Economia Romaniei: discutii, proiecte, conexiuni cu infrastructura

[dr4qul4]

Si tu crezi ca in Macedonia, Serbia, Albania, Bosnia si Muntenegru nu sunt diferente atat de mari intre regiuni?

Sunt tari si mai mici, dar diferentele intre capitale si litoral pe de-o parte, si restul tarii, sunt incredibil de mari.
Mergi DTS- Belgrad si o sa te sperii. Belgradul pare din viitor. Dar restul pare abia desprins din URSS.

Iar cu grecii nu vad cum s-ar putea compara cineva. Aia si fara bani, tot o duc bine pe insule. Si isi vor reveni si orasele lor imediat ce vor incepe strainii sa-si faca alte case de vacanta.
Grecia e un "imens Ilfov" al Europei.

[frunzaverde]

Ziarul Financiar a ajuns o fituica ordinara...

Reality check: In ultimii 10 ani Grecia (2007-2016) a avut crestere economica doar 2 ani: 2007 (3.3%) si 2014 (0.4%). In rest picaj economic constant. Sa spui ceva pozitiv despre functionabilitatea sau sustenabilitatea economiei Greciei trebuie ori sa vina cu stelute si note de subsol mai ceva decat certificatele de garantie; altfel vei fi imediat luat in deradere.

Nu "o duc bine din cauza turismului + comertului" cum vrea sa zica Paslaru. Odata pentru ca nu o duc bine si a doua oara pentru ca nu turismul a fost motorul major al cresterii economice.

Incepem in ordine: nu o duc bine. Participarea la forta de munca e similara cu a Romaniei (52%) dar somajul in Grecia e de 23% fata de 6% in Romania. Si nici pentru cei salariati situatia nu e foarte roza, atat salariul minim cat si salariul mediu pe economie e aproape dublu fata de cel din Romania (522 euro brut minim si 938 euro brut mediu) DAR, ajustand la paritatea puterii de cumparare (ce-si permite grecul vs. romanul) ajungem la venituri similare - salariul minim este de 868 $ internationali ajustati la paritate de cumpare pe luna in Grecia vs. 698 $ internationali in Romania, adica foarte similare (dolarul international este o unitate de masura care arata valoarea banului in functie de preturile locale). Inclusiv riscul de saracie intre Romania si Grecia (definit pe baza unor definitii comune, Eurostat, este similar, 40% vs. 35%. In Grecia a crescut in 10 ani cu 15 puncte procentuale (aproape 50%), in Romania a scazut cu 6%.

Iar colapsul tuturor indicatorilor economici in perioada post-WW2 pentru un stat dezvoltat (includem aici toate statele upper-middle income) este aproape unic. Singura situatie similara este colapsul URSS; dar acolo vorbim de falimentul unui intreg sistem economic.

In concluzie: Salariile "mari" in Grecia sunt reziduale, ramasite ale unor "vremuri mai bune" care s-au dus - modelul lor economic s-a prabusit complet in 2007. De ce? In economie avem o lege numite efectul Balassa–Samuelson sau observatia Penn, care spune ca salariile + preturile nominale sunt mai mari in economii cu un PIB nominal mai mare. Cum ei au pornit de la un PIB mare, "caderea" salariilor (si spirala de cadere a PIB-ului) nu va fi imediata si rapida, va fi graduala; la fel si cresterea lor (ca in Romania).

La fel, modelul lor de crestere economica e complet falimentar - nu au nici un motor, cat de mic, de crestere economica. Desi turismul a crescut masiv in 2013-2015, nu se vede in economie, care e in continuare la 0 ritm de crestere, in recesiune constanta. Modelul Romaniei, bazat pe industrie, cu toate problemele masive (in principiu date de lipsa infrastructurilor de toate felurile) a dublat PIB-ul si a inceput din nou sa creasca relativ rapid dupa criza economica din 2008-9.

Apoi turismul : WTTC, care este una din cele mai mari organizatii de lobby ale industriei din Europa, spune ca turismul grecesc contribuie la PIB-ul Greciei cu 7.9% din PIB (direct) si cu 17.6% din PIB complet (direct, indirect plus cresterile induse PIB-ului pe tot lantul de salariile din turism). Cifrele astea sunt umflate; nu am gasit nicaieri cifra de 24.4 pusa de Paslaru, dar ma rog.

