Programul Transport și Comitetul de Monitorizare PT

[Ionut]

Un fleac, 2 miliarde.

Tot PT este 9,7 miliarde (UE+stat), TOT TOT, rutier, feroviar, metro, tot tot.

[misiekwas]

^Si la sănătate și feroviar unde clar ca avem o problema de abundenta, bineînțeles. 

[oc7avian]

Nu m-ar mira ca în genericul feroviar să fi inclus M4, aflat pe componenta de împrumuturi a PNRR. Iar din pur CF să fie scos acel lot în eterne contestații, imposibil de terminat la termen: Caransebeș - Lugoj

Offtopic: De ce se întâmplă ajustarea? Pentru că așa e regulamentul PNRR. La mijlocul programului se ajustează 30% din nerambursabile și 100% din împrumuturi în funcție de performanța economică.


sursa (pag 37): https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=OJ:L:2021:057:FULL&from=RO

Unde 6.1.a sunt fondurile nerambursabile, iar 6.1.b sunt împrumuturile


Powered by API/PUM imgur uploader

[tom_sawyer]

Program Transport 2021-2027
Comunicat de presă-5,46 mld. de euro pentru sectorul rutier prin primele apeluri lansate de MTI în cadrul PT 2021-2027

Astăzi, 16 august, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, în calitate de Autoritatea de Management pentru Programul Transport (PT) 2021-2027, lansează apelurile de proiecte destinate dezvoltării și îmbunătățirii sectorului rutier, prin publicarea versiunii finale a ghidurilor solicitanților pentru prioritățile (P1) Îmbunătățirea conectivității primare, (P2) Îmbunătățirea conectivității secundare rutiere și (P3) Creșterea siguranței rutiere.

Alocarea totală prin intermediul acestor apeluri este de 5,46 mld. euro, din  care 2,185 mld. euro contribuția UE (733,45 mil. euro FEDR și 1,45 mld. euro FC), cu posibilitatea supracontractării, respectiv:


    4,46 mld. euro pentru îmbunătățirea conectivității primare rutiere (P1)

Începând cu 16.08.2023, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere(CNAIR), Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR), precum și autorități publice locale (UAT)/asociații ale acestora (ADI) doar în parteneriat cu CNAIR/CNIR pot depune proiecte pentru sprijinirea investițiilor situate pe rețeaua TEN-T Centrală, precum și pe anumite secțiuni ale rețelei TEN-T Globale[1].  Cele două apeluri de proiecte care vizează acest tip de investiții sunt de tip necompetitiv,  conform principiului ,,primul venit, primul servit", până la epuizarea finanțării disponibile sau până la încheierea apelului, oricare dintre cele două date survine prima. Totodată, CNAIR și CNIR pot depune proiecte pentru întărirea capacității administrative în cadrul apelului necompetitiv dedicat proiectelor de asistență tehnică.

    (P1) Proiecte de investiții situate pe rețeaua TEN-T Centrală, precum și pe anumite secțiuni ale rețelei TEN-T Globale

Alocarea FEDR: 333.450.000 euro

Bugetul limită de contractare (FEDR+BS): 2.500.875.000 euro

Rata de cofinanțare: 40%

    (P1) Proiecte de investiții situate pe rețeaua TEN-T Centrală, precum și pe anumite secțiuni ale rețelei TEN-T Globale [2]

Alocarea FC: 1.449.950.000 euro

Bugetul limită de contractare (FC+BS): 10.874.625.000 euro

Rata de cofinanțare: 40%

Acțiuni eligibile[3] în cadrul celor două apeluri:

    construirea de autostrăzi și drumuri de mare viteză/drumuri expres, drumuri naționale, precum și drumurile transregio aferente rețelei primare, situate pe rețeaua centrală TEN-T, prioritizate în cadrul PT;
    proiecte fazate din perioada precedentă de finanțare europeană (POIM 2014-2020);
    sprijin pentru pregătirea proiectelor de investiții prioritizate în PT și nominalizate în Anexa nr.14 a Ghidului solicitantului.

