https://mfe.gov.ro/comisia-europeana-a-aprobat-programul-transport-2021-2027-96-miliarde-de-euro-pentru-autostrazi-cai-ferate-si-noi-linii-de-metrou/
COMISIA EUROPEANĂ A APROBAT PROGRAMUL TRANSPORT 2021–2027: 9,6 MILIARDE DE EURO PENTRU AUTOSTRĂZI, CĂI FERATE ȘI NOI LINII DE METROU
20 decembrie 2022
Indicatorii ce vor fi realizați prin Programul Transport includ peste 305 km drumuri noi sau reabilitate, 2.370 km de drumuri dotate cu elemente de siguranţă rutieră, 150 km linii de tramvai și metrou reconstruite sau modernizate și 64 km de căi ferate reconstruite sau modernizate.
Printre proiectele strategice pe care Programul Transport le aduce se numără autostrada Ploieşti-Comarnic-Braşov, Autostrada Transilvania, autostrada Pașcani-Suceava–Siret, magistralele de metrou M2 și M5, coridoarele de cale ferată Craiova – Dr.Tr. Severin–Caransebeș și Craiova-București.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a primit aprobarea oficială din partea Comisiei Europene pentru Programul Transport, cu o alocare de 9,6 miliarde euro, din care 4,6 miliarde euro finanțare din partea Uniunii Europene.
Principalul obiectiv adus de Programul Transport este recuperarea decalajului de dezvoltare a infrastructurii de transport a României, asigurând, în același timp, atingerea obiectivelor europene de reducere a emisiilor de carbon și transferul spre o mobilitate durabilă și sigură.
,,În 2019, aflat într‑o vizită de lucru la Bruxelles, la recomandarea Comisiei Europene pe fondul specificului sectorului de transport, am decis ca Programul Transport 2021–2027 să fie unul separat, iar ca Autoritate de Management să fie desemnat Ministerul Transporturilor și Infrastructurii. În decembrie 2020 când am plecat de la minister, viziunea asupra finanțărilor din PNRR și Programul Transport 2021–2027 erau complementare și propuneau o alocare de aproximativ 19 miliarde de euro. Mă declar foarte fericit că inclusiv în forma finală a PNRR-ului sectorul de transport are importanța cuvenită cu cea mai semnificativă alocare sectorială de peste 7,6 miliarde euro și că reușim astăzi să completăm aceasta alocare cu una semnificativă de 9,6 miliarde euro, ajungând împreună la peste 17 mld euro dedicate infrastructurii de transport. Acest lucru confirmă viziunea guvernului și societății, calea dezvoltării fiind asumată de România prin toate documentele strategice din domeniul finanțărilor europene. Acest program a fost conceput pornind de la principiul că sectorul transporturilor nu este doar un pilon de sprijin pentru alte sectoare, ci vine cu o contribuție majoră la reziliența întregii economii, oferind o bază solidă pentru redresare. În discuțiile pe care le-am avut în noiembrie cu reprezentații Comisiei Europene au reușit să punem la punct toate aspectele pentru ca acum România să vorbească în adevăratul sens al cuvântului despre proiecte de țară. Iar Programul Transport este emblematic în acest sens", a transmis ministrul Marcel Boloș.
Prin Programul Transport sprijinul financiar este direcționat către: îmbunătățirea conectivității primare rutiere (Fondul de Coeziune: 1.451,55 milioane euro, Fondul European de Dezvoltare Regională: 333,45 milioane euro), îmbunătățirea conectivității secundare rutiere (FEDR: 300,00 milioane euro), creșterea siguranței rutiere (FEDR: 100 milioane euro), creșterea eficienței căilor ferate române (FC: 596,32 milioane euro, FEDR: 678,19 milioane euro), creșterea atractivității transportului feroviar de călători (FEDR: 250,00 milioane euro), dezvoltarea mobilității sustenabile în nodurile urbane (FC: 271,00 milioane euro, FEDR: 350,00 milioane euro), dezvoltarea transportului naval și multimodal (FC: 245,00 milioane euro), asistență tehnică (FC: 75,00 milioane euro).
Ce aduce Programul Transport
Prin investițiile Programului Transport se au în vedere următoarele rezultate majore:
- peste 305 km drumuri noi sau reabilitate – Reţeaua trans-Europeană de transport (TEN‑T)
- 164 Infrastructuri pentru combustibili alternativi (puncte de realimentare/reîncărcare)
- 2.370 km de drumuri dotate cu elemente de siguranţă rutieră
- 92 de puncte negre rutiere vizate din motive de siguranță prin proiecte finanțate din PT
- peste 184 km de căi ferate noi sau reabilitate – TEN‑T
- 64 km de căi ferate reconstruite sau modernizate – TEN‑T
- 16 gări și halte feroviare noi sau modernizate
- 40 trenuri achiziționate
- 12 km linii noi de tramvai și metrou
- 66 km linii de tramvai și metrou reconstruite sau modernizate (FC)
- 150 km linii de tramvai și metrou reconstruite sau modernizate (FEDR)
- 70 km căil navigabile interioare noi, reabilitate sau modernizate – TEN‑T
- 8 Conexiuni intermodale noi sau modernizate
Oportunități strategice aduse de Programul Transport
Proiecte fazate din perioada 2014–2020:
- Autostrada Sibiu-Piteşti (loturile 1,4,5) – 926,4 milioane euro
- Inel București Sud – 507,3 milioane euro
- Drum de mare viteză Pitești-Craiova – 775,2 milioane euro
- Autostrada Transilvania
Proiecte noi de investiţii:
- Autostrada Piteşti-Sibiu (loturile 2,3) – 1,847 miliarde euro
- Sectorul Pașcani – Suceava – Siret (101,5 km) – 638.8 milioane de euro (sectorul Pașcani – Suceava la profil de autostradă pe cu o lungime de 60.5 km și un cost estimat de 423.8 milioane euro, iar sectorul Suceava – Siret la profil de autostradă/drum expres cu o lungime de 41 km și un cost estimat de 215 milioane euro)
- Inel București Nord plus drumuri radiale – 1,112 miliarde euro
- Autostrada Tg. Neamț- Iași – Ungheni – 875,5 milioane euro
- Autostrada Ploieşti-Comarnic-Braşov – 1,570 miliarde euro
- Autostrada Sibiu – Brașov – 1,479 miliarde euro
- Legătura rutieră rapidă Arad – Oradea;- 522,6 milioane euro
- Legătura rutieră rapidă București – Alexandria (faza 1 din București – Craiova) – 367,5 milioane euro
- Autostrada Brașov – Bacău (inclusiv Bypass Brașov Nord) – 2,364 miliarde euro
- Legătura rutieră rapidă Craiova – Filiaşi – Dr.Tr.Severin (faza 1); 300 milioane euro
- Legătura rutieră rapidă Dr.Tr.Severin – Caransebeș – Lugoj (faza 1); 800 milioane euro
,,Coerența în care au fost stabilite finanțările se datorează Masterplanului general de transport. Un exemplu este proiectul de Autostradă A7, eram secretar de stat în Ministerul Transporturilor când acesta a fost introdus la finanțare pentru pregătirea documentațiilor în cadrul POIM 2014–2020. Astfel astăzi, avem perspectiva unor proiecte mature în cadrul PNRR și Programul de Transport 2021–2027 – finanțarea legăturii întregii regiuni a Moldovei cu Bucureștiul fiind asigurată prin proiectul de autostradă A7 Ploiești-Buzău-Focșani-Pașcani, finanțare aferentă PNRR, și continuarea până la Siret, via Suceava prin Programul de Transport 2021–2027. Același lucru se întâmpla și în cazul Autostrăzii Târgu Mureș-Tg Neamț-Ungheni, unde finanțarea capetelor: Tg. Mureș – Miercurea Nirajului (25 km) Leghin – Tg. Neamț (Moțca) (34 km) au finanțarea asigurată prin PNRR, în timp ce restul autostrăzii are sursa fondurilor la nivelul Programului Transport 2021–2027", a mai transmis ministrul Marcel Boloș.
