Programul Transport și Comitetul de Monitorizare PT

[paullie]

Mai e naspa. Nu vreau sa fiu cârcotasul de serviciu dar la 60% sustinute din bugetul RO s-a cam terminat cu proiectele de infrastructura. Credeti voi ca taie careva pensiile speciale ca sa avem bani de investii in Infra?

Numai A8 cati bani o sa inghita.

[shift2rail]

^institutiile multilaterale (e.g BEI) sau chiar pietele private de capital te imprumuta fara probleme cand e vorba de co-finantarea proiectelor europene certificate de Comisie/Jaspers.

[ionescu63]

Loturile în construcție din A0, A3, A7 sunt finanțate integral din POIM, sau vor intra în POT?

A0 Sud fazat (POIM, ce ramane POT) A0 Nord POT
A3 PNNR (ce lucreaza acum UMB), POIM (ce lucreaza Strabag + Nurol)- sa speram ca intra tot fără fazare, POT (cele 2 loturi din Bihor + lotul cu tunelul)
A7 PNNR

[frunzaverde]

@shift2rail - pe naiba. Ai o tinta obligatorie de deficit de 3%, din care ai 2+% deficit structural - guvernul, in momentul asta, nu are spatiu fiscal suficient pentru a se imprumuta volume mari. Plus ca nu exista foarte mult apetit de imprumut in piete, mai ales pentru autostrazi netaxate la kilometru.

[mirceaeliade]

Probabil termenul de finantare/cofinantare face referire la cine duce greul proiectului.  Daca la inceput, 15% cofinantare de la bugetul Romaniei insemna ca beneficiar principal era defapt Uniunea Europeana si Romania era un co-finantator si co-beneficiar, acum, cand finantarea de la bugetul de stat e 60%, arata ca beneficiarul principal ESTE Bucurestiul, cu UE co-finantator.  Probabil e logica schimbarea asta de termene, dar e trist cand ne gandim ca nu e clar ca de la Bucuresti se intelege ca cu adevarat e in interesul nostru sa bagam bani in investitii de infrastructura.

[ionescu63]

Eu cred ca ambii sunt co - finanțatori din moment ce finanțează împreună un proiect
Iar beneficiari sunt cetățenii care folosesc infrastructura

[pasadia]

Fondurile europene sunt administrate de Comisie (CE). Intre ei si guvernele nationale se semneaza acordurile. Da, ulterior intra in schema Organismele Intermediare si Autoritatile de Management (AM) care semneaza apoi contractele de finantare cu beneficiarul final (fie ca e CNAIR/ CFR, fie ca e privat) care la randul lui are desori contracte semnate cu executantul lucrarii (sau contracte de achizitie).

Dar, ca principiu, in schema mare, statul reprezentat prin guvern/ministere/AM este beneficiar, iar CE este finantator. Un finantator nu isi asumea insa intraga finantare, deci de fiecare data exista un co-finantator (de obicei beneficarul final) care poate pune !% sau 15% sau 50% (depinde de programul de finantare).
Beneficar nu e niciodata publicul/cetatenii; acestia sunt utilizatori. Beneficiari sunt cei care primesc spre administrare investitia rezultata (primariile, SRL-urile sau SA-urile, etc...)

[Ionut]

OK. Deci s-a terminat prima reuniune CM PT. Din anumite puncte de vedere, dătătoare de speranță. Am discutat în două zile ENORM de mult cu toată lumea - CNAIR, CFR, ARF, Metrorex dar și Comisia Europeană (prin reprezentantul său prezent la eveniment). Joi seară am stat la discuții până după ora 23. Verzi și uscate, după cum vă imaginați.

Rezultate:
1. Am reușit, din ce pot să-mi dau seama dar cred că și @oc7avian poate confirma (și el a participat alături de mine ca Vicepreședinte API), să mai clarificăm cine este și ce face API. Și cred că avem o imagine mai bună după întâlnire și mai multă deschidere din partea autorităților, mai ales în Metrorex și ARF.

