Economia Romaniei: discutii, proiecte, conexiuni cu infrastructura

[GDPR]

Proiecte ar fi, doar ca implementarea lor este dezastruoasa, vezi de exemplu multitudinea de proiecte cu avans 0% din rapoartele lunare publicate de CNADNR in ultimele luni.

[Ionut]

Cioloş: România trebuie să transforme creşterea economică în dezvoltare reală

Prezent la dezbaterea 'România: oportunităţi de investiţii într-o economie globală plină de provocări', şeful Executivului a amintit că ţara noastră a avut o evoluţie economică bună după ce a trecut prin criza din perioada 2008-2009 şi după aderarea la Uniunea Europeană în 2007.

'Din 2011 încoace resimţim creşterea economică, cel puţin dacă ne uităm la cifre, dar o vedem şi în crearea de noi locuri de muncă, o vedem şi în dezvoltarea oportunităţilor de investiţii. Deci, o creştere economică bună, dar în continuare facem faţă la anumite decalaje regionale, între regiunile din România, decalaje economice între diferitele categorii de populaţie şi, nu întâmplător, în acest sens am venit anul acesta cu acel program antisărăcie, tocmai în ideea de a lua măsuri integrate şi pe termen lung pentru a reduce aceste decalaje. În continuare mai avem de rezolvat şi decalajele între mediul rural şi mediu urban, decalaje accentuate şi de migraţia forţei de muncă din România mai ales în Europa de Vest, Europa de Sud-Vest. Deci, suntem într-un paradox în România, în care, pe de-o parte, înregistrăm de câţiva ani creştere economică şi acum provocarea este cum să transformăm această creştere economică în dezvoltare reală, care să se resimtă atât în reducerea decalajelor între regiuni, cât şi între diferitele categorii sociale sau între sat şi oraş', a afirmat Dacian Cioloş la această dezbatere.

'Modul în care am abordat politicile economice în acest an a fost acela de a asigura predictibilitate politicilor economice, politicilor fiscale şi, în acelaşi timp, de a antama anumite reforme care nu numai să nu afecteze creşterea economică, ci chiar să o stimuleze, dar care să permită, să canalizeze această creştere economică şi spre dezvoltare. Sau, altfel spus, spre o mai bună eficienţă a utilizării, a canalizării acestei creşteri economice spre dezvoltare. Şi aici am început anumite lucruri, dar care cu siguranţă vor trebui continuate în anii următori, şi anume o creştere a eficienţei acţiunii statului în relaţia cu mediul de afaceri şi în politica distributivă, să spun aşa, în politicile sociale', a mai afirmat Cioloş.

Economica.net

[GDPR]

Nu plecaţi urechea la cântecele de sirenă, ci mai bine pregătiţi-vă pentru majorarea taxelor

În urma schimbărilor fiscale de anul trecut, veniturile statului au scăzut cu 2% în primele nouă luni din an (deşi era preconizat ca ele să crească), iar cheltuielile au crescut cu 4%. Cum este posibil, totuşi, un deficit bugetar de doar 0,8% din PIB atunci, la nouă luni? Simplu. Prin sacrificarea cheltuielilor de investiţii: minus 9% la nouă luni. Economia creşte cu 5%, dar niciun kilometru de autostradă nu a fost dat în folosinţă în primele nouă luni din an. Nici unul! Oamenii cumpără mai mult, ceea ce este bine, consumul a crescut cu 18% în prima parte a anului, dar statul nu a inaugurat niciun kilometru de autostradă. În aceelaşi timp, cu toţii ne plângem de starea drumurilor, de lipsa autostrăzilor, de mizeria din trenurile companiei statului, de coşmarul din traficul bucureştean.

Strategia de dezvoltare până în 2035 relevă o nevoie de investiţii de 126 de miliarde de euro în infrastructură, dar guvernul nu a identificat surse de finanţare decât pentru 40% din aceste nevoi şi rezultă de aici un deficit de finanţare de 76 de miliarde de euro. Drumurile au nevoie de 37 de miliarde de euro, dar sursele identificate sunt de doar 17 mld. euro; calea ferată are nevoie de 14 miliarde de euro, metroul de 10 miliarde de euro, infrastructura de apă-canal de 24 de miliarde de euro - şi pentru toate sursele de finanţare identificate sunt la o treime. De unde bani pentru acestea toate?