Grecia are una din cele mai mari industrii turistice din lume, si totusi nu este decat 1/4 din PIB chiar si asumand toate chestiile antrenate de turism (inclusiv casele lui @dr4qul4 si inclusiv ferma de vite din Attica, abatorul din Salonic, fabrica de mezeluri din Corint si supermarketul din Chania care produc mai mult pentru ca constructorul casei pentru britanici cumpara mai multe mezeluri decat ar cumpara daca ar fi somer). Forta de munca antrenata direct este de 9.4% din economie (19.4% daca includem si forta de munca suplimentara necesara la ferma din exemplul de mai sus etc.). Si cifrele astea sunt in crestere... Deci e destul de clar ca turismul singur NU poate duce in spate o economie de nivelul Greciei. Chiar cu potentialul unic in lume al turismului, nici macar Grecia nu poate fi o tara dezvoltata doar cu turism.

In plus, nu stiu cum dracu poate crede Paslaru tampenii de genul "turism aduce salarii mari". In toata lumea, salariile in industria de turism sunt printre cele mai joase la nivel national, forta de munca printre cea mai putin calificata formal iar stabilitatea (volume) a fortei de munca cea mai slaba. Din Indonezia pana in SUA si din Franta pana in Grecia...

P.S. Salariile in Balcanii de Est: Bosnia + Serbia + Muntenegru au salarii relativ mari, dar rate ale somajului extrem de mari (45% in Bosnia si 20% in Serbia). Si la fel, si Bosnia si Serbia au populatiile lor relativ mari in agricultura de subzistenta / autoangajati in comert etc. care mascheaza (ca si in Romania) somajul total. Practic, muncile cu salariu mic se efectueaza la negru complet. E un efect istoric cu doua cauze - salariile relativ mari in perioada pre-1991 si efectul de "aid-driven economy" (in Bosnia, Croatia, Kosovo, in parte in Albania o mare parte din sectorul formal a fost dominat de organizatii internationale cu experti straini si forta de munca straina platite la lefuri vest-europene si cu forta de munca locala platite la salarii mult peste cele din economia reala). Rezultatul a fost preturi mari si salarii mari, dar in acelasi timp o insuficienta dezvoltare a economiei locale. Adica ori ai norocul sa muncesti in industria care se invarte in jurul statului si sectorului umanitar pe un salariu bun (esti printre aia 5-10-20% din populatie), ori lucrezi in micuta industrie formala pe un salariu prost, ori, ca majoritatea populatiei, la negru. E o problema comuna in multe alte locuri similare, din Timorul de Est pana in Mali si Sierra Leone.

[TibiV]

ZF nu e chiar o fituica ordinara, dar calitatea angajatilor este... hmmm... "foarte diversificata"...

Il cunosc (personal) pe Pislaru.
Este "intr-o functie mare", dar este foarte "stangist", iar "fundamentele" lui teoretice sunt cam firave...

Au insa si oameni foarte buni, Iulian Anghel de exemplu merita citit (este insa adevarat ca tot mai putini - oamenii buni au tot plecat, de cand cu problemele diverse ale lui Sarbu, la fel ca la agentia Mediafax care a fost "decimata"...)

@frunzaverde
"Efecutul Balassa–Samuelson" nu zicea ca non-tradable se scumpesc mai mult/mai repede decat tradable ?...

[Ionut]

Va rog nu deviati in discutii despre presa.