Feroviar
Proiecte fazate
Radna – Gurasada – Simeria- 1,888 miliarde euro
Proiecte noi de investiții:
Proiecte prioritare pentru finalizarea coridoarelor:
- Craiova – Dr. Tr. Severin – Caransebeș – 2,110 miliarde euro
- Craiova-București ‑1,254 miliarde euro
- Predeal – Brașov – 1,400 miliarde euro;
Alte proiecte noi
- Teiuș – Câmpia Turzii – 306 milioane euro
- Complexul feroviar Port Constanța – Palas – 246 milioane euro
- Pașcani – Iași – Ungheni – 388 milioane euro
Metrou
Proiecte fazate din perioada 2014–2020:
- Proiecte fazate care răspund condițiilor de eligibilitate ale acestei priorități (Magistrala M2; Magistrale M6 Sud 1 Mai – Tokyo)
Proiecte noi de investiţii:
- M5: secțiunea Eroilor – Iancului;
- Extensii magistrale metrou București (prioritizate în funcție de maturizarea acestora și corelate cu implementarea proiectelor Orbital București și centură feroviară București);
- Reabilitare stații de metrou București (în funcție de vechimea și necesitățile fiecărei stații);
Tren metropolitan
Proiecte noi:
- Complexul feroviar metropolitan București;
- Trenuri metropolitane
Pentru trenuri metropolitane, proiectele vor fi selectate în funcție de prioritizarea prezentată și gradul de maturitate. Pe lângă proiectul centurii feroviare București, proiectele cu grad mare de certitudine sunt cele aferente municipiilor Cluj-Napoca, Iași, Brașov și Timișoara.
Naval și modal
- Proiecte fazate care răspund condițiilor de eligibilitate ale acestei priorități;
- Lucrări hidrotehnice pentru eliminarea punctelor critice pentru navigație pe Dunăre și creșterea eficienței transportului naval pe canalele navigabile ale acesteia;
- Îmbunătățirea navigației pe Dunăre și canalele navigabile ale acesteia, inclusiv a măsurilor de siguranță a navigației, în particular în punctul critic Bala;
- Finalizarea Canalului Dunăre – București;
- Dezvoltarea/modernizarea porturilor dunărene strategice/situate pe rețeaua TEN‑T, inclusiv a instalațiilor de combustibili alternativi (alimentare cu energie electrică la cheu, bunkeraj de hidrogen, metanol și amoniac);
- Asigurarea condițiilor optime de navigație în bazinele portuare prin dragaj;
- Dezvoltarea/modernizarea Portului Constanța, inclusiv a instalațiilor de combustibili alternativi (alimentare cu energie electrică la cheu, bunkeraj de hidrogen, metanol și amoniac).
Politica de Coeziune 2021–2027
Recent, a avut loc evenimentul de semnare a Acordului de Parteneriat între Guvernul României și Comisia Europeană, documentul strategic care acoperă fondurile Politicii de Coeziune și cel al Politicii Maritime și Pescuit pentru perioada de Programare 2021 – 2027.
Astfel, în al treilea exerciţiu financiar prin care statul român va beneficia de fonduri europene, se vor implementa şaisprezece Programe, prin care României îi vor fi alocate peste 31 de miliarde de euro.
Sinergie la nivelul investițiilor
Până în 2030, potrivit Programului investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021–2030, România trebuie să realizeze 6624.1 km de rețea rutieră (autostrăzi, drumuri expres, transregio, variante ocolitoare) din care 2900.5 km aferenți rețelei primare și 3723.6 km aferenți rețelei secundare. În ceea ce privește rețeaua feroviară, programul vizează realizarea a 3274.8 km de cale ferată aferenți rețelei primare și 1228 km aferenți rețelei secundare.
Separat de Programul Transport 2021–2027, România beneficiază de investiții strategice importante și prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Resursele financiare alocate sunt de aproximativ 7,6 miliarde de euro și vor acoperi o parte din necesarul total de investiții la nivel național, astfel încât, pentru a le maximiza impactul, aceste resurse vor fi direcționate către acele intervenții capabile să genereze cea mai mare valoare adăugată în conformitate cu strategiile naționale și ale blocului european.
Serios? in 7 ani ei vor sa repare 64km de cale ferata prin fonduri europene? Nu de alta dar cu fonduri de la buget nu vad nici o sansa. S-au prostit cu totul? :|
https://www.fonduri-structurale.ro/stiri/30620/rezultatele-finale-ale-procesului-de-evaluare-si-selectie-a-membrilor-comitetului-de-monitorizare-a-programului-transport-2021-2027
Rezultatele finale ale procesului de evaluare și selecție a membrilor Comitetului de Monitorizare a Programului Transport
1.Asociatia Pro Infrastructură 8 puncte ADMIS
2.Asociația Moldova Vrea Autostradă 8 puncte ADMIS
(https://infrapress.ro/wp-content/uploads/2023/03/transport-program-2027.jpeg)
În a doua jumătate a lunii aprilie va fi prima reuniune CM POT. Vom fi acolo, evident.
^ Văd că am uitat să vă zic aici. Reuniunea din aprilie s-a amânat pentru mai, 3-6 mai la Constanța. Evident, vom fi acolo. De data asta teoretic se ține, nu cred că mai apar probleme. Cel puțin așa sper. :)
Este prima reuniune CM POT, POIM devine istorie la finalul acestui an. Am primit și un material de la MT. O să fie evident și prezentări/materiale făcute de CNAIR, CFR și Metrorex pe care, evident, vi le vom prezenta aici pe forum.
Deocamdată doar materialul de la MT. Puteți da feedback pe el, evident.
(https://i.imgur.com/cCcMofR.jpg)
(https://i.imgur.com/ylkBJK1.jpg)
(https://i.imgur.com/HdBD6j3.jpg)
(https://i.imgur.com/MNWf1eP.jpg)
^ A se observa co-finanțarea de 40% pe rutier. :help:
Prioritățile P1-P3. Co-finanțare 40%.
(https://i.imgur.com/Wu4sZ7l.jpg)
(https://i.imgur.com/RS817lF.jpg)
(https://i.imgur.com/wBjJqOo.jpg)
(https://i.imgur.com/6UOmaiF.jpg)
Prioritățile P4-P5 (feroviar). P4 co-finanțare 50%, P5 co-finanțare 85%.
(https://i.imgur.com/29i1BIW.jpg)
(https://i.imgur.com/k2UA2TF.jpg)
(https://i.imgur.com/gBcSuYG.jpg)
Prioritatea P6 (urban). Co-finanțare 85%.
(https://i.imgur.com/Bk5ogyI.jpg)
Prioritatea P7 (naval și intermodal). Co-finanțare 50%.
(https://i.imgur.com/YGaLZ39.jpg)
Prioritatea P8 (asistență tehnică). Co-finanțare 85%.
(https://i.imgur.com/J1LC7Js.jpg)
Targets. :)
Nu-mi e clar dacă obiectivele astea țin cont că supracontractarea este 3x.
