News:

Tur de forță API 27-28 iunie, DEx12 și A7.
A7 Dumbrava-Mizil. DEx12 Pitești-Colonești și Balș-Craiova.

Main Menu

Energie hidraulica | hidrocentrale si MHC

Started by stangabriel, January 20, 2015, 12:31:30 PM

Previous topic - Next topic

0 Members and 1 Guest are viewing this topic.

dr4qul4

#420
Lacurile de acumulare de pe Jiu sunt foarte mici. Sunt in genul celor de pe Olt (chiar mai mici), asadar se vor umple imediat la prima viitura.
Dupa umplere, debitul va scadea pe portiunea mutata in conducte (intre priza de captare a apei si cea de refulare).
Acum inteleg ca nu e acelasi principiu ca la Olt ci acelasi ca la Vidraru-Merisani..
Practic pe tot defileul debitul va scadea la 2,7 mc/s, pentru ca CHE dumitra este subterana si apa nu mai iese decat la Bumbesti (barajul fiind la Livezeni).

Urat....dar daca hidroelectrica ar amenaja si albia prin praguri (ca cele intalnite pe raurile de munte) care sa mentina o cantitate mai mare de apa (reducand viteza), Nu ar fi o mare problema.
2,7 mc/s inseamna 14% din debitul mediu la confluenta Jiului de Vest cu Jiul de est. Pare destul de putin, dar asta va fi debitul la Livezeni. De acolo va mai capta si alte paraie. Sunt curios ce debit minim are Argesul la Arefu, dar ceva imi sune ca nu ajunge la 2 mc/s


Cocoase inutile care ne vor afecta zeci de ani:
1. Focsani 2. Boita 3. Balcauti
"multe multumiri" proiectantilor
2. Deschideri 2024: Intaia Cocoasa + L3, Lotul Coni , T1DX12, A0L3,

nicolaem

#421
au sapat galerie de 12km intre dumitra si Bumbesti?
pe wikimapia gasesc MHC Livezeni la S de Petrosani, la vreo 7 km de Dumitra.

dr4qul4

Cocoase inutile care ne vor afecta zeci de ani:
1. Focsani 2. Boita 3. Balcauti
"multe multumiri" proiectantilor
2. Deschideri 2024: Intaia Cocoasa + L3, Lotul Coni , T1DX12, A0L3,

nicolaem

astia is 30km... pai pe asa traseu lung sa te chinui pt doar 50-60MW?
si oare pe tot traseul sa fie apa scoasa si bagata in canal? ar fi total ineficient

stangabriel

#424
Nu maximul e important, ci productia totala deoarece aceste hidrocentrale de pe Jiu vor functiona aprox non-stop.

Productia medie o sa fie de 259 GWh/an pe Jiu, spre comparatie, Apa din lacul Vidraru produce 400 GWh/an la o puterea instalata de 220 MW, deoarece functioneaza intermitent.


dan tm

Nu cumva s-a ales solutia asta pe Jiu tocmai pentru ca nu puteau sa se intinda cu lacurile de acumulare pe Jiu?

Practic pe Olt barajele au centralele la baza barajelor caderea e destul de mică.
Aici cred ca au adoptat solutia de la marile baraje care au centrala electrică separata undeva cu o mare cădere(Vidraru, Drăgan, Bicaz).
 De unde a apărut chestia asta ca toată apa va luată de centrale si Jiul va seca?

Asta ar însemna că toate rîurile ar fi moarte în Romania.
Aproape toate apele din zona de influentă sînt captate prin praguri de fund fund si galerii fie gravitaționale fie de pompaj care duc apele spre un baraj.

DAr si apele se uzinează în funcție de normele Apelor Române si de consumul dintr-un anumit punct.

Nu înseamnă că dacă Jiul e barat și apa dusă printr-o galerie spre centrala electrică, restul rîului va seca si va dispare viața din el.