2. Ni s-a promis că avem intrare la ședințele de progres pe proiecte CNAIR. Am și trimis o cerere oficială în acest sens în dimineața asta la CNAIR. Am cerut acces la ședințele de progres pe CoBra dar și multe alte proiecte. Să vedem. Una e să spună "da" neoficial un director, alta e să primim semnătura DG pe cerere.

3. La ARF (livrare și licitație trenuri) și Metrorex urmează ușor-ușor să cerem și aici acces pe proiecte/subiecte. La CFR avem intrare deja, avem aprobare să mergem pe șantier (pregătim o vizită la Bătuța și Sălciva luna asta). La CFR discutăm despre Tăietura Turcului la Cluj. La CFR ușa e deschisă și suntem în interior. La celelalte e mai greu... dar toată lumea promite că se rezolvă. Vedem când și cum, că e ușor doar din gură.

4. La constructori/producători am solidificat relațiile deja active. Aici e simplu (cu unele excepții), problema e la autorități.

5. Astăzi voi cere către Autoritatea de Management PT înființarea grupurilor de lucru pe rutier, feroviar și metrou ca să putem monitoriza periodic (trimestrial) proiectele PT care se implementează.

Îl las pe @oc7avian să zică și el ce i se pare relevant în momentul ăsta. Acum urmează greul... lista proiectelor PT, stabilirea grupurilor de lucru, rezolvarea punctuală a problemelor pe fiecare proiect, rezolvarea accesului API acolo unde ușa e închisă și multe altele...

[oc7avian]

Am apreciat mult că discuțiile au fost directe, în care s-au recunoscut problemele existente. Șansa de a discuta față în față a fost o ocazie excelentă de a deschide noi punți de comunicare, în care să se înțeleagă că API nu e un baubau, ci încearcă să fie un partener către un țel comun. Și da, impresia mea este identică: că imaginea API s-a îmbunătățit.

Legat de ARF, aș sublinia că dacă reușim o colaborare bună, atunci beneficiul e mai mare decât doar material rulant. Ei se vor ocupa de introducerea mersului cadențat ori vor fi implicați în partea de trenuri metropolitane.

[tom_sawyer]

Despre banii disponibili pe rutier; 40% bani europeni:


Program Transport 2021-2027
Comunicat de presă-5,46 mld. de euro pentru sectorul rutier prin primele apeluri lansate de MTI în cadrul PT 2021-2027

Astăzi, 16 august, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, în calitate de Autoritatea de Management pentru Programul Transport (PT) 2021-2027, lansează apelurile de proiecte destinate dezvoltării și îmbunătățirii sectorului rutier, prin publicarea versiunii finale a ghidurilor solicitanților pentru prioritățile (P1) Îmbunătățirea conectivității primare, (P2) Îmbunătățirea conectivității secundare rutiere și (P3) Creșterea siguranței rutiere.

Alocarea totală prin intermediul acestor apeluri este de 5,46 mld. euro, din  care 2,185 mld. euro contribuția UE (733,45 mil. euro FEDR și 1,45 mld. euro FC), cu posibilitatea supracontractării, respectiv:


    4,46 mld. euro pentru îmbunătățirea conectivității primare rutiere (P1)

Începând cu 16.08.2023, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere(CNAIR), Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR), precum și autorități publice locale (UAT)/asociații ale acestora (ADI) doar în parteneriat cu CNAIR/CNIR pot depune proiecte pentru sprijinirea investițiilor situate pe rețeaua TEN-T Centrală, precum și pe anumite secțiuni ale rețelei TEN-T Globale[1].  Cele două apeluri de proiecte care vizează acest tip de investiții sunt de tip necompetitiv,  conform principiului ,,primul venit, primul servit", până la epuizarea finanțării disponibile sau până la încheierea apelului, oricare dintre cele două date survine prima. Totodată, CNAIR și CNIR pot depune proiecte pentru întărirea capacității administrative în cadrul apelului necompetitiv dedicat proiectelor de asistență tehnică.