Criticăm pe bună dreptate risipa, dar crede cineva că, dacă execută statul, acesta va fi mai atent la puţinele resurse ce i-au mai rămas? Resurse cu care să dea şi pensii mai mari şi salarii mai mari şi să facă şi autostrăzi?

http://www.zf.ro/opinii/nu-plecati-urechea-la-cantecele-de-sirena-ci-mai-bine-pregatiti-va-pentru-majorarea-taxelor-15868848

[TibiV]

Iulian Anghel, desi nu are statut de "vedeta", este un om foarte serios si competent...

Iar asta este... "priceless"...

Şi dacă statul s-ar fi condus singur, ar fi putut, la o adică, să-i trimită în exil pe cei 588 parlamentari, pe preşedinte şi pe miniştri: ar fi făcut economii de 580 de milioane de lei şi ar fi concediat 5.000 de anajaţi în total.

Asta a fost doar ca si gluma...
Dar articolul este foarte bun.
Pur si simplu spune adevarul.
"Disperatii" au taiat taxe si impozite "la greu" ca sa castige alegerile.
Dupa ce le vor castiga le vor baga la loc, daca se vor prinde ca nu se poate fara ele.

Iar daca nu se vor prinde...
Ultimul sa nici nu se oboseasca sa stinga lumina.
Caci nu va mai fi nici un "adrisant" sa primeasca factura...

[Ionut]

Statul a împrumutat 600 milioane lei până în februarie 2019, la o dobândă de 1,22%

Ministerul Finanţelor a vândut joi obligaţiuni de stat în valoare de 600 de milioane de lei (133 milioane euro) scadente în 25 februarie 2019, în cadrul unei emisiuni noi, pentru care băncile primesc un randament mediu anual de 1,22%, în scădere faţă de ultima emisiune de titluri cu scadenţă apropiată, arată datele publicate de Banca Naţională a României (BNR).  Băncile participante la licitaţie au oferit 1,53 miliarde lei, valoare aproape triplă faţă de cea împrumutată de stat.

News.ro

[GDPR]

O veste proasta:

Statul român îşi recuperează renumele de rău platnic. Arieratele au explodat în 2016

http://www.economica.net/statul-roman-isi-recupereaza-renumele-de-rau-platnic-arieratele-au-explodat-in-2016_127693.html

[Ionut]

Legea privind venitul minim de incluziune, promulgată de preşedintele Iohannis

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat vineri decretul privind promulgarea Legii referitoare la venitul minim de incluziune, prin care se prevede acordarea unui 'beneficiu de asistenţă socială' familiilor şi persoanelor singure aflate în dificultate. Ajutorul de incluziune se va acorda persoanelor sau familiilor cu un venit ajustat pe membru de familie de până la 260 de lei, însă pentru persoana singură cu vârsta de cel puţin 60 de ani - limita este de 300 de lei. 'În acest caz, se va plăti, sub formă de ajutor de incluziune, diferenţa dintre suma de 260 de lei pe membru de familie şi venitul realizat de familia respectivă în fiecare lună'', se arată în actul normativ.

Economica.net



Numărul insolvenţelor a scăzut în primele nouă luni cu 20,96%

Un număr de 5.987 de societăţi au intrat în insolvenţă în primele nouă luni ale acestui an, în scădere cu 20,96% faţă de aceeaşi perioadă din 2015, se arată în datele Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Cele mai multe astfel de cazuri au fost înregistrate în Municipiul Bucureşti, respectiv 1.205 (-11,14% faţă de perioada ianuarie-septembrie 2015), Capitala fiind urmată de judeţul Bihor, cu 422 (+5,66%) şi de judeţul Iaşi cu 354 (+11,32%). În funcţie de sectorul de activitate, cele mai multe insolvenţe au fost în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, respectiv 1.863, în scădere cu 24,56% faţă de primele nouă luni ale anului trecut.

De asemenea, 12.699 firme şi-au suspendat activitatea, numărul fiind mai mic cu 2,46% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, Capitala fiind fruntaşă la acest capitol cu 1.844 societăţi (+13,34%). În ceea ce priveşte dizolvările, acestea au crescut cu 23,64% în primele nouă luni din 2016, fiind 23.579 astfel de cazuri, tot în Bucureşti fiind înregistrate cele mai multe cazuri 5.156 (+40,95%). România are o incidenţă a insolvenţelor la 1.000 de firme active de peste trei ori mai mare decât media înregistrată pe plan regional cu 23 de insolvenţe la 1.000 firme, fiind depăşită doar de Serbia, susţine Iancu Guda, Services Director Coface România,