[GDPR]

Mda: http://www.ziare.com/dacian-ciolos/guvern/psd-da-atacul-pentru-ca-poate-1441865

[Ionut]

Cioloş: Majorările salariale adoptate de Parlament în ultimele luni însumează în jur de 9 miliarde de lei, adică peste 1% din PIB
News.ro

Raport ING: Deficitul bugetar ar urca la 4,4% din PIB în 2017 dacă ar fi aplicate majorările salariale votate în Parlament
Profit.ro

Guvernul evită să își asume bugetul pentru 2017, prevalându-se de o modificare introdusă de Cabinetul Ponta din rațiuni electorale
Profit.ro

Rezervele valutare administrate de BNR au crescut în octombrie cu peste 1 miliard de euro,
la 34,35 miliarde euro, după emisiunea de eurobonduri a Finanţelor
News.ro

[GDPR]

^

Există riscul ca 2017 să înceapă fără buget

În condițiile în care legea stabilește că, inclusiv în ani electorali, proiectul trebuie aprobat înainte de 31 decembrie, iar alegerile vor avea loc pe 11 decembrie, apare riscul ca 2017 să înceapă fără un cadru bugetar aprobat de Guvern.

Pe de altă parte, contextul pare neprielnic pentru croirea unui buget, înainte ca apele să fie limpezite de alegerile parlamentare din 11 decembrie, având în vedere promisiunile de scăderi de taxe și majorări de pensii și salarii din programele de guvernare ale partidelor înscrise în cursa electorală. În aceste condiții, este destul de probabil ca noul Executiv să modifice proiectul de buget, iar anunțul actualului Guvern pare logic. Însă legea instituie termene pentru a crea un cadru predictibil.

Nu e risc ci certitudine.

[Ionut]

Strategia ,,România Competitivă" este gata.
Cum va schimba ea România cu un buget de 18 mld. €

,,România Competitivă", rezultatul unei dezbateri de peste şase luni, la care au participat 600 de specialişti, este finalizată şi va fi prezentată public în cel mult două săptămâni, a anunţat Vasile Iuga, managing partner PwC România, membru al comitetului iniţiatorilor.

,,Înainte de toate, pornim de la situaţia actuală. Unde este România acum? La creşterea economică stăm bine, dar suntem în scădere în clasamentele internaţionale de competitivitate. Lucrurile bune sunt date de stabilitatea macroeconomică, de economia deschisă pentru investitori, de mărimea pieţei şi de sectorul IT&C. Stăm prost, în schimb, din cauza unor indicatori cum sunt birocraţia, încrederea slabă a cetăţenilor în factorii de decizie politic-administrativă, starea precară a drumurilor şi capacitatea slabă de atragere/păstrare a talentelor în ţară. Observăm, deci, că stăm bine doar la lucruri care se pot transforma oricând în rău", a spus ieri Vasile Iuga în cadrul Adunării generale a membrilor Camerei de Comerţ Româno-Germane (AHK).

,,Strategia este aplicabilă dacă vom avea o creştere economică sustenabilă (nu doar fizică, financiară) de 5% pe an. Dacă vom continua cu creşteri pe bază de relaxare fiscală şi de majorări salariale la bugetari, neînsoţite şi de reforme structurale, vor urma inevitabil corecţii."

Iuga a precizat că aplicarea strategiei ar putea aduce România ,,la nivelul de 75% din media europeană a puterii de cumpărare a populaţiei în anul 2020, de la 57% unde ne situăm azi."

El a arătat că ,,România Competitivă" abordează 16 domenii de activitate, are 44 de obiective şi prevede 127 de măsuri, fiecare cu buget, cu calendar de aplicare şi cu responsabilităţi. ,,Bugetul total necesar aplicării strategiei este de 18 miliarde de euro în cinci ani, din care 12 miliarde de euro există deja, iar restul de 6 miliarde de euro vor fi generaţi automat, prin creşterea economică. De fapt, creşterea economică necesară realizării acestui buget este de 3,5% pe an, cu condiţia să nu existe derapaje de genul măririlor salariale nefondate şi măsurilor excesive de protecţie socială", a spus Vasile Iuga.

Potrivit strategiei, sunt luaţi în calcul trei factori de creştere a Produsului Intern Brut: forţa de muncă (resursa umană), capitalul (resursa financiară) şi productivitatea.

,,La capitolul forţă de muncă, avem constatarea că Transilvania are multă economie şi puţină demografie, în timp ce Moldova are multă demografie şi puţină economie – trebuie echilibrată această balanţă. Dar mai ales constatăm că statul se implică prea mult în educaţie, producând analfabeţi funcţionali pe bandă rulantă. Desfiinţarea şcolilor profesionale a fost o mare greşeală, iar ca soluţie ne propunem, azi, să mergem pe învăţământul dual, după modelul german. De altfel, educaţia este porioritatea principală a întregii strategii", a mai spus oficialul.