    (P1) Proiecte de investiții situate pe rețeaua TEN-T Centrală, precum și pe anumite secțiuni ale rețelei TEN-T Globale

Alocarea FEDR: 333.450.000 euro

Bugetul limită de contractare (FEDR+BS): 2.500.875.000 euro

Rata de cofinanțare: 40%

    (P1) Proiecte de investiții situate pe rețeaua TEN-T Centrală, precum și pe anumite secțiuni ale rețelei TEN-T Globale [2]

Alocarea FC: 1.449.950.000 euro

Bugetul limită de contractare (FC+BS): 10.874.625.000 euro

Rata de cofinanțare: 40%

Acțiuni eligibile[3] în cadrul celor două apeluri:

    construirea de autostrăzi și drumuri de mare viteză/drumuri expres, drumuri naționale, precum și drumurile transregio aferente rețelei primare, situate pe rețeaua centrală TEN-T, prioritizate în cadrul PT;
    proiecte fazate din perioada precedentă de finanțare europeană (POIM 2014-2020);
    sprijin pentru pregătirea proiectelor de investiții prioritizate în PT și nominalizate în Anexa nr.14 a Ghidului solicitantului.

    (P1) Proiecte de asistență tehnică pentru întărirea capacității administrative a CNAIR/CNIR

Alocarea FC: 1.600.000 euro

Bugetul limită de contractare (FC+BS): 12.000.000 euro

Rata de cofinanțare: 40%

Acțiuni eligibile:

    asistență tehnică acordată CNAIR/CNIR pentru întărirea capacitatii administrative în vederea creșterii capacitătii de implementare a proiectelor, cu condiția ca această asistență să fie anterior aprobată în cadrul unui Plan de Acțiune agreat între CNAIR/CNIR și Autoritatea de Mangement PT 2021-2027.

Versiunea aprobată a ghidului solicitantului și anexele sale pot fi consultate aici.



    750 mil. euro pentru îmbunătățirea conectivității secundare rutiere (P2)

Tot de azi, 16.08.2023, CNAIR, precum și UAT/ ADI doar în parteneriat cu CNAIR, pot depune proiecte pentru sprijinirea investițiilor situate pe secundară rutieră a României. 

Cele două apeluri de proiecte care vizează acest tip de investiții sunt de tip necompetitiv,  conform principiului ,,primul venit, primul servit", până la epuizarea finanțării disponibile sau până la încheierea apelului, oricare dintre cele două date survine prima.

Alocarea FEDR: 750 milioane de euro

Bugetul limită de contractare: 2.250.000.000 euro

Rata de cofinanțare: 40%

Acțiuni eligibile:

    proiecte noi de construire, modernizare, reabilitare infrastructură rutieră situate pe rețeaua secundară a României, de natura drumurilor de mare viteză, drumuri naționale, variante ocolitoare la nivel de drum național;
    proiecte fazate din perioada precedentă de finanțare europeană (POIM 2014-2020) aferente Axei prioritare 2 POIM, OS 2.1 și OS 2.2;
    proiecte de sprijin pentru pregătirea documentațiilor economice aferente proiectelor prevăzute în Anexa nr.14 la Ghidul Solicitantului.

Versiunea aprobată a ghidului solicitantului și anexele sale pot fi consultate aici.


    250 mil. euro pentru creșterea siguranței rutiere

De asemenea, începând cu data de 16.08.2023, CNAIR, CNIR și Ministerul Afacerilor Interne, prin structurile de specialitate în domeniul siguranței rutiere (ex.: Poliția rutieră) pot depune proiecte pentru sprijinirea investițiilor pentru creșterea siguranței rutiere adresate secțiunilor de infrastructură rutieră situate în afara rețelei TEN-T [4].  Cele două apeluri de proiecte care vizează acest tip de investiții sunt de tip necompetitiv,  conform principiului ,,primul venit, primul servit", până la epuizarea finanțării disponibile sau până la încheierea apelului, oricare dintre cele două date survine prima.

