[CT] Cazino Constanta

[Harry]

Ieri, , 11 martie 2020 s-au terminat sondajele pentru proiectul tehnic. Pe data de 15 luna viitoare incep efectiv lucrarile de restaurare.

[Harry]

Demararea lucrărilor pentru Cazinoul din Constanța intră în linie dreaptă!

Au fost obținute deja o parte din avizele necesare iar săptămâna aceasta au fost depuse cererile pentru obținerea avizelor de la Inspectoratul pentru Situații de Urgenta și de la Ministerul Culturii precum și pentru obținerea autorizației de construire.

Activitatea CNI, instituție sub autoritatea MLPDA, continuă și supraveghem în continuare respectarea termenelor asumate prin contract, cu respectarea normelor impuse la nivel guvernamental privind limitarea raspandirii COVID19.

[Harry]

S-a emis A.C.

[Harry]

Azi a inceput montarea schelelor pe fatade

[Harry]

[reed]

[Harry]

Foto: arhitect Radu Cornescu

[Harry]

Foto: arhitect Radu Cornescu

[Harry]

[Ionut]

Lucrările la Cazinoul din Constanţa au început - Sunt demolate în prezent elementele adăugate ulterior construcţiei. Va fi demolată şi o scară construită după 1986, care nu a respectat stilul Art Nouveau

Lucrările pentru reabilitatea Cazinoului din Constanţa au început, iar în prezent sunt demolate elementele care au fost introduse ulterior construcţiei originale, urmând ca faţada clădirii să ajungă la forma originală din 1910. Cu acest prilej, va fi demolată o scară construită după 1986 care nu a respectat stilul Art Nouveau al monumentului şi a astupat faţada Cazinoului dinspre mare. Printre ziduri, echipele de restauratori au găsit schiţe ascunse cel mai probabil de deţinuţii care au lucrat la renovarea Cazinoului în anii 1950.

"În acest moment se execută lucrări de demolare şi desfacere a elementelor introduse ulterior construcţiei iniţiale, pentru a aduce faţada la forma originală din 1910.  Vor fi efectuate recompartimentări, conform autorizaţiei de construire emisă de Primăria Constanţa, pentru funcţiunile noi pe care le va avea Cazinoul.  La ultima restaurare au fost introduse elemente care nu corespund şi acestea vor trebui desfiinţate", a afirmat Marius Stan.

De asemenea, arhitectul Radu Cornescu, desemnat de primarul Constanţei, Decebal Făgădău, să supravegheze lucrările, a oferit câteva detalii despre modul cum se vor desfăşura lucrările de reabilitare a Cazinoului. El a spus că materialele folosite la restaurare vor fi de cea mai bună calitate şi vor respecta toate normele actuale, inclusiv rezistenţa la cutremure de gradul 7-8 şi la aerul sărat al mării. "Proiectele au ajuns aici, echipele sunt pe poziţii, iar lucrările de restaurare încep cu faţadele. O echipă de experţi, specializaţi în clădiri monument istoric clasa A, a testat tencuielile iar probe de parament, tencuială, finisaje şi ornamente au fost trimise în laboratoare din Austria şi Germania pentru a se stabili exact ce fel materiale trebuie folosite la restaurare.  Aşteptăm rezultatele.  Aici vor fi utilizate cele mai bune materiale cu o calitate şi o compoziţie care să respecte toate normele actuale, inclusiv rezistenţa la cutremure de gradul 7-8 şi la aerul sărat al mării", a declarat arhitectul constănţean.

News.ro

[Harry]

"În acest moment se execută lucrări de demolare şi desfacere a elementelor introduse ulterior construcţiei iniţiale, pentru a aduce faţada la forma originală din 1910. Vor fi efectuate recompartimentări, conform autorizaţiei de construire emisă de Primăria Constanţa, pentru funcţiunile noi pe care le va avea Cazinoul. La ultima restaurare au fost introduse elemente care nu corespund şi acestea vor trebui desfiinţate", a declarat ing. Marius Stan, coordonatorul lucrărilor.

[Harry]

Document găsit in pereții Cazino Constanța.

sursa text Ziua de Constanta

Imaginea Cazinoului pe rol de Château d'If, o închisoare într-o clădire simbolizând în Constanța puterea și poate luxul unei epoci trecute, l-a urmarit pe arhitectul Ion Cristodulo până la sfârșiul vieții, o comparație repetată de arhitect mereu și consemnată în albumul fiului său.

