

In concluzie : iluminatul nodurilor este o masura esentiala de siguranta, alaturi de parapeti si marcaje. Nefunctionarea iluminatului de nod nu e un "lux lipsa", ci este, pe o autostrada noua, dotata cu asa ceva, o reducere a sigurantei absurde si nenecesare.. Bineinteles ca pe autostrazi vechi situatia e alta; dar acolo vorbim de standarde inferioare de siguranta care vor fi corectate cu timpul; nu se pot aduce toate lucrurile la cel mai curent standard de siguranta deodata si pe loc.

[iuli]

In plus, pot sa adaug ca daca e iluminat intregul nod in mod corespunzator iti da o imagine de ansamblu asupra arhitecturii si te face sa iei deciziile de incadrare din timp, astfel incat sa nu te trezesti aproape in ultimul timp ca te-ai incadrat aiurea pe benzi sau pe bretea.

[vancouver]

Repet intrebarea: cum schimb becul ars de pe stalp?
Cercetarile la nodurile luminate s-au facut si atunci cand o parte din becuri erau arse si au luat in calcul accidentele generate chiar de munca de schimbare a becurilor.

Exemplu in Belgia, unde toate autostrazile sunt luminate: am stat ca. 30 min intr-un ambuteiaj. Acesta era generat EXCLUSIV de ingustarea cu o banda a autostrazii, ingustare necesara schimbarii becurilor arse. In cadrul ambuteiajului erau si 2 tamponari, care sigur nu aveau loc in lipsa acelui ambuteiaj.

Alta situatie tot in Belgia: banda 1 inchisa pentru lucrari de genul taiat iarba, astupat o groapa. Fara ambuteiaj, se circula destul de tare. Chiar cu putin in fata mea o masina mica facuta armonica intre 2 camioane. Probabil un camion nu a reusit sa incadreze din timp pe banda 2, a franat tare, in spate o masina mica, apoi un alt camion. Al doilea camionagiu neatent probabil a franat tarziu si a impin masina mica in primul camion. Masina mica nu mai avea mai mult de 1 metru lungime. Ma indoiesc ca a supravietuit cineva. ASTA SE INTAMPLA LA LUCRARI DE INTRETINERE CU INCHIDEREA UNEI BENZI. Gropi - n-avem cum sa evitam, trebuie astupate; dar taiat iarba si schimbat becuri, astea chiar se pot evita


REPET ASADAR INTREBAREA: S-au luat in calcul aceste accidente subsecvente? Cum schimbam becurile stricate?

[vancouver]

Chestia cu oboseala in nod este, conform a zeci de cercetari, inexistenta. De altfel, din proprie experienta, cand merg pe o sosea iluminata sau semi-iluminata, cand ma apropii de nod (zona periculoasa), ma concentrez; lumina imi spune clar si rapid "concentreaza-te, e posibil sa ai nevoie de reactie rapida aici". Dupa care, poti sa te relaxezi (relativ) pe portiunea neiluminata, unde e clar ca esti intr-un mod mai sigur.

Este vorba de cu totul altceva:
1. Pericolul la IESIREA din zona luminata. Ochiul s-a dilatat si nu mai vede in intuneric. Revenirea in zona neluminata este ca intrarea intr-un tunel neluminat pe timp de zi: NU VEZI NIMIC DINCOLO DE ZONA LUMINATA.
2. Alt pericol: pe timp de ploaie lumina REDUCE VIZIBILITATEA. Stropii de ploaie si atentie, mai ales stropii sprayului generat de rotile masinilor se lumineaza si creeaza ca un fel de ceață. Se adaugă lumina reflectata de carosabilul umed - marcajele de regula nu se mai vad daca ploua si este luminat.

[cezar.ionescu]

Salut.
Imi dau seama ca am initiat o discutie extinsa pe referitoare la oportunitatea iluminarii autostrazilor, ceea ce e probabil OK.
Totusi in cazul prezentat nu cred ca respectivele noduri erau neiluminate din urmatoarele cauze potentiale:
- toate becurile s-au ars si inlocuirea lor punea probleme,
- nodurile nu erau iluminate din cauza ca era ploios afara si s-au inchis automat din aceasta cauza [era cat se poate de uscat carosabilul in acest caz]
- instalatiile erau nefunctionale din cauza ca au fost furate elemente ale acestora [posibil, insa cred ca mai degraba improbabil]

Daca respectivele noduri au fost prevazute cu instalatie de iluminat [pentru care s-au platit niste bani], de ce nu sunt folosite acele instalatii? Dincolo de standarde de iluminat public [care oricum sunt fluide in timp sper spre variante imbunatatite] si/sau parerile noastre [care toate au argumente pro si/sau contra unei variante sau alta], daca s-a platit sa avem lumina atunci sa o folosim.