(https://i.imgur.com/7C0LyUa.jpg)
(https://i.imgur.com/TIib0U6.jpg)
^403 km de drumuri noi sau reabilitate? eu sincer sper sa fi mancat un 1 si sa fie 1403, sau ca cifrele astea nu includ nimic din PNRR. ca daca sa zicem nu punem reabilitarile, 403 km / 6 ani cati sunt pana la inceputul lui 2029, ies doar 67 km/an de autostrazi+drumuri expres... pe de o parte pare cinico-realist, pe de alta parte, daca tzinta e atat de jos, vai si amar de noi ce o sa fie. sper ca cifra asta nu include proiecte PNRR pt ca numai acolo sunt contractati peste 420 de km. pe de alta parte, daca PNRR e separat, ar insemna peste 800 km pana in 2029 (la inceput sau la sfarsit?) adica peste 135 km anual de drumuri noi (si/sau reabilitate?)
Păi nu are treabă POT cu PNRR. Alte proiecte, alt gen de program.
Inteleg ca incet incet apune epoca in care ne facem infrastructura aproape numai din bani UE si mai trebuie sa punem si noi bani seriosi?
Nu încet-încet, deja suntem în scenariul ăsta.
2007-2023, 16 ani. Cam gata cu banii ieftini pe transporturi.
se muta centru de greutate catre feroviar&naval. ca societate, nu suntem pregatiti pentru aceasta tectonica, in special mental.
si o intrebare concreta: care vor fi cei 70 km de "cai navigabile interne modernizate sau reabilitate" in exercitiul UE 2021/2027?
Atenție, e ceva ciudat în tabel!
Se pare că au schimbat terminologia. Până acum, "co-finanțare" se referea la contribuția statului/beneficiarului. În tabel, "co-finanțare" face referire la contribuția UE!
Deci pe rutier, P1-P2-P3, contribuția de la bugetul de stat este de 60%, iar co-finanțarea (ce plătește UE) este de 40%!
Nu înțeleg de ce s-a schimbat terminologia, o să genereze foarte multă confuzie chestia asta. Posibil să fie pe toate fondurile UE treaba asta, nu doar pe transporturi. Nu mă pricep/nu urmăresc alte tipuri de fonduri UE/pe alte domenii. Poate cineva să confirme/infirme.
Da, fondurile europene vor fi doar 40% (rutier), față de 85% ca până acum. Asta a spus și directorul de la fonduri europene din MT în conferința cu Grindeanu de azi:
min. 23:55
...și tocmai se discută despre o gaură în buget.
^deci pe romana, costurile din buzunarul propriu devin 4x fata de cat erau pana acum......
Da. Mai mult de atât, în valoare absolută banii de la bugetul de stat sunt mult mai mulți acum, mai bine de 4x față de sumele cheltuite pe proiectele POS-T și POIM pentru că: 1. Prețuri escaladate și 2. Proiecte grele (doar A1 PiSi Boița-Pitești și LD2 Margina-Holdea sunt împreună 3 miliarde de euro, contracte semnate).
Pam Pam.
Loturile 4 si 5 sunt finanțate parțial pe POIM (sper ca lotul 5 sa treacă bine de 50%) iar Holdea - Marginea din PNNR (si acolo cel puțin pe rutier cofinanțarea naționala e destul de mare)
Adică din cele 3 miliarde vreo 2 miliarde si ceva (cu tot cu cofinanțarea) rămân pe POT
Pe 4 și 5 nu se vor deconta mulți bani. Ce vor reuși sa pună în teren până la finalul lui 2023. Apoi se intră în banii POT.
Într-adevăr LD2 este pe PNRR dar eu doar am zis un factor de mărime.
Sunt multe alte proiecte fazate pe care nu le-am zis și care sunt departe de finalizare.
In 2024, Ro va depasi Portugalia la gdp/capita ( la ppp), in consecinta, vor fi din ce in mai greu de motivat rate de co-finantare de 75-85%.
In Occident, ratele de cofinantare europeana rareori depasesc 30%.
4,5 miliarde de euro efectiv banii europeni, 29 in total, deci 25 din bănuții noștri, adică 120 de miliarde de lei, cat două PNDL uri grase. Pe actualul PNDL reușesc cu greu sa aloce de la bugetul de stat firmituri, vom vedea de unde vor găsi cele 120 de miliarde.
Numai ca Portugalia are de vreo 2.5x in km de autostrazi la o suprafata cam 1/2.5 din cea a Romaniei. E vina Romaniei ca nu a putut absoarbe banii mai bine pana acum, si oricat de buni negociatori vom avea de acu incolo, sa faca un fel de PNRR2, ma indoiesc ca europenii se vor lasa motivati usor cand e o groapa la bugetul UE mult mai gigantica la granita de NE a Romaniei. Eu zic ca de acum incolo, in afara de nr de km deschisi, politicienii de la MT sa fie intrebati si de cati bani aduc din afara Ro pt finantarea acestor km. Ca daca pana acum am deschis sub 50km anual de autostrazi, cu 4x costuri, nici nu vreau sa imi imaginez ce o sa se intample. Poate se vor cere SFuri mai ok cum fac pe VP, sau cu costuri mai putin astronomice la noduri pe 3-4 nivele.
Trebuie sa menționăm ca POIM.ul este abia a doua perioada de fonduri UE
Adică in POST nu s-au atras toții banii
In POIM s-au atras toții banii si chiar sume in plus. Cred ca principalul motiv/lecție învățată a fost supracontractarea
Pe lângă pregătirea ceva mai buna a proiectelor
Materialul primit de la MT (pdf.ul) poate fi descărcat de undeva?
Loturile în construcție din A0, A3, A7 sunt finanțate integral din POIM, sau vor intra în POT?
Mai e naspa. Nu vreau sa fiu cârcotasul de serviciu dar la 60% sustinute din bugetul RO s-a cam terminat cu proiectele de infrastructura. Credeti voi ca taie careva pensiile speciale ca sa avem bani de investii in Infra?
Numai A8 cati bani o sa inghita.
^institutiile multilaterale (e.g BEI) sau chiar pietele private de capital te imprumuta fara probleme cand e vorba de co-finantarea proiectelor europene certificate de Comisie/Jaspers.
Quote from: Earthchild on April 24, 2023, 12:44:35 PMLoturile în construcție din A0, A3, A7 sunt finanțate integral din POIM, sau vor intra în POT?
A0 Sud fazat (POIM, ce ramane POT) A0 Nord POT
A3 PNNR (ce lucreaza acum UMB), POIM (ce lucreaza Strabag + Nurol)- sa speram ca intra tot fără fazare, POT (cele 2 loturi din Bihor + lotul cu tunelul)
A7 PNNR
@shift2rail - pe naiba. Ai o tinta obligatorie de deficit de 3%, din care ai 2+% deficit structural - guvernul, in momentul asta, nu are spatiu fiscal suficient pentru a se imprumuta volume mari. Plus ca nu exista foarte mult apetit de imprumut in piete, mai ales pentru autostrazi
netaxate la kilometru.
Probabil termenul de finantare/cofinantare face referire la cine duce greul proiectului. Daca la inceput, 15% cofinantare de la bugetul Romaniei insemna ca beneficiar principal era defapt Uniunea Europeana si Romania era un co-finantator si co-beneficiar, acum, cand finantarea de la bugetul de stat e 60%, arata ca beneficiarul principal ESTE Bucurestiul, cu UE co-finantator. Probabil e logica schimbarea asta de termene, dar e trist cand ne gandim ca nu e clar ca de la Bucuresti se intelege ca cu adevarat e in interesul nostru sa bagam bani in investitii de infrastructura.