Economica.net

[Ionut]

Companiile din România estimează o creştere moderată a afacerilor până în decembrie,
în comerţ şi construcţii urmează disponibilizări

Directorii firmelor din România se aşteaptă la o creştere moderată a activităţii în toate sectoarele economice, cu excepţia construcţiilor, în perioada octombrie-decembrie şi la o scădere a numărului de salariaţi în sectorul de comerţ şi în construcţii, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS). Datele arată unele modificări faţă de raportul anterior privind tendinţele economice, publicat la finalul lunii trecute, care indica o creştere a activităţii în toate sectoarele, cu excepţia construcţiilor,  pentru perioada septembrie-noiembrie . Singura schimbare o reprezintă situaţia din comerţ, unde managerii aşteptau o deteriorare a situaţiei economice.

Cea mai mare creştere a activităţii, în intervalul octombrie-decembrie, este aşteptată în servicii, cu un sold conjuctural de +8%, comparativ cu +10% în intervalul anterior. Soldul conjunctural reflectă diferenţa dintre aşteptările pozitive şi cele negative exprimate de către managerii chestionaţi. Un sold pozitiv reflectă un număr mai mare de companii care au aşteptări de creştere a activităţii sau a comenzilor, în timp ce un sold conjunctural negativ reflectă aşteptări de scădere a activităţii în sectorul analizat.

De asemenea, în industria de prelucrare şi în comerţ, managerii se aşteaptă la o creştere uşoară a activităţii în ultimele trei luni ale anului, cu un sold conjuctural de +6%, "Pentru activitatea de fabricare a produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice se va înregistra tendinţă de creştere mai semnificativă (sold conjunctural +31%), în timp ce pentru fabricarea băuturilor, tendinţa va fi de scădere (sold conjunctural -21%)", se arată în raportul INS.

În cazul industriei, sector în care soldul era +14% în raportul anterior, s-a înregistrat o deteriorare a aşteptărilor, în timp ce anticipaţiile din comerţ s-au îmbunătăţit considerabil în ultima lună, în condiţiile în care, în raportul din septembrie, soldul conjunctural era de -26%.

În schimb, managerii au aşteptări pesimiste în privinţa activităţii din construcţii, cu un sold conjunctural de -22%, situaţie obişnuită la finalul toamnei, când activitatea din construcţii scade semnificativ. Managerii prevăd o stabilitate a forţei de muncă în industrie şi servicii şi o scădere în comerţ şi mai ales în construcţii. Astfel, în comerţ se aşteaptă o scădere a numărului de salariaţi, cu un sold conjunctural de -9%, deşi se aşteaptă o creştere a activităţii, în timp ce în construcţii aşteptările sunt chiar mai slabe, cu un sold conjunctural de -12%.

În servicii şi în industrie sunt estimate creşteri moderate ale personalului, cu solduri conjuncturale de +5%, respectiv +3%. Ancheta Institutului Naţional de Statistică mai arată că managerii se aşteaptă la o creştere moderată a preţurilor în comerţ până în luna decembrie, cu un sold conjunctural de +11%, şi la stagnări ale preţurilor în celelalte sectoare.

News.ro

[Ionut]

UE şi Canada au semnat acordul istoric de liber-schimb CETA

Preşedintele C.E. a scris pe Twitter, la scurt timp după ceremonie, că CETA reprezintă "noul standard de aur pentru acordurile comerciale". CETA, despre care susţinătorii spun că va duce la o creştere a comerţului bilateral cu 20%, a părut să fie în impas după ce regiunea francofonă belgiană Valonia a ridicat o serie de obiecţii în ultimul moment. Acordul ar putea intra parţial în vigoare anul viitor, la circa opt ani de la începerea negocierilor, cu condiţia ca şi Parlamentul European să îl aprobe. Astfel, CETA ar duce la reduceri de tarife dinainte să fie ratificat de toate Parlamentele regionale şi naţionale din UE.

Protestatarii spun că CETA şi TTIP vor consolida multinaţionalele şi vor degrada standardele de siguranţă alimentară, de mediu şi de muncă.

News.ro

[Ionut]

Mai multe din economie.