Daca la un moment dat constatam ca nu e nevoie de lumina atunci sa dea jos stalpii si sa ii foloseasca intr-un loc unde sunt mai utili. Insa, sa ii montezi si sa nu ii folosesti mi se pare, [ma repet], o mare indolenta din partea autoritatilor. Ar fi interesant!? de aflat de fapt, cam cat % din timp functioneaza iluminatul in nodurile rutiere iluminate.

Daca nu ne permitem noduri iluminate [ori ca pret initial ori ca intretinere dupa] atunci sa nu le mai facem, caci dam banii degeaba. Dar daca de fapt situatia este generata de organizare deficitara [degringolada], de nepasare sau chiar de rea vointa, atunci cred ca e justificat ca cineva sa raspunda.
Eu cred ca ne permitem iluminatul nodurilor [de autostrada macar] caci nici macar nu avem atatea noduri. Cred ca pierderile generate de furt, dezorganizare si indolenta sunt mult mai mari decat cheltuielile pe care [nu] le facem.

Este cunoscut cazul centurii Suceava [cu nod pe mijlocul DN17] neiluminat, care a "produs" un acident mortal imediat dupa deschidere. Da, cine a proiectata nodul a fost pe langa [cel putin dpdv a sigurantei rutiere], insa daca era iluminat salva niste vieti.
La fel DN1 intre IKEA si Otopeni unde in timpul anului 2015 iluminatul nu a functionat [cu foarte mici intermitente] si unde riscul de accident [din cauza medianei pavate si/sau a drenajului nefunctional in curbele interioare] era foarte mare.

[vancouver]

Super cezar.ionescu pentru postarea anterioara. Ai rezumat excelent problema, fara a mai implica sentimente personale. (partea cu indolenta CNADNR este o certitudine in acest caz, deci se accepta).

Putem face o intrebare oficiala la CNANDR cu observatiile lui cezar?

[frunzaverde]

Repet intrebarea: cum schimb becul ars de pe stalp?

Becurile cu vapor de sodiu au durata de viata de aproximativ 5 ani; becurile cu LED au durata de viata de 10-15 ani. Schimbarea lor se face in acelasi flux de mentenanta necesar pentru retrasarea marcajelor, schimbarea parapetilor, inlocuirea elementelor reflectorizante, asfaltari de rutina etc. Exista sisteme de becuri in care intregul corp de iluminat se poate desface si inlocui complet de pe stalp intr-o singura operatiune cu durata de sub 30 secunde; la fel exista becuri ultra-heavy-duty cu durate de viata garantate de >30 de ani, caz in care durata de viata estimata a corpurilor de iluminat este similara cu cea a benzilor (schimbarea becurilor se poate face la reabilitare).

Cercetarile la nodurile luminate s-au facut si atunci cand o parte din becuri erau arse si au luat in calcul accidentele generate chiar de munca de schimbare a becurilor.

Cercetarile s-au facut atat in laborator cat si in regim de trafic normal. Vorbim inclusiv de studii observationale de lunga durata inainte-dupa si de studii statistice sectionale pe toata reteaua cu metodologii sofisticate. De altfel, de obicei cand se monteaza iluminat se monteaza in mod redundant; astfel incat in cazul in care o sursa este defecta, cele ramase in functionare ii vor prelua functia.

Exemplu in Belgia, unde toate autostrazile sunt luminate: am stat ca. 30 min intr-un ambuteiaj. Acesta era generat EXCLUSIV de ingustarea cu o banda a autostrazii, ingustare necesara schimbarii becurilor arse. In cadrul ambuteiajului erau si 2 tamponari, care sigur nu aveau loc in lipsa acelui ambuteiaj. [..]Gropi - n-avem cum sa evitam, trebuie astupate; dar taiat iarba si schimbat becuri, astea chiar se pot evita.