    (P3) Proiecte de investiții pentru creșterea siguranței rutiere, adresate secțiunilor de infrastructură rutieră situate pe rețeaua TEN-T [5]

Alocarea FEDR:  71.060.000 euro

Bugetul limită de contractare (FEDR+BS): 532.950.000 euro

Rata de cofinanțare: 40%

    (P3) Proiecte de investiții pentru creșterea siguranței rutiere adresate secțiunilor de infrastructură rutieră situate în afara rețelei TEN-T [6]

Alocarea FEDR: 28.940.000 euro

Bugetul limită de contractare (FEDR+BS): 217.050.000 euro

Rata de cofinanțare: 40%

Acțiuni eligibile în cadrul celor două apeluri:

    proiecte de investiții pentru creșterea siguranței rutiere pe secțiuni de infrastructură rutieră situate pe rețeaua TEN-T centrală și globală, cât și în afara acesteia;
    proiecte fazate din perioada precedentă de finanțare europeană (POIM 2014-2020);
    proiecte de sprijin pentru pregătirea documentațiilor economice aferente proiectelor de investiții eligibile în cadrul prezentei priorități.

*Activitățile eligibile aferente fiecărei categorii de acțiuni sunt detaliate la pct. 5.2 din ghid.

Versiunea aprobată a ghidului solicitantului și anexele sale pot fi consultate aici.


Vă reamintim faptul că pentru toate prioritățile lansate în cadrul PT 2021-2027 cererile de finanțare se vor depune exclusiv prin aplicația electronică MySMIS2021/2021+, link: https://mysmis2021.gov.ro/.

Pentru noutăți în timp real și informații detaliate despre Programul Transport 2021-2027, vă invităm să urmăriți și accesați secțiunea dedicată din cadrul website-ului www.mt.ro.



[1] inclusiv proiecte fazate din perioada de finanțare 2014-2020 și proiecte de sprijin pentru pregătirea documentațiilor economice aferente proiectelor de investiții situate pe rețeaua primară TEN-T

[2] idem

[3] activitățile eligibile aferente fiecărei categorii de acțiuni sunt detaliate la pct. 5.2 din Ghid

[4] idem

[5] inclusiv proiecte fazate din perioada de finanțare 2014-2020 și proiecte de sprijin pentru pregătirea documentațiilor economice aferente proiectelor de investiții situate în afara rețelei TEN-T

[6] idem

MT


Feroviar:
Comunicat de presă-Sectorul feroviar din România dispune de 2,84 mld. de euro prin cele 4 apeluri lansate de MTI în cadrul PT 2021-2027

Metrou:
Comunicat de presă-PT 2021-2027: MTI lansează apeluri de 235,29 mil. euro pentru infrastructura de metrou

[tom_sawyer]

În comunicat spun 2,185 mld € bani europeni, deși însumați mie mi-a dat 2,635.

[tom_sawyer]

𝐂𝐨𝐧𝐜𝐥𝐮𝐳𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐯𝐢𝐳𝐢𝐭𝐞𝐢 𝐝𝐞 𝐥𝐮𝐜𝐫𝐮 𝐥𝐚 𝐁𝐫𝐮𝐱𝐞𝐥𝐥𝐞𝐬, 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐢̂𝐧𝐜𝐡𝐢𝐝𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐧𝐞𝐠𝐨𝐜𝐢𝐞𝐫𝐢𝐢 𝐩𝐫𝐢𝐯𝐢𝐧𝐝 𝐏𝐍𝐑𝐑

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a efectuat o vizită de lucru la Bruxelles în perioada 28-29 august pentru finalizarea discuțiilor pe marginea modificării #PNRR - Planul Național de Redresare și Reziliență.

Principalele subiecte pe agenda discuțiilor au vizat modificarea PNRR, introducerea capitolului #RePowerEU, aflat deja în analiza Comisiei, respectiv stadiul cererii de plată nr. 3.

,,Suntem deja în august 2023, iar reformele și investițiile finanțate din PNRR trebuie implementate până în august 2026. Aceasta înseamnă că România mai are la dispoziție exact trei ani pentru realizarea țintelor și jaloanelor asumate prin PNRR. Tocmai din acest motiv este nevoie de pragmatism, asumare și dialog. Această abordare este împărtășită și de reprezentanții Comisiei Europene care, în ultimele două luni, au fost în dialog permanent cu MIPE pentru atingerea acestor obiective. În acest context, le mulțumesc atât reprezentanților Comisiei, cât și coordonatorilor de reforme și investiții pentru faptul că au înțeles că investițiile aflate în întârziere, care au risc de neimplementare în cei trei ani în care trebuie să finalizăm implementarea PNRR, trebuie mutate în programele din Politica de Coeziune, pentru a beneficia de un orizont extins cu trei ani", a subliniat ministrul Adrian Câciu.

