Fonduri europene

[TibiV]

Ba este o crestere de aproape 5 mld. euro.
Nesperat de bine !
Dar-ar Domnul sa ramana asa...

Se vede ca o avem pe Corina Cretu pe un "cal mare" la Bruxelles.

@Dan027,
pentru 2014-2020 Romania a avut fonduri de coeziune doar 22,5 mld...
Cele marcate cu rosu in tabel:


Daca ne uitam la gradul de absorbtie devine greu de inteles cum de au fost de acord sa ne dea mai mult...

Sursa tabelului: http://www.fonduri-ue.ro/images/files/implementare-absorbtie/Stadiul_absorbtiei_PO_2014_2020_-_SITE_MADR_02.02.2018_subtotal_FESI_-final-.pdf

[Dan027]

^ aha, eroarea mea 

[laszlo.robert]

Deci bani sunt și în teorie conform propunerii Comisiei vor fi și după 20-20, iar nouă ne stă capul la PPP  -uri.
Dacă chiar trebuie mai degrabă pe credite avantajoase.

[florin74]

Sunt iluzii. Una e ce vrea comisia, alta e ce o sa dea statele. Odata cu iesirea Marii Britaniei, va fi o gaura semnificativa la bugetul CE, care ar trebui acoperit de contributiile marite ale celorlalte state. Si care unele dintre ele au zis ca nici gand.

Deci uitati de povestiile astea. Se discuta serios de reducerea  fondurilor de coeziune si PAC, iar in cadrul fondurilor de coeziune, pe langa reducere va fi si o redistribuire, in sensul ca se vor reduce sumele alocate satelor est europene si vor crese cele alocate flancului sudic (Italia, Grecia, Spania) care au probleme cu emigratia. In plus, unele regiuni din Europa de Est au ajuns la un grad de dezvoltare care depaseste media UE, astfel, incat alocarea de fonduri de coeziune este nejusificata. A se vedea cazul Bucuresti Ilfov, care din 2020, nu cred ca va mai fi eligibil pentru astfel de fonduri.

[Dan027]

...unele regiuni din Europa de Est au ajuns la un grad de dezvoltare care depaseste media UE, astfel, incat alocarea de fonduri de coeziune este nejusificata. A se vedea cazul Bucuresti Ilfov, care din 2020, nu cred ca va mai fi eligibil pentru astfel de fonduri.

Deci daca nu facem A0 in actualul exerciţiu financiar pe fonduri UE sunt sanse sa nu mai primim bani pt el? La fel si in cazul metroului?

[dr4qul4]

Nu POIM va fi cel care va avea cel mai mult de suferit ci celelalte programe de dezvoltare regionala, acolo unde avem absorbtie bunicica.
Cu alte cuvinte A0 nu e in pericol, probabil nici metroul nu va fi afectat insa DNCB, pasajele din Bucuresti, proiectele de modernizare a parcurilor si mai ales cele de utilitati (canalizare in special) vor avea de suferit.

[cristi5]

Video. Reprezentant mediu de afaceri: Statul român ar trebui să renunțe la a face concurență fondurilor UE. Tot ce se poate finanța prin acestea ar trebui valorificat la maximum

https://startupcafe.ro/bani-europeni/fonduri-europene-consultant-opinie.htm

"Beneficiul uriaș al sprijinului financiar al UE este faptul ca "forțează" toate statele să țină pasul, să investească în tehnologie nouă, în cercetare și dezvoltare, obiectivul final fiind reducerea discrepanțelor între regiuni".

Așa ar putea fi explicat, pe scurt, impactul fondurilor europene, al politicii de coeziune, în state precum Romania, în viziunea unui fost oficial guvernamental care a gestionat fonduri structurale.

Într-un interviu pentru proiectul EuroIMPACT, Cătălin Surdeanu, face un scurt inventar al modului în care Romania a gestionat, până acum, banii europeni.

StartupCafe: Ați lucrat peste 10 ani cu fondurile europene. Ați avut contact direct cu beneficiarii, care este concluzia legată de impactul direct al acestui sprijin financiar? Pe ce zone a făcut el diferența, în mod real?