Referindu-se la factorul ,,Capital", Vasile Iuga a arătat că principalele resurse identificate sunt fondurile europene, piaţa de capital, investiţiile străine directe şi capitalul românesc, arătând că ar fi de dorit ca o parte cât mai mare din bani să provină din capitalul privat.

Pentru factorul ,,Productivitate" sunt prevăzute măsuri de susţinere a sectorului cercetare-dezvoltare, a industriilor creative şi a incubatoarelor de afaceri, inclusiv prin acordarea de granturi celor care investesc în aceste domenii.

Există şi o serie de facilitatori ai creşterii economice sustenabile, în principal infrastructura şi debirocratizarea. ,,Astăzi, birocraţia costă business-ul 4 miliarde de euro pe an, iar pe cetăţeni îi costă 3 miliarde de euro pe an – în total, 4,5% din PIB pentru un aparat ineficient, şi aici strategia propune unele soluţii. La infrastructură, avem ca priorităţi pe sectorul rutier Centura Bucureşti, Autostrada Sibiu-Piteşti şi începerea autostrăzii Târgu Mureş - Iaşi, iar ca prioritate pe sectorul feroviar avem Coridorul IV (Curtici-Arad-Simeria-Braşov-Bucureşti-Constanţa)", a mai spus Vasile Iuga.

ZF

[Ionut]

Cele mai puternice judeţe din România.
Din 2008 Capitala a scăzut cu 30%, Mehedinţi este cel mai slab judeţ din ţară



ZF

[TibiV]

Oare afirmatia asta...

,,La capitolul forţă de muncă, avem constatarea că Transilvania are multă economie şi puţină demografie, în timp ce Moldova are multă demografie şi puţină economie – trebuie echilibrată această balanţă.

... are legatura cu asta ?....

La infrastructură, avem ca priorităţi pe sectorul rutier Centura Bucureşti, Autostrada Sibiu-Piteşti şi începerea autostrăzii Târgu Mureş - Iaşi, iar ca prioritate pe sectorul feroviar...

Il cunosc pe Iuga de multi ani (desi nu suntem prieteni sau amici... just business), dar nu am discutat cu el niciodata despre autostrazi.

Cu toate astea, ma bucur ca vede problema A8 la fel ca mine...

[laszlo.robert]

Ne place sau nu A 8 este necesar ,fiind unica ce va ajuta dezvoltarea economica a Moldovei.Investitiile vin din vest.A 7 va descongestiona traficul si va salva multe vieti omenesti si nu numai,dar nu va genera investitii majore in Moldova.Bucurestiul are pib dublu fata de restul tarii.Insa este deocamdata intrinsec:consuma aproape tot ce produce si de multe ori nu este nici suficient.Poate genera dezvoltare pe o raza de 20-30 km :Ilfov.Judetele limitrofe Bucurestiului sunt unele din cele mai sarace :Giurgiu,Teleorman,Ialomita,Calarasi.
Exceptie sunt Prahova si Arges ,dar asta nu datorita Bucurestiului ci Dacia si Petrom sau OMV.A 7 va avea o importanta economica majora doar dupa finalizare Pisi si A8 in intregime ,si dupa ce si Iasul va deveni cam ce este azi Timisoara.Forminduse un triunghi unde pot sa circule marfurile si pe plan national ,nu numai directia Europa de vest ,si cind Iasul va produce marfa de care are nevoie Bucurestiul si invers.(nu spun ca A 7 nu trebuie facuta imediat din alte motive:este mult mai usor,mai ieftin,ne va ajuta la absorbtie si ce am mai amintit inainte siguranta etc.)

[Ionut]

Investitorii straini: Lipsa transparentei si a coerentei politicilor
face Romania necompetitiva in raport cu alte tari in care acestia au afaceri

Consiliul Investitorilor Straini - FIC publica de doua ori pe an Indicele perceptiei despre mediul de afaceri, realizat printre membrii sai. Companiile membre FIC reprezinta un segment important din investitiile straine directe in Romania, cumuland aproximativ doua treimi din totalul acestora, cu o contributie semnificativa la PIB-ul Romaniei.