Chestia e ca toate cercetarile indica faptul ca riscul lucrarilor de mentenanta pentru intretinerea iluminatului sunt sub riscul inexistentei iluminatului. Si este si normal; riscul unei lucrari de mentenanta la 25.000.000 treceri (3 ani de trafic la un punct dat) va fi mult mai mic decat un risc cumulativ chiar si minuscul pentru fiecare din cele 25 de milioane de treceri...

Aceiasi poveste cu parapetii de protectie si marcajele rutiere; riscul dat de lucrarile de inlocuire a lor este mult sub riscul dat de lipsa lor. Da, tamponarile alea nu existau, dar existau morti cateva saptamani mai tarziu din lipsa luminii.

Iar daca asta e considerentul (minimizarea accidentelor cauzate de mentenanta) atunci de ce exista in DE telefoane de urgenta, inclusiv pe portiuni de autostrada nou deschise, cu acoperire GSM/3G/4G multi-retea, care sunt practic o tehnologie depasita moral si tehnic?. Mai ales ca respectivele telefoane si cabluri de comunicatie necesita mult mai multe lucrari de intretinere decat orice forma de sistem de iluminat?

Alta situatie tot in Belgia: banda 1 inchisa pentru lucrari de genul taiat iarba, astupat o groapa. Fara ambuteiaj, se circula destul de tare. Chiar cu putin in fata mea o masina mica facuta armonica intre 2 camioane. Probabil un camion nu a reusit sa incadreze din timp pe banda 2, a franat tare, in spate o masina mica, apoi un alt camion. Al doilea camionagiu neatent probabil a franat tarziu si a impin masina mica in primul camion. Masina mica nu mai avea mai mult de 1 metru lungime. Ma indoiesc ca a supravietuit cineva. ASTA SE INTAMPLA LA LUCRARI DE INTRETINERE CU INCHIDEREA UNEI BENZI.

Lucrari de inchidere cu inchidere de banda vor fi necesare indiferent de iluminat sau lipsa. Asfaltarile minore; schimbari de parapeti, indepartari de accidente, remarcari. Includerea unei lucrari de inlocuire de becuri la 3-5 ani intr-un flux care de obicei are inchideri de benzi odata pe saptamana (sau mai des) pentru lucrari de diverse naturi nu are ce sa schimbe in riscurile mentenantei.

REPET ASADAR INTREBAREA: S-au luat in calcul aceste accidente subsecvente? Cum schimbam becurile stricate?

Da, s-au luat; atat in cazul studiilor inainte-dupa cat si in cazul studiilor transversale s-au folosit ratele de deces/accident in nod indiferent de motiv.

Schimbatul becurilor? Exact cum se face in UK, JP, US, NL, BE etc.. Pana la urma, iluminarea este extrem de frecventa in UK, aproape permanenta in NL si foarte frecventa in SE (majoritatea nodurilor si sectiuni lungi urbane si periurbane) cu unele din cele mai mici rate de accident la nivel global. Si, daca chiar exista o frica de stalpi, exista solutii cu proiectie: in DK, unde nu aveau iluminat nimic, din ratiuni bugetare, au inceput prin iluminarea prin proiectie a semnelor de circulatie in noduri, urmand sa implementeze o iluminare mai cuprinzatoare in noduri in viitor: http://af-lighting.com/?project=road-signs-danish-motorways

1. Pericolul la IESIREA din zona luminata. Ochiul s-a dilatat si nu mai vede in intuneric. Revenirea in zona neluminata este ca intrarea intr-un tunel neluminat pe timp de zi: NU VEZI NIMIC DINCOLO DE ZONA LUMINATA.

Cum? Sursa principala de iluminat pe orice drum este sistemul de faruri al propriei masini. In mod normal, in raza farurilor, iluminatul public nu va avea o intensitate mai mare decat intensitatea fazei (potrivite) de mers. Si absolut in nici un caz intensitatea luminoasa a iluminatului public nu este altceva decat o fractiune minuscula din cea a soarelui. E ca iesitul dintr-un tunel - pe timp de noapte (tunel luminat, sosea neiluminata) - unde nu exista orbire.