Eu cred ca ambii sunt co - finanțatori din moment ce finanțează împreună un proiect
Iar beneficiari sunt cetățenii care folosesc infrastructura
Fondurile europene sunt administrate de Comisie (CE). Intre ei si guvernele nationale se semneaza acordurile. Da, ulterior intra in schema Organismele Intermediare si Autoritatile de Management (AM) care semneaza apoi contractele de finantare cu beneficiarul final (fie ca e CNAIR/ CFR, fie ca e privat) care la randul lui are desori contracte semnate cu executantul lucrarii (sau contracte de achizitie).
Dar, ca principiu, in schema mare, statul reprezentat prin guvern/ministere/AM este beneficiar, iar CE este finantator. Un finantator nu isi asumea insa intraga finantare, deci de fiecare data exista un co-finantator (de obicei beneficarul final) care poate pune !% sau 15% sau 50% (depinde de programul de finantare).
Beneficar nu e niciodata publicul/cetatenii; acestia sunt utilizatori. Beneficiari sunt cei care primesc spre administrare investitia rezultata (primariile, SRL-urile sau SA-urile, etc...)
OK. Deci s-a terminat prima reuniune CM PT.
Din anumite puncte de vedere, dătătoare de speranță. Am discutat în două zile ENORM de mult cu toată lumea - CNAIR, CFR, ARF, Metrorex dar și Comisia Europeană (prin reprezentantul său prezent la eveniment). Joi seară am stat la discuții până după ora 23. Verzi și uscate, după cum vă imaginați.
Rezultate:
1. Am reușit, din ce pot să-mi dau seama dar cred că și
@oc7avian poate confirma (și el a participat alături de mine ca Vicepreședinte API), să mai clarificăm cine este și ce face API.
Și cred că avem o imagine mai bună după întâlnire și mai multă deschidere din partea autorităților, mai ales în Metrorex și ARF.2. Ni s-a promis că avem intrare la ședințele de progres pe proiecte CNAIR. Am și trimis o cerere oficială în acest sens în dimineața asta la CNAIR. Am cerut acces la ședințele de progres pe CoBra dar și multe alte proiecte. Să vedem. Una e să spună "da" neoficial un director, alta e să primim semnătura DG pe cerere.
3.
La ARF (livrare și licitație trenuri) și Metrorex urmează ușor-ușor să cerem și aici acces pe proiecte/subiecte. La CFR avem intrare deja, avem aprobare să mergem pe șantier (pregătim o vizită la Bătuța și Sălciva luna asta). La CFR discutăm despre Tăietura Turcului la Cluj. La CFR ușa e deschisă și suntem în interior. :) La celelalte e mai greu... dar toată lumea promite că se rezolvă. Vedem când și cum, că e ușor doar din gură.
4.
La constructori/producători am solidificat relațiile deja active. Aici e simplu (cu unele excepții), problema e la autorități.
5. Astăzi voi cere către Autoritatea de Management PT înființarea grupurilor de lucru pe rutier, feroviar și metrou ca să putem monitoriza periodic (trimestrial) proiectele PT care se implementează.
Îl las pe
@oc7avian să zică și el ce i se pare relevant în momentul ăsta. Acum urmează greul...
lista proiectelor PT, stabilirea grupurilor de lucru, rezolvarea punctuală a problemelor pe fiecare proiect, rezolvarea accesului API acolo unde ușa e închisă și multe altele...
Am apreciat mult că discuțiile au fost directe, în care s-au recunoscut problemele existente. Șansa de a discuta față în față a fost o ocazie excelentă de a deschide noi punți de comunicare, în care să se înțeleagă că API nu e un baubau, ci încearcă să fie un partener către un țel comun. Și da, impresia mea este identică: că imaginea API s-a îmbunătățit.
Legat de ARF, aș sublinia că dacă reușim o colaborare bună, atunci beneficiul e mai mare decât doar material rulant. Ei se vor ocupa de introducerea mersului cadențat ori vor fi implicați în partea de trenuri metropolitane.
Despre banii disponibili pe rutier; 40% bani europeni:
Program Transport 2021-2027
Comunicat de presă-5,46 mld. de euro pentru sectorul rutier prin primele apeluri lansate de MTI în cadrul PT 2021-2027
Astăzi, 16 august, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, în calitate de Autoritatea de Management pentru Programul Transport (PT) 2021-2027, lansează apelurile de proiecte destinate dezvoltării și îmbunătățirii sectorului rutier, prin publicarea versiunii finale a ghidurilor solicitanților pentru prioritățile (P1) Îmbunătățirea conectivității primare, (P2) Îmbunătățirea conectivității secundare rutiere și (P3) Creșterea siguranței rutiere.
Alocarea totală prin intermediul acestor apeluri este de 5,46 mld. euro, din care 2,185 mld. euro contribuția UE (733,45 mil. euro FEDR și 1,45 mld. euro FC), cu posibilitatea supracontractării, respectiv:
4,46 mld. euro pentru îmbunătățirea conectivității primare rutiere (P1)
Începând cu 16.08.2023, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere(CNAIR), Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR), precum și autorități publice locale (UAT)/asociații ale acestora (ADI) doar în parteneriat cu CNAIR/CNIR pot depune proiecte pentru sprijinirea investițiilor situate pe rețeaua TEN-T Centrală, precum și pe anumite secțiuni ale rețelei TEN-T Globale[1]. Cele două apeluri de proiecte care vizează acest tip de investiții sunt de tip necompetitiv, conform principiului ,,primul venit, primul servit", până la epuizarea finanțării disponibile sau până la încheierea apelului, oricare dintre cele două date survine prima. Totodată, CNAIR și CNIR pot depune proiecte pentru întărirea capacității administrative în cadrul apelului necompetitiv dedicat proiectelor de asistență tehnică.
(P1) Proiecte de investiții situate pe rețeaua TEN-T Centrală, precum și pe anumite secțiuni ale rețelei TEN-T Globale
Alocarea FEDR: 333.450.000 euro
Bugetul limită de contractare (FEDR+BS): 2.500.875.000 euro
Rata de cofinanțare: 40%
(P1) Proiecte de investiții situate pe rețeaua TEN-T Centrală, precum și pe anumite secțiuni ale rețelei TEN-T Globale [2]
Alocarea FC: 1.449.950.000 euro
Bugetul limită de contractare (FC+BS): 10.874.625.000 euro
Rata de cofinanțare: 40%
Acțiuni eligibile[3] în cadrul celor două apeluri:
construirea de autostrăzi și drumuri de mare viteză/drumuri expres, drumuri naționale, precum și drumurile transregio aferente rețelei primare, situate pe rețeaua centrală TEN-T, prioritizate în cadrul PT;
proiecte fazate din perioada precedentă de finanțare europeană (POIM 2014-2020);
sprijin pentru pregătirea proiectelor de investiții prioritizate în PT și nominalizate în Anexa nr.14 a Ghidului solicitantului.
(P1) Proiecte de asistență tehnică pentru întărirea capacității administrative a CNAIR/CNIR
Alocarea FC: 1.600.000 euro
Bugetul limită de contractare (FC+BS): 12.000.000 euro
Rata de cofinanțare: 40%
Acțiuni eligibile:
asistență tehnică acordată CNAIR/CNIR pentru întărirea capacitatii administrative în vederea creșterii capacitătii de implementare a proiectelor, cu condiția ca această asistență să fie anterior aprobată în cadrul unui Plan de Acțiune agreat între CNAIR/CNIR și Autoritatea de Mangement PT 2021-2027.
Versiunea aprobată a ghidului solicitantului și anexele sale pot fi consultate aici (https://www.mt.ro/web14/documente/organism%20intermediar/PT%202021-2027/documente/P1_16082023.zip).