Hotnews



BERD a îmbunătățit prognoza de creștere economică a României pentru anul acesta și 2017

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a îmbunătățit, joi, prognozele de creștere economică pentru România, de la 4% la 4,8%. În 2017, creșterea economică ar urma să încetinească la 3,7%, se arată într-un raport al BERD. În mai, banca estima însă un avans de 3,5% pentru anul viitor.

Profit.ro

[Ionut]

Isarescu: Inflatia va ramane in teritoriu negativ in acest an, dar va intra pe un trend ascendent la inceputul anului 2017
Hotnews

BNR mentine dobanda cheie si nivelul rezervelor minime obligatorii
Hotnews

Finanțele au publicat proiectele de modificare ale Codurilor fiscal și de procedură fiscală. Care sunt noutățile
Profit.ro

Restanțele populației la bănci au scăzut puternic în septembrie, la minimul ultimilor patru ani
Profit.ro

[Ionut]

ANALIZĂ Presiunea salariilor și a pensiilor lasă tot mai puțini bani pentru investiții,
pentru care ar mai fi, totuși, 20 miliarde lei până la sfârșitul anului

Presiunea salariilor și a pensiilor, majorate în mai multe etape în ultimul an, lasă tot mai puțin loc investițiilor. În același timp, ritmul foarte lent al lucrărilor publice și al intrării de fonduri europene se vede în suma de 17,3 miliarde lei, cheltuită în primele 3 trimestre ale acestui an, în scădere cu 9% față de anul trecut.

Cheltuielile cu salariile și pensiile au depășit 60% din bugetul României, după primele nouă luni ale anului, cumulând 101,7 miliarde lei față de 94,14 miliarde lei în aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea este semnificativă față de anii precedenți, când au însumat 88,6 miliarde lei, în 2014, și 85,32 miliarde lei, în 2013. Ținând cont că, până în acest an, au fost achitate mai multe tranșe de despăgubiri pentru drepturi salariale câștigate în instanță, de câteva miliarde de lei, saltul cheltuielilor cu salariile și pensiile din 2016 este chiar mai mare decât arată datele la care se raportează din execuțiile bugetare.

În schimb, cheltuielile cu investițiile au fost în scădere, la 17,3 miliarde lei în primele trei trimestre din acest an față de 19 miliarde lei în perioada similară din 2015. Astfel, majorarea cheltuielilor cu salariile, de 9,6%, și a pensiilor, cu 7,7%, este, parțial, compensată de diminuarea investițiilor cu 9%.

Având în vedere că, pentru 2016, au fost programate 37,3 miliarde lei pentru investiții, ar însemna că, în ultimul trimestru, ar urma să fie distribuite 20 miliarde lei.  În 2015, cele 15 miliarde lei cheltuite în decembrie au fost pentru plăți aferente cadrului financiar european, care s-a încheiat în acel an (2007-2013 plus 2 ani), subvenții pentru agricultori și alte plăți în contul UE.

În acest an, însă, plățile pentru atragerea fondurilor UE au fost mici, iar sumele intrate în buget din această sursă au scăzut foarte mult comparativ cu 2015. Chiar dacă anul trecut a fost ultimul în care puteau fi decontate, pentru că se încheia cadrul financiar, reducerea de peste 5 miliarde lei arată o slabă capacitate administrativă. Când a preluat mandatul de ministru al Finanțelor, Anca Dragu arăta că surplusul bugetar înregistrat la sfârșitul lunii noiembrie 2015 nu era un motiv de bucurie, pentru că se realizase prin diminuarea investițiilor.

Profit.ro

[Ionut]

Eurostat: România a înregistrat în septembrie a doua mare creştere a vânzărilor cu amănuntul din UE
News.ro

Numărul românilor cu restanţe la bănci a scăzut cu 55.000 în septembrie şi a coborât sub pragul de 700.000
după ce băncile au scos în afara bilanţului credite de circa 2 mld. lei
News.ro

Plăţile cu cardul au crescut cu 59% în magazinele online româneşti
Economica.net