Să luam de exemplu amenajarea rîului Lotru, amenajarea Iad-Crisul Repede neterminata, amenajarea Bistrita -Siret , neterminata. Ar fi fost bune 2-3 baraje pe Siret să nu mai facă ravagii.

Apă rămîne și în rîu dar se și uzinează.

La nivel pe discuții de gară (sau pe malul apei) Hidroelectrica porneste un grup electrogen în funcție de comenzile din Sistemul Enegetic Național care la rîndu-i se corelează cu cererea de pe piata zonei la un moment dat. totul corelat cu acceptul Apelor Române pentru consumul de apă. Că nu funcționează Lotru dacă cererea e la Satu Mare, se corelează cu Drăganul și Firiza sau care mai sînt precum și cu celelalte variabile din SEN.


nicolaem

am gasit aici o descriere :

Amenajarea hidroenergetica a raului Jiu se compune din:

    Un baraj cu microhidrocentrala – amplasat la Livezeni, la intrarea in defileu, echipat cu 3 stavile segment cu clapete, care permite acumularea unui volum de apa de 130.000 mc. Pentru asigurarea unui debit de servitute pe albia naturala de 2,70 mc/s, in culeea mal drept se va monta o microhidrocentrala;
    Priza energetica pe malul drept, adiacenta barajului;
    Aductiunea principala – treapta I, Livezeni – Dumitra de 7 km lungime si diametrul interior de 3,80 m;
    Nodul de presiune compus din castel de echilibru de 24 m inaltime, casa vanelor echipata cu o vana fluture si conducta fortata de 142 m lungime si diametrul interior de 2,95 m;
    CHE Dumitra, centrala supraterana echipata cu 3 grupuri Francis pentru un debit total instalat de 36 mc/s si putere instalata de 24,5 MW;
    Caseta de racord cu prag deversant – face legatura intre bazinul de linistire al CHE Dumitra si portalul amonte al galeriei de aductiune Dumitra – Bumbesti;
    Aductiunea principala – treapta a II-a, Dumitra – Bumbesti de 12,5 km lungime si diametrul interior de 4,00 m;
    Captarile secundare Dumitra si Bratcu am�plasate pe paraurile cu acelasi nume si captarea Jiu, care introduc in aductiunea Dumitra – Bumbesti un debit mediu suplimentar de 1,6 mc/s pentru primele 2 captari si circa 3 mc/s pentru captarea Jiu;

– Nodul de presiune format din castel de echilibru, de 30 m inaltime, casa vanelor echipata cu o vana fluture si conducta fortata de 250 m lungime si diametrul interior de 3,00 m;

– CHE Bumbesti, centrala supraterana echipata cu 3 grupuri Francis, pentru un debit total instalat de 36 mc/s, si putere instalata de 40,5 MW.

b1

Barajul de la Mihăileni a fost terminat la 35 de ani de la începerea lucrărilor



Barajul de la Mihăileni, cea mai importantă componentă a proiectului ,, Acumularea Mihăileni pe râul Crișul Alb – Județul Hunedoara", a fost terminat după 35 de ani de începerea lucrărilor, informează un comunicat al Prefecturii Hunedoara.

Lucrările au început în 1987, iar acumularea de la Mihăileni va îndeplini funcţiuni complexe de gospodărire a apelor din zona Brad:
• apărarea împotriva inundaţiilor, industriei şi amenajărilor agricole din lunca Crişul Alb pe sectorul Mihăileni – Vaţa prin atenuarea viiturilor a unui volum de atenuare 6,5 mil. mc.
• asigurarea necesarului de apă pentru alimentarea populaţiei şi industriilor,
• producerea de energie electrică 1,2 GW/an.

Barajul poate deja asigura, prin acumulare de apă, o protecție importantă față de posibilele inundații din zona Brad.

Cu această ocazie, familiilor care au fost strămutate în urma derulării investiției hidrotehnice li s-au înmânat, la un birou notarial din municipiul Brad, titlurile de proprietate pentru locuințele construite pentru ei de statul român.