Iluminatul rutier asigura context, nu inlocuieste farurile. In momentul in care iluminatul se termina, sursa cea mai puternica de lumina ramane; in cazul unui tunel, lumina soarelui este de mii de ori mai puternica decat orice sursa de lumina ar putea pune proiectantii in tunel...

Inclusiv camere slabe gen dash-cam au zero probleme in zona de tranzitie, in conditiile in care in general se ajusteaza la intensitati diferite mult mai greu ca ochiul uman. De exemplu la Sibiu:

2. Alt pericol: pe timp de ploaie lumina REDUCE VIZIBILITATEA. Stropii de ploaie si atentie, mai ales stropii sprayului generat de rotile masinilor se lumineaza si creeaza ca un fel de ceață. Se adaugă lumina reflectata de carosabilul umed - marcajele de regula nu se mai vad daca ploua si este luminat.

Cum? In conditiile in care intensitatea luminoasa principala ar trebui sa vina de la faruri, problema ar trebui sa fie similara atat pe segmente iluminate cat si pe segmente neiluminate. In plus lumina reflectandu-se ar trebui sa creasca, nu sa scada vizibilitatea, pentru ca intensitatea luminoasa este mai mare, nu mai mica, pe timp de ploaie. Singura problema e reflexia in asfalt, care, intr-adevar, poate face ca marcajele sa fie mai putin vizibile; insa vizibilitatea soselei in general este atat de imbunatatita incat practic nu conteaza minuscula inrautatire a marcajelor.

Uita-te aici: diferenta de calitate intre "iluminat" si "neiluminat" este uimitoare: (de altfel, tari cu foarte multa ploaie, precum UK si NL au fost printre campionii iluminatului, si sunt campioni europeni la siguranta rutiera).

[mircea]

Cum schimbam becurile stricate?

Dacă e așa, hai să nu facem niciodată nici un fel de reparație/mentenanță la absolut nimic de pe autostradă, că sigur vor exista tâmpiți care, deși văd din timp atenționări că urmează o zonă cu lucrări, vor provoca accidente. Dar dacă într-adevăr nu se poate prin varianta clasică din cauza numărului ridicol de mare al accidentelor cauzate, folosim alpiniști utilitari. Le dăm o desagă cu 70 de becuri și-i punem să meargă pe jos, de la stâlp la stâlp, printre parapeții care separă sensurile de mers. Și ca să previn următoarea ta întrebare, dacă mai scapă câte un bec pe jos, le tăiem din remunerație contravaloarea becului plus daune morale că poate se sperie vreun șofer de-un bec pe banda lui de mers.

Chestia cu oboseala in nod este, conform a zeci de cercetari, inexistenta. De altfel, din proprie experienta, cand merg pe o sosea iluminata sau semi-iluminata, cand ma apropii de nod (zona periculoasa), ma concentrez; lumina imi spune clar si rapid "concentreaza-te, e posibil sa ai nevoie de reactie rapida aici". Dupa care, poti sa te relaxezi (relativ) pe portiunea neiluminata, unde e clar ca esti intr-un mod mai sigur.

Este vorba de cu totul altceva:
1. Pericolul la IESIREA din zona luminata. Ochiul s-a dilatat si nu mai vede in intuneric. Revenirea in zona neluminata este ca intrarea intr-un tunel neluminat pe timp de zi: NU VEZI NIMIC DINCOLO DE ZONA LUMINATA.
2. Alt pericol: pe timp de ploaie lumina REDUCE VIZIBILITATEA. Stropii de ploaie si atentie, mai ales stropii sprayului generat de rotile masinilor se lumineaza si creeaza ca un fel de ceață. Se adaugă lumina reflectata de carosabilul umed - marcajele de regula nu se mai vad daca ploua si este luminat.

1. Nu-i chiar ca și intrarea în tunel, să fim serioși. N-are suficientă putere iluminatul public încât să-ți dilate ochii într-un asemenea hal. Și în plus, orice e altă sursă de lumină sau material reflectorizant îl vezi de la o poștă. Despre ce pericol vorbim?!
2. Vorbim de noduri aici, deci ne interesează mai degrabă indicatoarele, nu marcajele. Că o fi iluminat sau nu, când plouă vizibilitatea ESTE REDUSĂ și automat caști câta ochii să nu belești belingherul. Cu siguranță însă, iluminatul mai degrabă te ajută. Întotdeauna am văzut o căruță/un biciclist/o mașină parcată mai bine și mai devreme pe ploaie în localitățile iluminate decât în cele neiluminate. Și sunt ferm convins că iluminatul mi-ar fi la fel de folos și-n afara localității. Dar poate că-s eu mai special de felul meu și văd altfel decât restul lumii.