Dintre cei 100 de oameni aflați în detenție pentru renovarea Cazinoului (fiind în degradare după ce fusese victima bombardamentelor rusești din cel de-Al Doilea Război Mondial) au fost aleși coordonatorii echipei speciale - primul a fost arhitectul Constantin Joja (în primele luni de lucru), urmat de arhitectul Ion Cristodulo (până la terminarea lucrărilor de reparații). Ei au fost secondați de inginerul Ion Mărășescu, scenograful Mircea Marosin și poetul Ion Omescu. Redau din albumul "Ion Cristodulo – pictor, arhitect, scenograf" realizat și editat în 2012 de fiul său, Apollon Cristodulo (la rândul său arhitect) un pasaj: ,,Lucrau 14 ore pe zi, inclusiv duminica, și, cu toate că dormeau practic între ruine, sub cerul liber, și nu rareori rogojinile le erau inundate de valurile mării, erau mulțumiți că aveau un obiectiv coerent, pentru a cărui realizare întocmai și la timp primeau mâncare ceva mai multă (pe lângă arpacaș, uneori și fiertură de organe) și bătaie ceva mai puțină decât în oricare dintre celelalte locuri de detenție (Nelu Cristodulo trecuse prin torturile din beciurile Securității și petrecuse deja câteva luni terifiante la Jilava – n. n.) pe unde se perindaseră. În plus, seara aveau prilejul ca în pântecele decorului suprarealist să se roage împreună, să-și aducă aminte de casele lor din cealaltă viață și uneori, după cum povestesc cei care au scăpat, să intoneze în surdină cântece populare, arii din opere sau refrene patriotice".
Deținuții care lucrau la Cazinou au ținut să se știe de ei peste timp, fapt relatat în zilele noastre de un supraviețuitor dintre meșterii-deținuti, Mircea Nicolae, care a declarat că pe bucăți de saci de ciment (câteodată și pe foi de hârtie rătăcite), chiar au scris de câteva ori gândurile lor din acea perioadă. Pentru că aceste mesaje nu puteau fi expediate, ei au decis ca aceste mesaje să fie îngropate în anumite locuri care au fost ulterior acoperite cu tencuială sau zidite.

Au circulat, după această relatare, aceste fapte sub formă de legendă. Dar iată că, după 68 de ani, această legendă a devenit realitate.

Fiind preocupat mai demult de soarta Cazinoului (am scos și un album "Cazinoul din Constanța – scurtă istorie ilustrată), am făcut numeroase demersuri pentru restaurarea Cazinoului, această clădire-simbol a Constanței, și nu oricum, ci readucerea ei cât mai aproape de forma originară. Am scris numeroase articole pe acestă temă, am realizat sub egida Ordinului Arhitecților din România, o expoziție finanțată din Timbrul Arhitecturii despre istoria Cazinoului din Constanța și chiar am inițiat o petiție națională pentru refacerea lui cât mai urgentă. Am elaborat o documentație specială acum câțiva ani, avansând Primăriei punctele cele mai "fierbinți" care ar trebui soluționate pentru a reda strălucirea acestui monument de arhitectură de clasă "A". Am colaborat la realizarea temei de proiectare pentru proiectul de restaurare și reprezint în prezent comisia de colaborare a Primăriei Municipiului Constanța cu proiectantul și constructorul în privința bunului mers al lucrărilor și găsirii soluțiilor care apar pe percurs. În această calitate am colaborat în principal cu d-na șef de proiect – arh. Constanța Carp, dar și cu colaboratorii săi, în principal cu experții din diferite domenii.

O perioadă de studiu și constatări cu acești experți mi-am petrecut-o cu soții Angela Horvath și Răzvan Gavrilă, în special cu privire la tâmplăriile (uși și ferestre din lemn sau metalice) diverse, precum și cu privire la geamurile și vitraliile de la Cazinou. Am constatat că aproape toate trebuie înlocuite cu elemente care să aibă forma și materialul originar. Cel mai mult ne-am conversat/consfătuit cu privire la fereastra-scoică simetrică cu cea dinspre Acvariu. Era tot o fereastră exterioară, cu privirea spre mare, dar, în urma extinderii etajului 1 în aceată parte (când s-a realizat Sala Oglinzilor în 1909), ea a fost tencuită pe partea acestei noi săli. Apoi, în 1951-52, s-a tencuit și partea dinspre Sala de Spectacole, fereastra fiind ascunsă privirilor pâna în ziua de astăzi. Aici, printre resturile de tencuială care a fost dată jos pentru a se decoperta feresatra, a fost găsită bucățica de sac scrisă de deținuții din anul 1951, când coordanator era arhitectul-deținut Constantin Joja!
Am avut o a doua întâlnire cu cei doi experți, la Restaurantul Elisabeth, vis-a-vis de Cazinou. Doamna Angela a vrut sa-mi dea mie bucățica de sac scrisă de deținuți, dar am refuzat politicos. I-am rugat însă să-mi trimită o scanare după ce calcă documentul, caci fotografia mea cu el mototolit nu era concludentă. Asta e toată povestea și acum gândurile mele o iau razna – oare ce secrete ne mai va dezvalui Cazinoul?