    (P1) Proiecte de asistență tehnică pentru întărirea capacității administrative a CNAIR/CNIR

Alocarea FC: 1.600.000 euro

Bugetul limită de contractare (FC+BS): 12.000.000 euro

Rata de cofinanțare: 40%

Acțiuni eligibile:

    asistență tehnică acordată CNAIR/CNIR pentru întărirea capacitatii administrative în vederea creșterii capacitătii de implementare a proiectelor, cu condiția ca această asistență să fie anterior aprobată în cadrul unui Plan de Acțiune agreat între CNAIR/CNIR și Autoritatea de Mangement PT 2021-2027.

Versiunea aprobată a ghidului solicitantului și anexele sale pot fi consultate aici.

Powered by API/PUM imgur uploader

[tom_sawyer]

750 mil. euro pentru îmbunătățirea conectivității secundare rutiere (P2)

Tot de azi, 16.08.2023, CNAIR, precum și UAT/ ADI doar în parteneriat cu CNAIR, pot depune proiecte pentru sprijinirea investițiilor situate pe secundară rutieră a României. 

Cele două apeluri de proiecte care vizează acest tip de investiții sunt de tip necompetitiv,  conform principiului ,,primul venit, primul servit", până la epuizarea finanțării disponibile sau până la încheierea apelului, oricare dintre cele două date survine prima.

Alocarea FEDR: 750 milioane de euro

Bugetul limită de contractare: 2.250.000.000 euro

Rata de cofinanțare: 40%

Acțiuni eligibile:

    proiecte noi de construire, modernizare, reabilitare infrastructură rutieră situate pe rețeaua secundară a României, de natura drumurilor de mare viteză, drumuri naționale, variante ocolitoare la nivel de drum național;
    proiecte fazate din perioada precedentă de finanțare europeană (POIM 2014-2020) aferente Axei prioritare 2 POIM, OS 2.1 și OS 2.2;
    proiecte de sprijin pentru pregătirea documentațiilor economice aferente proiectelor prevăzute în Anexa nr.14 la Ghidul Solicitantului.

Versiunea aprobată a ghidului solicitantului și anexele sale pot fi consultate aici.

[qionescu1]

E o gluma buna asta cu proiectul de rezerva Cluj-Dej deoarece evaluarea ofertelor pentru SF acestui drum e blocata intentionat de aproape 2 ani, fiind singurul DX de care nu se stie nimic. Practic e tinut la sertar sine die iar efectul e ca si in situatia in care ar fi deblocat maine proiectul va fi mult intarziat fata de restul. Si cum regula e primul venit primul servit, DX Cluj(Apahida) - Dej nu se va califica pentru finantare.

[mirceaeliade]

Cele două apeluri de proiecte care vizează acest tip de investiții sunt de tip necompetitiv,  conform principiului ,,primul venit, primul servit", până la epuizarea finanțării disponibile sau până la încheierea apelului, oricare dintre cele două date survine prima.

Asta e o greseala.  La cum arata bugetele, ar trebui sa exista o ierarhizare a proiectelor, nu doar primul care bate la usa.  Ca tare mi-e ca se va umple bugetul alocat cu proiecte mai putin esentiale si cele mari vor ramane neincepute.

[tom_sawyer]

Ai o listă cu proiecte eligibile pe fiecare fond în parte, nu intră chiar orice. E logic să fie primul venit, primul servit, pentru că dacă aștepți să fie finalizate documentațiile expiră exercițiul financiar și nu mai apuci să tragi bani, eventual fazezi pe următorul ceea ce nu e de dorit.

[shift2rail]

^Problema e structurala: cine concureaza cu cine, ptr competitive funding pe routier/feroviar? Cnair cu Cnir? Infra vs Calatori?

[horatiu.cosma]

Concurează proiectele între ele.

[tom_sawyer]

Romania, this time is different!

Este deja de notorietate faptul ca, in procesul de aderare la UE si ulterior, Romania nu a folosit decat o parte din finantarile europene pe care le-a avut la dispozitie pentru dezvoltare si accelerarea convergentei. Privind la infrastructura pe care Ungaria si Polonia o au de zeci de ani prin maximizarea absorbtiei fondurilor europene, realizam ce oportunitati a pierdut Romania in toata aceasta perioada. Graitor in acest sens a fost modul in care Polonia a reusit sa treaca prin criza din 2008, cand a fost singura tara din UE care nu a intrat in recesiune, profitand de stimularea economica adusa de absorbtia fondurilor europene.