Borc: Avem nevoie de investiţii masive. Stăm mai prost decât vecinii noştri în atragerea de investiţii străine
Economica.net

Cinci judeţe din România realizează aproape jumătate din exportul României
Economica.net

Majorări salariale pentru sănătate și învățământ, decise în Parlament.
Ministrul Muncii: Pomeni electorale fără resurse bugetare!
Profit.ro

Euro revine peste 4,50 lei, leul începe să simtă presiunea alegerilor
News.ro

Premierul May vrea "libertate maximă" pentru companiile britanice pe piața unică europeană
Profit.ro

[GDPR]

Premierul Dacian Cioloş consideră că măsurile adoptate de Parlament în ultimele luni legate de diferite creşteri salariale însumează peste 9 miliarde de lei, adică peste 1% din PIB, un impact bugetar care poate duce fie la creşterea deficitului, ceea ce ar fi catastrofal pentru România, fie la reducerea investiţiilor.

http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/ciolos-avertizeaza-ca-bugetul-de-stat-risca-o-catastrofa-603491

E clar ce se va intampla, nu? 

Tot pe acceasi tema:

Raport ING: Amendamentele privind salarizarea publica ar putea duce deficitul bugetar la 4,4%/PIB in 2017

Astfel, pastrarea deficitului in limita pragului de 3%/PIB arata dificil de realizat si ar presupune reducerea semnificativa a investitiilor (4,7%/PIB anul viitor, inclusiv costuri legate de fondurile UE).

http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-21389072-amendamentele-privind-salarizarea-publica-putea-duce-deficitul-bugetar-4-4-pib-2017-raport.htm

[infraAdi_ro]

s-a dus d....si anu viitor.Ce putem face noi simpli muritori?

PS deja sunt la lectia 10 de germana ...Auf Wiedersehen

[GDPR]

Cred ca la anul o sa ai un motiv serios s-o uschesti din tara asta.

[adrian-FSB]

Salut tuturor.

O analiza interesanta din partea Redactorului-Sef al ZF Sorin Paslaru privind economia Romaniei vs economia Greciei

http://www.zf.ro/eveniment/romania-vs-grecia-statistica-nemiloasa-degeaba-ai-de-doua-ori-mai-multe-fabrici-si-de-doua-ori-mai-mult-it-decat-grecii-daca-ei-au-banci-turism-transport-si-comert-15888729

O analiza asemanatoare am vazut-o intr-un raport asupra tarilor in regiunea balcanica (cu exceptia Greciei) in care erau prezentati principalii indocatori macro, precum si evolutiile macro din anul 2015 in tarile respective. Ce m-a frapat a fost faptul ca desi la PIB/capita eram pe locul 2 in regiune (dupa Croatia) la salariu mediu eram undeva pe la mijloc, cu tari precum Macedonia, Bosnia, Albania, Serbia, Muntenegru foarte aproape de noi la acest capitol, desi aveau PIB/capita mai mic decat Romania.

[GDPR]

^Trebuie sa te gandesti si la diferentele de PIB/capita intre diferitele regiuni istorice ale tarii, orase mari vs. orase mici si rural, etc, cam asta e explicatia.

Un exemplu luat la repezeala: Moldova, cea mai săracă regiune din UE http://www.digi24.ro/video/stiri/actualitate/social/moldova-cea-mai-saraca-regiune-din-ue-208160

De fapt, nici nu e nevoie sa te duci in Moldova sa vezi diferentele, e suficient sa iesi putin din Bucuresti pe directia Oltenita, Giurgiu, etc.

Sau:

http://www.businessmagazin.ro/cover-story/care-este-cea-mai-saraca-localitate-din-romania-si-care-este-cea-mai-bogata-15282768

http://bucurestifm.ro/2016/05/31/polarizarea-bogatiei-in-romania/

http://www.agerpres.ro/economie/2015/12/09/regiunea-bucuresti-ilfov-cea-mai-dezvoltata-din-romania-capitala-depaseste-atena-madrid-si-berlin-la-pib-locuitor-raportat-la-media-ue-18-29-49

http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/pib-ul-pe-locuitor-in-bucuresti-ilfov-este-de-patru-ori-mai-mare-decat-in-moldova-14140798/poze/

http://www.zf.ro/eveniment/romania-ramane-cu-cinci-regiuni-intre-cele-mai-sarace-21-din-ue-15088763

http://www.economica.net/pib-judete-pib-bucuresti-pib-ilfov-pib-cluj-pib-brasov-pib-timis-top-pib-judete-harta-pib-judete_117201.html

http://transilvaniareporter.ro/esential/premiera-pib-ul-pe-cap-de-locuitor-in-cluj-a-trecut-in-2015-de-10-000-de-euro/