📌Modificarea PNRR: diminuarea componentei de grant, prin propunerea de identificare de ținte cantitative care vor fi în schimb finanțate din Politica de Coeziune. Astfel, România va avea la dispoziție mai mult timp pentru îndeplinirea acestora în condițiile în care investițiile și reformele asumate în cadrul PNRR trebuie finalizate până în august 2026, iar investițiile finanțate din fonduri europene pot fi finalizate până în decembrie 2029.

📌Noul capitol Repower EU: România va beneficia de o finanțare de 1,4 miliarde de euro, din care urmează să acorde fonduri pentru reziliența energetică a gospodăriilor populației (producție și stocare energie, respectiv îmbunătățirea eficienței energetice a locuințelor).

La discuții, din partea MIPE a participat alături de ministrul Adrian Câciu, secretarul de stat Teodora Elena Preoteasa, iar din partea  European Commission: Céline Gauer, director general, șef al Grupului operativ pentru redresare și reziliență (SG RECOVER) și staff-ul tehnic.

https://www.facebook.com/MinisterulInvestitiilorsiProiectelorEuropene


Deci România va avea mai mult timp, numai că mult mai puțini bani.

[tom_sawyer]

^

Ce investiții va muta România din PNRR la programele europene din Politica de Coeziune

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a precizat, pentru StartupCafe.ro, ce fel de investiții întârziate va muta România din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) la programele europene din Politica de Coeziune.

Practic, România pierde 2,1 miliarde de euro din alocarea inițială PNRR de 29,2 miliared de euro, ca urmare a faptului că țara a avut creștere economică mai bună decât se estimase. De aceea, trebuie negociate care anume investiții din cadrul PNRR-ului României trebuie eliminate.

Contactat de StartupCafe.ro, ministrul Câciu a precizat că, pentru diminuarea PNRR cu 2,1 miliarde de euro, România va muta la programele din Politica de Coeziune investiții PNRR din domenii ca mediu, transport feroviar sau sanatate.

,,Am reușit să nu avem doar diminuare și simpla renunțare la investiții. Pe cele pe care România le consideră importante (pe mediu, transport feroviar sau sănătate) le ducem in programele aferente din politica de coeziune. Practic, România nu pierde investitițiile sau șansa ca acestea să fie finanțate din fonduri europene. Numai că le va finanța pe unele din fondurile de coeziune în loc de PNRR" - a explicat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, pentru StartupCafe.ro.

Întrebat dacă pe lângă cei 2,1 miliarde de euro pe care România îi pierde oricum prin diminuarea PNRR mai sunt în discuție și alți bani pe care i-am putea pierde din cauza întârzierii investițiilor PNRR, Câciu a răspuns: ,,Sperăm să nu mai fie cazul și de alte investiții intârziate. Trebuia făcută aceasta diminuare".

De menționat că România poate cheltui fondurile europene din Politica de Coeziune 2021-2027 până la finalul anului 2029.

https://www.startupcafe.ro/fonduri-europene/investitii-muta-romania-pnrr-programe-europene-politica-coeziune.htm

[Ionut]

E clar. Nu terminăm pe PNRR, ducem pe PT. De parcă în PT am avea spațiu căcălău.

[shift2rail]

^ se vor muta proiecte de eur 2 mld din pnrr, investitii care oricum nu ar fi avut sanse de implementare pana in august '26.

PNNR poate fi insa deraiat de elefantul din camera numit deficitul bugetar; cei 3 ministri s-au prezentat extrem de slab in fata functionarilor Comisiei, masurile propuse- cresteri de taxe si reduceri de cheltuieli- au fost judecate necredibile, si, in consecinta, Bruxelles-ul insista pentru cresterea si unificarea ratelor TVA la 21%.