750 mil. euro pentru îmbunătățirea conectivității secundare rutiere (P2)
Tot de azi, 16.08.2023, CNAIR, precum și UAT/ ADI doar în parteneriat cu CNAIR, pot depune proiecte pentru sprijinirea investițiilor situate pe secundară rutieră a României.
Cele două apeluri de proiecte care vizează acest tip de investiții sunt de tip necompetitiv, conform principiului ,,primul venit, primul servit", până la epuizarea finanțării disponibile sau până la încheierea apelului, oricare dintre cele două date survine prima.
Alocarea FEDR: 750 milioane de euro
Bugetul limită de contractare: 2.250.000.000 euro
Rata de cofinanțare: 40%
Acțiuni eligibile:
proiecte noi de construire, modernizare, reabilitare infrastructură rutieră situate pe rețeaua secundară a României, de natura drumurilor de mare viteză, drumuri naționale, variante ocolitoare la nivel de drum național;
proiecte fazate din perioada precedentă de finanțare europeană (POIM 2014-2020) aferente Axei prioritare 2 POIM, OS 2.1 și OS 2.2;
proiecte de sprijin pentru pregătirea documentațiilor economice aferente proiectelor prevăzute în Anexa nr.14 la Ghidul Solicitantului.
Versiunea aprobată a ghidului solicitantului și anexele sale pot fi consultate aici (https://www.mt.ro/web14/documente/organism%20intermediar/PT%202021-2027/documente/P2_16082023.zip).
250 mil. euro pentru creșterea siguranței rutiere
De asemenea, începând cu data de 16.08.2023, CNAIR, CNIR și Ministerul Afacerilor Interne, prin structurile de specialitate în domeniul siguranței rutiere (ex.: Poliția rutieră) pot depune proiecte pentru sprijinirea investițiilor pentru creșterea siguranței rutiere adresate secțiunilor de infrastructură rutieră situate în afara rețelei TEN-T [4]. Cele două apeluri de proiecte care vizează acest tip de investiții sunt de tip necompetitiv, conform principiului ,,primul venit, primul servit", până la epuizarea finanțării disponibile sau până la încheierea apelului, oricare dintre cele două date survine prima.
(P3) Proiecte de investiții pentru creșterea siguranței rutiere, adresate secțiunilor de infrastructură rutieră situate pe rețeaua TEN-T [5]
Alocarea FEDR: 71.060.000 euro
Bugetul limită de contractare (FEDR+BS): 532.950.000 euro
Rata de cofinanțare: 40%
(P3) Proiecte de investiții pentru creșterea siguranței rutiere adresate secțiunilor de infrastructură rutieră situate în afara rețelei TEN-T [6]
Alocarea FEDR: 28.940.000 euro
Bugetul limită de contractare (FEDR+BS): 217.050.000 euro
Rata de cofinanțare: 40%
Acțiuni eligibile în cadrul celor două apeluri:
proiecte de investiții pentru creșterea siguranței rutiere pe secțiuni de infrastructură rutieră situate pe rețeaua TEN-T centrală și globală, cât și în afara acesteia;
proiecte fazate din perioada precedentă de finanțare europeană (POIM 2014-2020);
proiecte de sprijin pentru pregătirea documentațiilor economice aferente proiectelor de investiții eligibile în cadrul prezentei priorități.
*Activitățile eligibile aferente fiecărei categorii de acțiuni sunt detaliate la pct. 5.2 din ghid.
Versiunea aprobată a ghidului solicitantului și anexele sale pot fi consultate aici (https://www.mt.ro/web14/documente/organism%20intermediar/PT%202021-2027/documente/P3.zip).
Vă reamintim faptul că pentru toate prioritățile lansate în cadrul PT 2021-2027 cererile de finanțare se vor depune exclusiv prin aplicația electronică MySMIS2021/2021+, link: https://mysmis2021.gov.ro/.
Pentru noutăți în timp real și informații detaliate despre Programul Transport 2021-2027, vă invităm să urmăriți și accesați secțiunea dedicată din cadrul website-ului www.mt.ro.
[1] inclusiv proiecte fazate din perioada de finanțare 2014-2020 și proiecte de sprijin pentru pregătirea documentațiilor economice aferente proiectelor de investiții situate pe rețeaua primară TEN-T
[2] idem
[3] activitățile eligibile aferente fiecărei categorii de acțiuni sunt detaliate la pct. 5.2 din Ghid
[4] idem
[5] inclusiv proiecte fazate din perioada de finanțare 2014-2020 și proiecte de sprijin pentru pregătirea documentațiilor economice aferente proiectelor de investiții situate în afara rețelei TEN-T
[6] idem
MT (https://www.mt.ro/web14/strategia-in-transporturi/program-transport-2021-2027/4766-pot16082023-2)
Feroviar:
Comunicat de presă-Sectorul feroviar din România dispune de 2,84 mld. de euro prin cele 4 apeluri lansate de MTI în cadrul PT 2021-2027 (https://www.mt.ro/web14/strategia-in-transporturi/program-transport-2021-2027/4767-pot16082023-3)
Metrou:
Comunicat de presă-PT 2021-2027: MTI lansează apeluri de 235,29 mil. euro pentru infrastructura de metrou (https://www.mt.ro/web14/strategia-in-transporturi/program-transport-2021-2027/4765-pot16082023)
În comunicat spun 2,185 mld € bani europeni, deși însumați mie mi-a dat 2,635.
𝐂𝐨𝐧𝐜𝐥𝐮𝐳𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐯𝐢𝐳𝐢𝐭𝐞𝐢 𝐝𝐞 𝐥𝐮𝐜𝐫𝐮 𝐥𝐚 𝐁𝐫𝐮𝐱𝐞𝐥𝐥𝐞𝐬, 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐢̂𝐧𝐜𝐡𝐢𝐝𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐧𝐞𝐠𝐨𝐜𝐢𝐞𝐫𝐢𝐢 𝐩𝐫𝐢𝐯𝐢𝐧𝐝 𝐏𝐍𝐑𝐑
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a efectuat o vizită de lucru la Bruxelles în perioada 28-29 august pentru finalizarea discuțiilor pe marginea modificării #PNRR - Planul Național de Redresare și Reziliență.
Principalele subiecte pe agenda discuțiilor au vizat modificarea PNRR, introducerea capitolului #RePowerEU, aflat deja în analiza Comisiei, respectiv stadiul cererii de plată nr. 3.
,,Suntem deja în august 2023, iar reformele și investițiile finanțate din PNRR trebuie implementate până în august 2026. Aceasta înseamnă că România mai are la dispoziție exact trei ani pentru realizarea țintelor și jaloanelor asumate prin PNRR. Tocmai din acest motiv este nevoie de pragmatism, asumare și dialog. Această abordare este împărtășită și de reprezentanții Comisiei Europene care, în ultimele două luni, au fost în dialog permanent cu MIPE pentru atingerea acestor obiective. În acest context, le mulțumesc atât reprezentanților Comisiei, cât și coordonatorilor de reforme și investiții pentru faptul că au înțeles că investițiile aflate în întârziere, care au risc de neimplementare în cei trei ani în care trebuie să finalizăm implementarea PNRR, trebuie mutate în programele din Politica de Coeziune, pentru a beneficia de un orizont extins cu trei ani", a subliniat ministrul Adrian Câciu.