Cătălin Surdeanu: Dacă am face o analiză atentă începând cu 2007, anul în care România a devenit stat membru al Uniunii Europene, dar chiar și anterior lui 2007, în perioada în care țara noastră a beneficiat de fonduri de pre-aderare, am observa că sumele mari investite în proiectele majore provin de la Uniune.

Totodată, dincolo de valoarea investițiilor, România a fost "obligată" să identifice niște priorități, să întocmească strategii pe baza cărora s-au acordat banii europeni. Nu spun că Guvernul nu are strategii, dar cele solicitate la nivelul Comisiei Europene a trebuit să se plieze pe prioritățile de dezvoltare ale întregii Uniuni, ceea ce ne-a determinat să ținem pasul cu celelalte state, să jucam după aceleași reguli.

Poate că, daca am fi mers doar în ritmul nostru balcanic, nu am fi ajuns unde suntem azi. Prin urmare, cred că diferența s-a făcut la nivel de selectare a domeniilor, a priorităților de investiții.

StartupCafe: La nivel general, care este, în opinia dv, cel mai mare beneficiu pe care îl aduce acest sprijin financiar, dincolo de bani, în dezvoltarea economiei statelor UE

Cătălin Surdeanu: Beneficiul uriaș al sprijinului financiar al UE este faptul ca "forțează" toate statele să țină pasul, să investească în tehnologie nouă, în cercetare și dezvoltare, obiectivul final fiind reducerea discrepanțelor între regiuni, așa cum afirmă chiar principiile politicilor europene de dezvoltare. Dincolo de volumul investițiilor finanțate de Comisia Europeană, orientarea programelor pe baza unor strategii cu indicatori măsurabili, mecanisme de finanțare și proiecte prioritare, impune o rigoare la nivelul proiecțiilor și construcției bugetare. O strategie națională ce urmează a fi atinsă prin finanțarea unor proiecte specifice fie din bugetul de stat, fie din  programele operaționale, oferă o coerență în abordarea sectorială.

StartupCafe: Mecanismul de gestionare a fondurilor europene, în România, a fost considerat în toți acești ani greoi și birocratic. L-ați experimentat și din perspectiva instituțională, ce putea fi îmbunătățit, ca principii elementare, și care ar fi efectul dacă anumite lucruri erau deja schimbate?
Cătălin Surdeanu: Dacă ne uităm la perioadele anterioare de programare, vedem că statele membre cu vechime au atins grade de absorbție uimitoare. Acest lucru nu se mai întâmplă nici măcar pentru ele din 2007 până în prezent. Pentru că și Comisia Europeană a înăsprit și complicat regulile de acordare a finanțării, controlul modului de utilizare a fondurilor.

Evident că, având de gestionat mai multe state, cu grade diferite de dezvoltare, cu legislatie armonizată sau în curs de armonizare cu cea europeană, finanțatorul a devenit mai vigilent, pentru a preîntâmpina toate dificultățile și pentru a evita utilizarea banilor europeni în alte scopuri decât cele pentru care au fost gândite politicile de dezvoltare.

Totodată, și noi, românii, am reușit să complicăm mult modul de accesare a fondurilor, din dorința noastră de a fi "mai catolici decât Papa". Organismele de control pentru fondurile europene în Romania au fost extrem de rigide în privința procedurilor elaborate de Autoritățile de Management, de multe ori au emis decizii care au fost invalidate de instanțele de judecată, ceea ce a dus la pierderea unor sume importante de către beneficiari și de către statul român.

StartupCafe: Care este opinia dv. legat de felul în care este întocmită documentația de finanțare, condițiile impuse solicitanților?
Cătălin Surdeanu: Cred că o aplecare mai atentă a celor care au scris programele operaționale către nevoile reale ale pieței și o îmbinare mai eficientă a cerințelor europene cu ceea ce avem noi nevoie, ca stat, ar fi fost benefică atât pentru Guvern, cât și pentru beneficiari.

Este adevărat că toate ghidurile solicitantului se supun consultării publice, că Guvernul organizează permanent întâlniri cu mediul de afaceri și cu diferite structuri parteneriale, dar, de foarte multe ori, propunerile părților consultate nu sunt luate în considerare, ceea ce creează o frustare la nivelul mediului de afaceri și, totodată, dificultăți în accesarea fondurilor europene.