[mikidutzaa]

Eu prefer nodurile iluminate. Duminica seara am ratat intrarea pe centura Bucuresti de pe A1 ca ma tot asteptam sa vad semnele si marcajele ca la o mega intersectie cu centura. N-am putut vedea de departe singurul semn obscur de iesire pentru ca era un destept oprit cu avariile pe banda de urgenta/iesire care si el era debusolat.

[TibiV]

Concluzie finală...
Şi de bun simț.

LE
Să nu uităm că indicatoarele or fi ele reflectorizante, dar numai când mergi cu "faza mare"... Ceea ce este ilegal.

[Io]

^
Cred ca e mai degraba de "parcare" insa chiar mi se pare important de vorbit si aici: gasesc incomod si usor periculos sa merg pe autostrada cu 130 km/h cu faza scurta. Pe cea lunga nu prea pot s-o aprind ca-i deranjez pe ceilalti, indeosebi pe tiristi. Ok, dar nici nu vad suficient de mult in fata pentru 130 km/h. (Nu-i de la mine, farurile imi sint foarte bune si bine reglate, da? )

[Ionut]

^ Asta e o discutie de siguranta circulatiei - avem thread dedicat.

[rio tinto]

Inclusiv camere slabe gen dash-cam au zero probleme in zona de tranzitie, in conditiile in care in general se ajusteaza la intensitati diferite mult mai greu ca ochiul uman. De exemplu la Sibiu:

Imi era dor sa urmaresc un video cand functiona iluminatul public pe intreg segmentul centurii A1 Sibiu. Acum, cred ca aproximativ jumatate e off.

De asemenea, vreau sa adaug urmatorul lucru care nu are legatura cu iluminatul ci cu marcajele rutiere. Eu retin ca marcajele bordurilor, podurilor si a altor elemente ale acostamentului erau universal marcate cu alb/rosu. Undeva in 2005 parca s-a schimbat legislatia pe galben/negru. De ce? Motiv de costuri? Alb si rosu era toata tara, retin DN-urile 1 si 7 de la Cluj la Bucuresti cu tot cu Valea Oltului dupa ce au terminat-o italienii de la salini prin 1999-2000 de la un cap la altul rosu si alb. Nu stiu cine a decis ca galbenul incadrat de negru este mai evident decat rosul incadrat de alb dar parerea mea e ca nu functioneaza la fel de bine. Au vopsit atunci la poduri cativa ani la rand iar cand s-a cojit vopseaua de la rugina si interperii in termen relativ scurt, tot a iesit la iveala albul si rosul de dinainte.

Parerea mea e ca in natura si mai ales la nivelul carosabilului intalnesti mult mai mult negru (asfalt, umbre, murdarie, masini, padurea e 70% neagra, spatiul dintre copaci cu alti copaci pe fundal mai indepartati, noaptea e neagra, orice nu e cer albastru are o nuanta inchisa) si galben (vegetatie, frunze, culorile toamnei, razele soarelui) decat rosu si alb imaculat care dupa orice ploaie iese in evidenta, e reflectorizant excelent, noaptea albul il vezi mai repede iar cand incadreaza rosul si acesta "sare in ochi" cum se spune, ma ajuta sa identific pericolul mult mai rapid.

[mikidutzaa]

Se poate face o scrisoare la CNADNR pentru marcaje pe A1? (mai ales la iesirea pe centrura Bucuresti)? Marcajele sunt sterse si nu sunt semne corespunzatoare si asta de ani de zile (imaginile sunt din 2012 dar nu s-a schimbat mai nimic de atunci).

harta

Comparati cu situatia de pe A2 unde e mult mai bine cu indicatoarele (chiar daca si acolo sunt sterse marcajele)

Indicator la inceperea benzii de decelerare
harta
Indicator clar deasupra cu Bucuresti si la dreapta cu centura
harta