📌Modificarea PNRR: diminuarea componentei de grant, prin propunerea de identificare de ținte cantitative care vor fi în schimb finanțate din Politica de Coeziune. Astfel, România va avea la dispoziție mai mult timp pentru îndeplinirea acestora în condițiile în care investițiile și reformele asumate în cadrul PNRR trebuie finalizate până în august 2026, iar investițiile finanțate din fonduri europene pot fi finalizate până în decembrie 2029.
📌Noul capitol Repower EU: România va beneficia de o finanțare de 1,4 miliarde de euro, din care urmează să acorde fonduri pentru reziliența energetică a gospodăriilor populației (producție și stocare energie, respectiv îmbunătățirea eficienței energetice a locuințelor).
La discuții, din partea MIPE a participat alături de ministrul Adrian Câciu, secretarul de stat Teodora Elena Preoteasa, iar din partea European Commission: Céline Gauer, director general, șef al Grupului operativ pentru redresare și reziliență (SG RECOVER) și staff-ul tehnic.
https://www.facebook.com/MinisterulInvestitiilorsiProiectelorEuropene
Deci România va avea mai mult timp, numai că mult mai puțini bani.
^
Ce investiții va muta România din PNRR la programele europene din Politica de Coeziune
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a precizat, pentru StartupCafe.ro, ce fel de investiții întârziate va muta România din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) la programele europene din Politica de Coeziune.
Practic, România pierde 2,1 miliarde de euro din alocarea inițială PNRR de 29,2 miliared de euro, ca urmare a faptului că țara a avut creștere economică mai bună decât se estimase. De aceea, trebuie negociate care anume investiții din cadrul PNRR-ului României trebuie eliminate.
Contactat de StartupCafe.ro, ministrul Câciu a precizat că, pentru diminuarea PNRR cu 2,1 miliarde de euro, România va muta la programele din Politica de Coeziune investiții PNRR din domenii ca mediu, transport feroviar sau sanatate.
,,Am reușit să nu avem doar diminuare și simpla renunțare la investiții. Pe cele pe care România le consideră importante (pe mediu, transport feroviar sau sănătate) le ducem in programele aferente din politica de coeziune. Practic, România nu pierde investitițiile sau șansa ca acestea să fie finanțate din fonduri europene. Numai că le va finanța pe unele din fondurile de coeziune în loc de PNRR" - a explicat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, pentru StartupCafe.ro.
Întrebat dacă pe lângă cei 2,1 miliarde de euro pe care România îi pierde oricum prin diminuarea PNRR mai sunt în discuție și alți bani pe care i-am putea pierde din cauza întârzierii investițiilor PNRR, Câciu a răspuns: ,,Sperăm să nu mai fie cazul și de alte investiții intârziate. Trebuia făcută aceasta diminuare".
De menționat că România poate cheltui fondurile europene din Politica de Coeziune 2021-2027 până la finalul anului 2029.
https://www.startupcafe.ro/fonduri-europene/investitii-muta-romania-pnrr-programe-europene-politica-coeziune.htm
E clar. Nu terminăm pe PNRR, ducem pe PT. De parcă în PT am avea spațiu căcălău.
^ se vor muta proiecte de eur 2 mld din pnrr, investitii care oricum nu ar fi avut sanse de implementare pana in august '26.
PNNR poate fi insa deraiat de elefantul din camera numit deficitul bugetar; cei 3 ministri s-au prezentat extrem de slab in fata functionarilor Comisiei, masurile propuse- cresteri de taxe si reduceri de cheltuieli- au fost judecate necredibile, si, in consecinta, Bruxelles-ul insista pentru cresterea si unificarea ratelor TVA la 21%.
Un fleac, 2 miliarde.
Tot PT este 9,7 miliarde (UE+stat), TOT TOT, rutier, feroviar, metro, tot tot.
^Si la sănătate și feroviar unde clar ca avem o problema de abundenta, bineînțeles. :((
Nu m-ar mira ca în genericul feroviar să fi inclus M4, aflat pe componenta de împrumuturi a PNRR. Iar din pur CF să fie scos acel lot în eterne contestații, imposibil de terminat la termen: Caransebeș - Lugoj
Offtopic: De ce se întâmplă ajustarea? Pentru că așa e regulamentul PNRR. La mijlocul programului se ajustează 30% din nerambursabile și 100% din împrumuturi în funcție de performanța economică.
sursa (pag 37): https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=OJ:L:2021:057:FULL&from=RO
(https://i.imgur.com/03PpboN.png)
Unde 6.1.a sunt fondurile nerambursabile, iar 6.1.b sunt împrumuturile
Powered by API/PUM imgur uploader (https://proinfrastructura.ro/poze.html)
Quote from: tom_sawyer on August 29, 2023, 03:38:37 PMProgram Transport 2021-2027
Comunicat de presă-5,46 mld. de euro pentru sectorul rutier prin primele apeluri lansate de MTI în cadrul PT 2021-2027
Astăzi, 16 august, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, în calitate de Autoritatea de Management pentru Programul Transport (PT) 2021-2027, lansează apelurile de proiecte destinate dezvoltării și îmbunătățirii sectorului rutier, prin publicarea versiunii finale a ghidurilor solicitanților pentru prioritățile (P1) Îmbunătățirea conectivității primare, (P2) Îmbunătățirea conectivității secundare rutiere și (P3) Creșterea siguranței rutiere.
Alocarea totală prin intermediul acestor apeluri este de 5,46 mld. euro, din care 2,185 mld. euro contribuția UE (733,45 mil. euro FEDR și 1,45 mld. euro FC), cu posibilitatea supracontractării, respectiv:
4,46 mld. euro pentru îmbunătățirea conectivității primare rutiere (P1)
Începând cu 16.08.2023, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere(CNAIR), Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR), precum și autorități publice locale (UAT)/asociații ale acestora (ADI) doar în parteneriat cu CNAIR/CNIR pot depune proiecte pentru sprijinirea investițiilor situate pe rețeaua TEN-T Centrală, precum și pe anumite secțiuni ale rețelei TEN-T Globale[1]. Cele două apeluri de proiecte care vizează acest tip de investiții sunt de tip necompetitiv, conform principiului ,,primul venit, primul servit", până la epuizarea finanțării disponibile sau până la încheierea apelului, oricare dintre cele două date survine prima. Totodată, CNAIR și CNIR pot depune proiecte pentru întărirea capacității administrative în cadrul apelului necompetitiv dedicat proiectelor de asistență tehnică.
(P1) Proiecte de investiții situate pe rețeaua TEN-T Centrală, precum și pe anumite secțiuni ale rețelei TEN-T Globale
Alocarea FEDR: 333.450.000 euro
Bugetul limită de contractare (FEDR+BS): 2.500.875.000 euro
Rata de cofinanțare: 40%
(P1) Proiecte de investiții situate pe rețeaua TEN-T Centrală, precum și pe anumite secțiuni ale rețelei TEN-T Globale [2]
Alocarea FC: 1.449.950.000 euro
Bugetul limită de contractare (FC+BS): 10.874.625.000 euro
Rata de cofinanțare: 40%
Acțiuni eligibile[3] în cadrul celor două apeluri:
construirea de autostrăzi și drumuri de mare viteză/drumuri expres, drumuri naționale, precum și drumurile transregio aferente rețelei primare, situate pe rețeaua centrală TEN-T, prioritizate în cadrul PT;
proiecte fazate din perioada precedentă de finanțare europeană (POIM 2014-2020);
sprijin pentru pregătirea proiectelor de investiții prioritizate în PT și nominalizate în Anexa nr.14 a Ghidului solicitantului.