Până în anul 2023 urmează să fie finalizate și celelalte componente ale investiției:
• Devierea drumului naţional DN 74 Brad – Abrud pe o lungime de 4,54 km;
• Devierea a 5 km drum de exploatare pe malul stâng al lacului de acumulare, cu pod peste râul Crişul Alb la coada lacului;
• Strămutarea celor 5,5 km ai liniei de înaltă tensiune care traversează lacul de acumulare.
• Amenajarea traseelor torenţilor care se descarcă în lacul de acumulare în scopul reducerii colmatării acestuia cu aluviuni.
• Amenajarea cuvetei lacului de acumulare în vederea ecologizării acesteia.

Sursa.
Gândirea de grup presupune că valorile grupului nu sunt doar indicate, ci și corecte și bune.
--------------------------------------------------
Un pic de istorie 1, un pic de istorie 2, un pic de istorie 3, un pic de istorie 4, un pic de istorie 5, un pic de istorie 6, un pic de istorie 7, un pic de istorie 8, un pic de istorie 9, un pic de istorie 10 (Nou)

nicolaem

deci inteleg ca nu e gata si abia in 2023 se va umple si produce energie.

adiarc

pai da..in stilul "profesionist" de la stat,inauguraram de 2-3 ori
"Eficienta" cnair...claimuri de sute de milioane de lei,puse pe tava constructorilor pentru proiecte inexistente ( LD2 sect E ; LD 3 ; A10 )

DESFIINTATI compania Antiinfrastructura

nicolaem

Asociația Declic depune plângere penală după ce ministrul Mediului Tanczos Barna a recepționat lucrările de la barajul Mihăileni de pe Crișul Alb, deși instanța a dispus oprirea lor / Apele Române: Am făcut recurs

sursa

acuma ma gandesc ca nu e relevant pt topic, dar din ce am citit zilele astea sunt vreo 30 de baraje incepute inainte de 90 si nefinalizate din lipsa de fonduri sau interes.


nicolaem

nu stiu ce site de stiri e asta dar modul de prezentare a stirii e eronat si manipulator, din categoria nu ne vindem tara.

statul ramane cu 80% din HE ca si pana acum deci nici o schimbare.
FP va avea dreptul sa vanda pe bursa actiunile pe care le avea deja.
Mi se pare chiar o veste buna.

adiarc

#433
^^ e o idioțenie acel articol

toate companiile mari care s-au extins puternic in regiune au dat pachete mari de actiuni catre mediul privat cu păstrarea acționariatului majoritar...pt a avea bani si expertiza....este calea demonstrata catre resurse mai mari pt dezvoltare dar si exprtiza si TRANSPARENTA...ceea ce lipseste total statului roman

Ex...2 companii ungare prezente si la noi - Mol sau Otp Bank

PS - singura sansa pt a avea companii autohtone puternice este ca acestea sa treaca granitele si acest prim pas facut de Hidroelectrica este crucial
"Eficienta" cnair...claimuri de sute de milioane de lei,puse pe tava constructorilor pentru proiecte inexistente ( LD2 sect E ; LD 3 ; A10 )

DESFIINTATI compania Antiinfrastructura

mirceaeliade

#434
QuoteTMK Hydroenergy Power a început lucrările la noua hidrocentrală din judeţul Caraş-Severin, cu finanţare în cadrul Programului pentru Energie în România, prin mecanismele financiare SEE şi Norvegia, 2014-2021, aceasta urmând să asigure producţia de energie verde de aproximativ 2.500 MWh anual, informează un comunicat al CEZ România.

În data de 29.04.2022 au început lucrările de săpătură în vederea realizării drumului de acces pentru echipamente şi materiale necesare construcţiei noii centrale hidroenergetice, amplasată pe golirea de fund a barajului Văliug.

pare a fi o microhidrocentrala de 700.000 euro

https://www.economica.net/591218_591218.html