Insa, in pofida absorbtiei partiale a fondurilor europene, procesul de convergenta economica a Romaniei cu restul UE a avansat, chiar daca intr-un ritm mai lent decat cel la care ar fi putut aspira. Explicatia rezida in faptul ca, tot timpul, a existat macar o fereastra de oportunitate pentru finantarea Romaniei. Odata ce una se inchidea, prinzandu-ne cu fonduri europene necheltuite, o alta se deschidea, oferindu-ne fie oportunitatea utilizarii in continuare a banilor neutilizati din programul precedent, fie un cu totul alt cadru de finantare multianuala.

In momentul de fata, capacitatea limitata de absorbtie a Romaniei pune sub semnul intrebarii doua oportunitati majore. In primul rand, Programul multianual 2021-2027 din care, pana in prezent, Romania are o rata de absorbtie de 0,7%. In al doilea rand, "bonusul" neanticipat reprezentat de programul NextGenEU (din care face parte faimosul PNRR). Demarat ca raspuns la criza Covid, obiectivul lui este promovarea restructurarii economiei europene catre o economie verde si inalt tehnologizata. Incercarea initiala a Romaniei de a include in acest program banalele autostrazi care ar fi putut fi executate in programele multianuale precedente este emblematica pentru traditia inlocuirii "trenurilor pierdute" cu "trenurile urmatoare".

Aceasta este insa astazi o iluzie teribil de periculoasa. Pentru ca alte "trenuri" nu vor mai veni. Programele actuale de finantare de care se bucura Romania sunt, cel mai probabil, ultimele de care va beneficia. Explicatiile sunt doua. In primul rand, economia Romaniei a ajuns la un nivel de dezvoltare care justifica din ce in ce mai putin finantarile UE. Pana la urma, faptul ca avem cel mai mic buget din Europa raportat la PIB e optiunea Romaniei si UE nu are de ce sa mai achite nota de plata.

In al doilea rand, UE incepe sa se pregateasca pentru primirea de noi membri. Iar in acest tablou, nevoia masiva de finantare a reconstructiei Ucrainei odata cu incetarea razboiului, ca sa nu mai vorbim de finantarea potentialei sale aderari la UE, vor schimba total sensurile fluxurilor de finantare. Astfel de evolutii au toate sansele sa transforme tarile beneficiare nete ale finantarii europene in contributoare nete la bugetul european. Inclusiv Romania.

In ce priveste finantarea aderarii Ucrainei la UE, nu exista solutii miracol. Fie bugetul european va creste prin marirea contributiilor, fie statele pana acum beneficiare isi vor vede finantarile mult reduse. De exemplu, un studiu pregatit pentru Consiliul European si citat de FT anticipeaza ca includerea Ucrainei in Politica Agricola Comuna ar transforma Polonia, cel mai mare beneficiar al finantarilor europene, intr-un contributor net.

O eventuala transformare a Romaniei dintr-un beneficiar net al finantarilor intr-un contributor net ar fi o schimbare majora de paradigma pentru Romania care isi datoreaza dezvoltarea ultimilor decenii in primul rand finantarilor europene. Bugetele Romaniei au fost bugete dedicate in primul rand consumului si doar in subsidiar dezvoltarii. Atunci cand deficitul bugetar trebuia ajustat, bugetul de investitii a fost in mod constant printre primele capitole candidate la taieri, in conditiile in care ajustarile de pensii, salarii sau posturi in administratia publica ar fi atras un cost politic.

Pe langa aceasta, se mai ridica o problema din ce in ce mai presanta. Toate proiectele de infrastructura construite din bani europeni cu ce bani vor fi intretinute? De exemplu autostrazile incep sa dea semne de oboseala (asfalt denivelat, balustrade rupte, iluminare nefunctionala), iar intretinerea/repararea lor se face cu mare intarziere. (Ati mers pe banda intai pe A3 de la Ploiesti la Bucuresti?)