(P1) Proiecte de asistență tehnică pentru întărirea capacității administrative a CNAIR/CNIR
Alocarea FC: 1.600.000 euro
Bugetul limită de contractare (FC+BS): 12.000.000 euro
Rata de cofinanțare: 40%
Acțiuni eligibile:
asistență tehnică acordată CNAIR/CNIR pentru întărirea capacitatii administrative în vederea creșterii capacitătii de implementare a proiectelor, cu condiția ca această asistență să fie anterior aprobată în cadrul unui Plan de Acțiune agreat între CNAIR/CNIR și Autoritatea de Mangement PT 2021-2027.
Versiunea aprobată a ghidului solicitantului și anexele sale pot fi consultate aici (https://www.mt.ro/web14/documente/organism%20intermediar/PT%202021-2027/documente/P1_16082023.zip).
(https://i.imgur.com/wABFtMV.png)
(https://i.imgur.com/HLf9SJk.png)
(https://i.imgur.com/DoEhlDD.png)
(https://i.imgur.com/V3r3A0P.png)
(https://i.imgur.com/1YDKDrH.png)
(https://i.imgur.com/IeoZq3J.png)
(https://i.imgur.com/HJnpAAK.png)
(https://i.imgur.com/TNjC1pO.png)
(https://i.imgur.com/wm8VisR.png)
(https://i.imgur.com/v17IsJs.png)
Powered by API/PUM imgur uploader (https://proinfrastructura.ro/poze.html)
Quote from: tom_sawyer on August 29, 2023, 03:38:37 PM750 mil. euro pentru îmbunătățirea conectivității secundare rutiere (P2)
Tot de azi, 16.08.2023, CNAIR, precum și UAT/ ADI doar în parteneriat cu CNAIR, pot depune proiecte pentru sprijinirea investițiilor situate pe secundară rutieră a României.
Cele două apeluri de proiecte care vizează acest tip de investiții sunt de tip necompetitiv, conform principiului ,,primul venit, primul servit", până la epuizarea finanțării disponibile sau până la încheierea apelului, oricare dintre cele două date survine prima.
Alocarea FEDR: 750 milioane de euro
Bugetul limită de contractare: 2.250.000.000 euro
Rata de cofinanțare: 40%
Acțiuni eligibile:
proiecte noi de construire, modernizare, reabilitare infrastructură rutieră situate pe rețeaua secundară a României, de natura drumurilor de mare viteză, drumuri naționale, variante ocolitoare la nivel de drum național;
proiecte fazate din perioada precedentă de finanțare europeană (POIM 2014-2020) aferente Axei prioritare 2 POIM, OS 2.1 și OS 2.2;
proiecte de sprijin pentru pregătirea documentațiilor economice aferente proiectelor prevăzute în Anexa nr.14 la Ghidul Solicitantului.
Versiunea aprobată a ghidului solicitantului și anexele sale pot fi consultate aici (https://www.mt.ro/web14/documente/organism%20intermediar/PT%202021-2027/documente/P2_16082023.zip).
(https://i.imgur.com/IiRf59A.png)
(https://i.imgur.com/vr1WTqb.png)
(https://i.imgur.com/jdbY60D.png)
(https://i.imgur.com/tWzFvz2.png)
(https://i.imgur.com/ctLPK4L.png)
(https://i.imgur.com/CbVFAfc.png)
E o gluma buna asta cu proiectul de rezerva Cluj-Dej deoarece evaluarea ofertelor pentru SF acestui drum e blocata intentionat de aproape 2 ani, fiind singurul DX de care nu se stie nimic. Practic e tinut la sertar sine die iar efectul e ca si in situatia in care ar fi deblocat maine proiectul va fi mult intarziat fata de restul. Si cum regula e primul venit primul servit, DX Cluj(Apahida) - Dej nu se va califica pentru finantare.
QuoteCele două apeluri de proiecte care vizează acest tip de investiții sunt de tip necompetitiv, conform principiului ,,primul venit, primul servit", până la epuizarea finanțării disponibile sau până la încheierea apelului, oricare dintre cele două date survine prima.
Asta e o greseala. La cum arata bugetele, ar trebui sa exista o ierarhizare a proiectelor, nu doar primul care bate la usa. Ca tare mi-e ca se va umple bugetul alocat cu proiecte mai putin esentiale si cele mari vor ramane neincepute.
Ai o listă cu proiecte eligibile pe fiecare fond în parte, nu intră chiar orice. E logic să fie primul venit, primul servit, pentru că dacă aștepți să fie finalizate documentațiile expiră exercițiul financiar și nu mai apuci să tragi bani, eventual fazezi pe următorul ceea ce nu e de dorit.
^Problema e structurala: cine concureaza cu cine, ptr competitive funding pe routier/feroviar? Cnair cu Cnir? Infra vs Calatori?
Concurează proiectele între ele.
Romania, this time is different!
Este deja de notorietate faptul ca, in procesul de aderare la UE si ulterior, Romania nu a folosit decat o parte din finantarile europene pe care le-a avut la dispozitie pentru dezvoltare si accelerarea convergentei. Privind la infrastructura pe care Ungaria si Polonia o au de zeci de ani prin maximizarea absorbtiei fondurilor europene, realizam ce oportunitati a pierdut Romania in toata aceasta perioada. Graitor in acest sens a fost modul in care Polonia a reusit sa treaca prin criza din 2008, cand a fost singura tara din UE care nu a intrat in recesiune, profitand de stimularea economica adusa de absorbtia fondurilor europene.
Insa, in pofida absorbtiei partiale a fondurilor europene, procesul de convergenta economica a Romaniei cu restul UE a avansat, chiar daca intr-un ritm mai lent decat cel la care ar fi putut aspira. Explicatia rezida in faptul ca, tot timpul, a existat macar o fereastra de oportunitate pentru finantarea Romaniei. Odata ce una se inchidea, prinzandu-ne cu fonduri europene necheltuite, o alta se deschidea, oferindu-ne fie oportunitatea utilizarii in continuare a banilor neutilizati din programul precedent, fie un cu totul alt cadru de finantare multianuala.
In momentul de fata, capacitatea limitata de absorbtie a Romaniei pune sub semnul intrebarii doua oportunitati majore. In primul rand, Programul multianual 2021-2027 din care, pana in prezent, Romania are o rata de absorbtie de 0,7% (https://www.startupcafe.ro/fonduri-europene/absorbtie-fonduri-europene-romania-16-ani-uniunea-europeana-cati-bani-primit-cati). In al doilea rand, "bonusul" neanticipat reprezentat de programul NextGenEU (din care face parte faimosul PNRR). Demarat ca raspuns la criza Covid, obiectivul lui este promovarea restructurarii economiei europene catre o economie verde si inalt tehnologizata. Incercarea initiala a Romaniei de a include in acest program banalele autostrazi care ar fi putut fi executate in programele multianuale precedente este emblematica pentru traditia inlocuirii "trenurilor pierdute" cu "trenurile urmatoare".
Aceasta este insa astazi o iluzie teribil de periculoasa. Pentru ca alte "trenuri" nu vor mai veni. Programele actuale de finantare de care se bucura Romania sunt, cel mai probabil, ultimele de care va beneficia. Explicatiile sunt doua. In primul rand, economia Romaniei a ajuns la un nivel de dezvoltare care justifica din ce in ce mai putin finantarile UE. Pana la urma, faptul ca avem cel mai mic buget din Europa raportat la PIB e optiunea Romaniei si UE nu are de ce sa mai achite nota de plata.
In al doilea rand, UE incepe sa se pregateasca pentru primirea de noi membri. Iar in acest tablou, nevoia masiva de finantare a reconstructiei Ucrainei odata cu incetarea razboiului, ca sa nu mai vorbim de finantarea potentialei sale aderari la UE, vor schimba total sensurile fluxurilor de finantare. Astfel de evolutii au toate sansele sa transforme tarile beneficiare nete ale finantarii europene in contributoare nete la bugetul european. Inclusiv Romania.