Textul din bucățica de sac, scris de echipa de stucatori, atât cât am putut descifra eu:

Acest Cazinou este lucrat de către deținuți politici din anul 1951 luna 31 Decembrie. Condusă de Arhitectu Jojea Constantin (de fapt Joja Constantin n.a.)
Echipa de stucatori condusă de Rusu A Ioan, Botoș Dumitru jud Arad, Jercău Constantin, Ciscău Gheorghe, Coraș Ionel, Sava Nicolae, Pop Ioan, Vlădescu Ilie, Hosu Petre, Hosu Ghegor, Anastasiu Ştefan, Gorbovan Gh., Bamer Fidel și Morton Iuliu.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/un-nou-secret-descoperit-la-cazinoul-din-constanta-umbra-lui-chateau-d-if-la-cazinou-galerie-foto-718554.html?imagini=1&fbclid=IwAR2wUUMtiVK3abMRlpeg-g0G7LCiqtbUgibjVFqaCEZP8hfBMghoMHOy4JU#scroll

[TibiV]

Absolut FABULOS!...

Ar trebui incrustata/gravata undeva in viitorul "Cazino Contanta" renovat...
Poate intr-o vitrina din aia anti-hot, unde se baga de obicei "bijuteriile coroanei"...

[Harry]

La interior va fi un mic muzeu dedicat cladirii

[Harry]

Laura Voicilă, fiica lui Nicolaie, a povestit pentru G4Media și Info Sud-Est impresionanta poveste a tatălui ei din timpul detenției ispășite în mare parte pe șantierul de la Cazino. Femeia își amintește că avea 10 ani când tatăl său i-a spus pentru prima dată că, atunci când va crește, va trebui să călătorească în Constanța, să-i recupereze amintirile:

"Vorbeam cu tata despre detenția lui încă de când aveam eu vreo 10 ani. Ne spunea că atunci când o să creștem, eu și fratele meu, să mergem neapărat în Constanța, să facem cumva să intrăm în Cazino și să le căutăm mesajele în pereții clădirii, ne-a spus exact unde să căutăm", povestește Laura Voicilă.

Fiica își amintește cum tatăl său i-a descris în detaliu interiorul Cazinoului, rugând-o să țină minte toate locurile în care va fi trebuit să caute peticele de hârtii în care el și colegii lui și-au vărsat dorurile și suferințele din infern: poezii scrise pe bucăți de hârtie jupuită de pe sacii de ciment, scrisori pe care ar fi vrut să le trimită celor dragi sau simple iscălituri, toate se traduceau la fel: "Am fost aici. Nu mă uita":

"Din ce ne-a spus tata el și-a îngropat corespondența, asta însemnând niște cărți poștale pe care le primea de la mama și tatăl lui, bunicii mei. Aveau dreptul să le primească o dată pe lună. Nu voia să le arunce, dar nici nu le putea lua cu el la canal sau pe unde mai era trimis la muncă. Apoi, a vrut să le lase drept mărturie a trecerii lui pe acolo, pentru ca ai lui să știe că le-a primit, dar și că a lucrat la renovarea Cazinoului. Tata era convins că, într-o zi, scrisorile, poeziile și toate celelalte mesaje ale lor vor fi descoperite de cineva. Nu știa, însă, când se va întâmpla asta. Iată, s-a întâmplat 70 de ani mai târziu (...) Tata mi-a spus că au mai zidit în pereții Cazinoului tot felul de însemnări, de gânduri, unii au scris poezii, tot ce simțeau să scrie atunci când găseau câte un ciot de creion sau o bucată de hârtie. Uneori rupeau bucăți de hârtie din sacii de ciment pe care îi foloseau la renovări, cum s-a întâmplat în cazul acesta. Nu aveau voie și nu aveau de unde să procure hârtie și creioane, așa că improvizau din ce găseau. Și atunci scriau ce și cât puteau, apoi le puneau în borcane sau alte obiecte ca să le protejeze peste ani și le zideau în pereți", a mai povestit Laura Voicilă.

https://www.g4media.ro/povestea-emotionanta-a-detinutilor-politici-care-au-zidit-mesaje-in-peretii-cazinoului-din-constanta-credeam-ca-tata-fabuleaza-cand-ne-spunea-sa-mergem-noi-sa-le-cautam-ca-el-nu-se-mai-into.html