In concluzie, aparitia de noi candidate la aderare in UE si mai ales a Ucrainei va schimba din radacini regimul deosebit de avantajos al finantarilor de care s-a bucurat Romania pana acum. Exista o probabilitatea foarte mare ca Romania, alaturi de alte tari central europene, sa se transforme din beneficiar in contributor net ceea ce va necesita o modificare esentiala a modului in care traditional a fost gandit bugetul. In viitorul nu foarte indepartat, dezvoltarea Romaniei va depinde, in premiera, intr-o mare proportie doar de capacitatea bugetului de a o finanta. Mai mult, prin acelasi buget, Romania va trebui sa finanteze si noii candidati la intrarea in UE. Iar sumele nu vor fi deloc mici daca ne gandim doar la Ucraina.

Pentru ca aceasta se intample, utilizarea la maxim a banilor din PNRR si din Programul multianual 2021-2027 devine critica pentru a pune bazele unei Romanii puternice, capabile sa se devina furnizor de finantare a dezvoltarii locale si europene.

Sistemul "ce poti face azi lasa pe maine" nu va mai functiona.


https://www.raducraciun.ro/romania-this-time-is-different/
(Radu Crăciun, Presedinte si Director general al BCR Pensii)

[tom_sawyer]

Program Transport 2021-2027
ANUNȚ - PT 2021-2027 - Publicarea Ghidului ACB

Astăzi, 08 septembrie 2023, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, în calitate de Autoritatea de Management pentru Programul Transport (AM PT) 2021-2027, pune la dispoziția solicitanților de finanțare următoarele documente suport în limba română:

    Ghidul de evaluare a proiectelor pentru analiza economică a investițiilor în sectorul de transport din Romania (Ghidul ACB):
https://transport4104.files.wordpress.com/2023/09/ghid_acb_ro.pdf

    Anexa Ghidului ACB - Baza de date cu valorile parametrilor utilizați in evaluarea proiectelor de transport:
https://transport4104.files.wordpress.com/2023/09/romtap_1.1.xlsx

Ghidul ACB reprezintă o anexă a Ghidului solicitantului de finanțare aferent apelurilor lansate de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii în perioada 16 august – 4 septembrie 2023 pentru sectoarele rutier, feroviar și metrou.

Pornind de la cerințele impuse de Regulamentul (UE) 1060/202 și pentru a asigura un bun raport calitate-preț pentru proiectele care urmează să fie finanțate din PT 2021-2027, AM PT vine în sprijinul solicitanților de finanțare cu documentul cadru elaborat de JASPERS (Joint Assistance in Supporting Projects in European Regions) pentru evaluarea proiectelor de transport finanțate de UE în România.

Ghidul oferă o imagine de ansamblu a celor mai bune practici, stabilește standarde minime pentru modelarea cererii și evaluarea economică/financiară/de risc a proiectelor de transport și prezintă atât diferitele metode de evaluare economică a proiectelor (ACB, ACE și AMC), precum și etapele cheie de dezvoltare a proiectelor pentru principalele subsectoare de transport și în care dintre acestea ar trebui realizată evaluarea economică.

Anexa Ghidului ACB reprezintă o bază de date cu valorile parametrilor stabilite pentru utilizare în evaluarea economică a proiectelor de transport, oferind ,,condiții de concurență echitabile" pentru toate proiectele de transport. Parametrii cuprinși în anexă ar trebui preluați direct din acest document (de ex.: rata de actualizare socială, valoarea timpului), excepții aplicându-se doar în situaţia existenţei unor date mai adecvate, din zona proiectului (de ex: ratele unitare O&M, ratele de ocupare a vehiculelor, ratele accidentelor).

Principiile de bază ale ghidului se aplică tuturor proiectelor de transport rutier, feroviar, portuar/căi navigabile interioare și intermodal dezvoltate la nivel național, regional și interurban, care urmează să fie finanțate din fonduri publice, indiferent de sursa finanțării acestora.

Pentru informații suplimentare, nu ezitați să ne contactați la adresa de e-mail: dapep@fonduri.mt.ro.

MT

[tom_sawyer]

Când va fi următoarea reuniune CM PT?

[Ionut]

Nu știm, nu ne-au anunțat. Posibil să mai fie o reuniune până la finalul anului. De ce?

[tom_sawyer]

Am niște înterbări legate de unele proiecte și finanțarea lor, le centralizez și le scriu aici.