In ce priveste finantarea aderarii Ucrainei la UE, nu exista solutii miracol. Fie bugetul european va creste prin marirea contributiilor, fie statele pana acum beneficiare isi vor vede finantarile mult reduse. De exemplu, un studiu pregatit pentru Consiliul European si citat de FT (https://www.ft.com/content/744078f2-0895-44d9-96f9-701c13403df0) anticipeaza ca includerea Ucrainei in Politica Agricola Comuna ar transforma Polonia, cel mai mare beneficiar al finantarilor europene, intr-un contributor net.
O eventuala transformare a Romaniei dintr-un beneficiar net al finantarilor intr-un contributor net ar fi o schimbare majora de paradigma pentru Romania care isi datoreaza dezvoltarea ultimilor decenii in primul rand finantarilor europene. Bugetele Romaniei au fost bugete dedicate in primul rand consumului si doar in subsidiar dezvoltarii. Atunci cand deficitul bugetar trebuia ajustat, bugetul de investitii a fost in mod constant printre primele capitole candidate la taieri, in conditiile in care ajustarile de pensii, salarii sau posturi in administratia publica ar fi atras un cost politic.
Pe langa aceasta, se mai ridica o problema din ce in ce mai presanta. Toate proiectele de infrastructura construite din bani europeni cu ce bani vor fi intretinute? De exemplu autostrazile incep sa dea semne de oboseala (asfalt denivelat, balustrade rupte, iluminare nefunctionala), iar intretinerea/repararea lor se face cu mare intarziere. (Ati mers pe banda intai pe A3 de la Ploiesti la Bucuresti?)
In concluzie, aparitia de noi candidate la aderare in UE si mai ales a Ucrainei va schimba din radacini regimul deosebit de avantajos al finantarilor de care s-a bucurat Romania pana acum. Exista o probabilitatea foarte mare ca Romania, alaturi de alte tari central europene, sa se transforme din beneficiar in contributor net ceea ce va necesita o modificare esentiala a modului in care traditional a fost gandit bugetul. In viitorul nu foarte indepartat, dezvoltarea Romaniei va depinde, in premiera, intr-o mare proportie doar de capacitatea bugetului de a o finanta. Mai mult, prin acelasi buget, Romania va trebui sa finanteze si noii candidati la intrarea in UE. Iar sumele nu vor fi deloc mici daca ne gandim doar la Ucraina.
Pentru ca aceasta se intample, utilizarea la maxim a banilor din PNRR si din Programul multianual 2021-2027 devine critica pentru a pune bazele unei Romanii puternice, capabile sa se devina furnizor de finantare a dezvoltarii locale si europene.
Sistemul "ce poti face azi lasa pe maine" nu va mai functiona.
https://www.raducraciun.ro/romania-this-time-is-different/
(Radu Crăciun, Presedinte si Director general al BCR Pensii)
Program Transport 2021-2027
ANUNȚ - PT 2021-2027 - Publicarea Ghidului ACB
Astăzi, 08 septembrie 2023, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, în calitate de Autoritatea de Management pentru Programul Transport (AM PT) 2021-2027, pune la dispoziția solicitanților de finanțare următoarele documente suport în limba română:
Ghidul de evaluare a proiectelor pentru analiza economică a investițiilor în sectorul de transport din Romania (Ghidul ACB):
https://transport4104.files.wordpress.com/2023/09/ghid_acb_ro.pdf
Anexa Ghidului ACB - Baza de date cu valorile parametrilor utilizați in evaluarea proiectelor de transport:
https://transport4104.files.wordpress.com/2023/09/romtap_1.1.xlsx
Ghidul ACB reprezintă o anexă a Ghidului solicitantului de finanțare aferent apelurilor lansate de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii în perioada 16 august – 4 septembrie 2023 pentru sectoarele rutier, feroviar și metrou.
Pornind de la cerințele impuse de Regulamentul (UE) 1060/202 și pentru a asigura un bun raport calitate-preț pentru proiectele care urmează să fie finanțate din PT 2021-2027, AM PT vine în sprijinul solicitanților de finanțare cu documentul cadru elaborat de JASPERS (Joint Assistance in Supporting Projects in European Regions) pentru evaluarea proiectelor de transport finanțate de UE în România.
Ghidul oferă o imagine de ansamblu a celor mai bune practici, stabilește standarde minime pentru modelarea cererii și evaluarea economică/financiară/de risc a proiectelor de transport și prezintă atât diferitele metode de evaluare economică a proiectelor (ACB, ACE și AMC), precum și etapele cheie de dezvoltare a proiectelor pentru principalele subsectoare de transport și în care dintre acestea ar trebui realizată evaluarea economică.
Anexa Ghidului ACB reprezintă o bază de date cu valorile parametrilor stabilite pentru utilizare în evaluarea economică a proiectelor de transport, oferind ,,condiții de concurență echitabile" pentru toate proiectele de transport. Parametrii cuprinși în anexă ar trebui preluați direct din acest document (de ex.: rata de actualizare socială, valoarea timpului), excepții aplicându-se doar în situaţia existenţei unor date mai adecvate, din zona proiectului (de ex: ratele unitare O&M, ratele de ocupare a vehiculelor, ratele accidentelor).
Principiile de bază ale ghidului se aplică tuturor proiectelor de transport rutier, feroviar, portuar/căi navigabile interioare și intermodal dezvoltate la nivel național, regional și interurban, care urmează să fie finanțate din fonduri publice, indiferent de sursa finanțării acestora.
Pentru informații suplimentare, nu ezitați să ne contactați la adresa de e-mail: dapep@fonduri.mt.ro.
MT (https://www.mt.ro/web14/strategia-in-transporturi/program-transport-2021-2027/4817-pot08092023)
Când va fi următoarea reuniune CM PT?
Nu știm, nu ne-au anunțat. Posibil să mai fie o reuniune până la finalul anului. De ce?
Am niște înterbări legate de unele proiecte și finanțarea lor, le centralizez și le scriu aici.
Un memorandum ce se va adopta mâine în guvern (https://gov.ro/ro/guvernul/sedinte-guvern/informatie-de-presa-privind-proiectele-de-acte-normative-incluse-pe-agenda-edintei-guvernului-romaniei-din-4-aprilie-2024), referitor la proiectele de investiții regionale (din câte înțeleg, scade limita de supracontractare de la 200% (https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/249731) la 150% pentru proiecte regionale - DJ-uri etc.).
Postez aici pentru că clarifică conceptul de supracontractare (pe rutier, proiecte din POT, supracontractarea efectivă era deja 180% prin septembrie 2023 (https://forum.peundemerg.ro/index.php?topic=19.msg425379#msg425379); se pot lansa licitații până la gradul de supracontractare de 300%, dacă nu cumva vor fi nevoiți să scadă si aici):
Pornind de la scopul reglementării mecanismului supracontractării, respectiv de a asigura premisele pentru atingerea unui grad de absorbție a fondurilor europene de 100%, subliniem că supracontractarea este un mecanism de corecție (și nu o sursă de finanțare) care trebuie utilizat cu prudență și rațional, pentru a nu genera majorarea deficitului bugetului de stat.
(https://i.imgur.com/xA23rwd.png)
(https://i.imgur.com/kJYVU5A.png)
(https://i.imgur.com/kZgq1uh.png)
Powered by API/PUM imgur uploader (https://proinfrastructura.ro/poze.html)