Cam așa arată tabloul din faza de pregătire a documentelor de finanțare.

StartupCafe: Aveți și o perspectivă relevantă din mediul privat, de implementare a proiectelor, datorită activității din ultimii ani. Din această ipostază, cum ați reușit să transmiteți necesitățile mediului de afaceri factorilor de decizie? Sunt acestea ascultate?
Cătălin Surdeanu: Din ,,partea cealalaltă a baricadei", cea a beneficiarului, m-am implicat foarte mult, prin structurile de afaceri la care suntem membri, pentru a veni în sprijinul autorităților de management, pentru a semnala aspectele care împiedică accesarea fondurilor. Intenția noastră este ca CDR să creeze o platformă de dialog cu mediul guvernamental, capabilă să identifice soluții efective la problemele semnalate.

Concret, dialogul nostru cu factorii de decizie a fost în mare parte constructiv, intensificându-se în ultimul timp, avand un caracter de regularitate, fiind în măsură să urmărim măsurile adoptate în cadrul întâlnirilor recente.

Avem și exemple în care sugestiile noastre au fost ascultate și documentele au fost îmbunătățite. Spre exemplu, în cazul liniei de finanțare 3.8 din programul dedicat capitalului uman (POCU, n.r.) am reușit să obținem modificarea unor criterii de eligibilitate/cerințele administrative, mai exact condiția de natură tehnică privind punctul de lucru al firmei, care împiedica numeroase companii să acceseze fondurile.

StartupCafe: Care sunt punctele critice în acest moment, la jumătatea actualului exercițiu financiar?
Cătălin Surdeanu: Deși autoritățile vorbesc de ani buni despre simplificare în domeniul accesării fondurilor europene, în realitate, lucrurile sunt mult mai complicate acum decât în perioada anterioară de programare. La momentul scrierii programelor operaționale, a ghidurilor solicitantului pentru perioada 2014-2020, s-a "reușit" complicarea și birocratizarea și mai mare a ceea ce s-a făcut până în 2013, iar gradul de absorbție din prezent este consecința acestui fapt.

Trebuie salutate eforturile de simplificare pe care mediul guvernamental le depune, însă mi-e teamă că este tardiv, beneficiarii deja au fost demotivați, proiectele sunt întârziate iar rambursările sunt nesemnificative ca valoare.

Impresia mea este că, la nivel general, România a fost foarte concentrată pe îndeplinirea condiționalităților ex-ante, întocmind strategiile sectoriale și nu s-a mai aplecat asupra pregătirii din timp a proiectelor pe care intenționa să le depuna în perioada 2014-2020.

Vă dau un exemplu, știam încă de la momentul programării că vom finanța 3 spitale regionale. De ce oare nu a fost demarată revizuirea studiilor de fezabilitate și intocmirea cererii de finantare la acel moment. Faptul că România nu a avut proiecte mari deja pregătite înainte să înceapă perioada de programare, ca s-a întârziat foarte mult cu lansarea apelurilor de proiecte a avut un impact covârșitor asupra stadiului puțin avansat în care suntem azi.

Pe de altă parte, am sesizat că se aruncă mult vina pe autoritățile de management, fiind acuzate că au lansat apelurile de proiecte cu întârziere, însă puțină lume cunoaște că ministerele de linie sunt cele ce trebuiau să întocmească strategii sectoriale și analizele solicitate de serviciile Comisiei Europene - iar acestea nu au facute.

Autoritățile de management sunt finanțatori, ele neputându-se substitui ministerelor de linie care gestionează domeniile respective. Ele lucrează cu materialul clientului. Dacă strategiile cuprind indicatori greu realizabili, va fi aproape imposibil autorității de management să finanțeze proiecte și să îndeplinească indicatorii de program.

StartupCafe: Cum ar fi arătat România, azi, dacă am fi fost mebri ai Uniunii Europene și am fi beneficiat de fonduri structurale încă din 1989?
Cătălin Surdeanu: Deși până acum am menționat multe neajunsuri, dificultăți, totuși este indiscutabil că, din perspectiva de ansamblu, România se modernizează, suntem la un nivel la care poate nu ne-am fi imaginat în 1989. Dacă am fi beneficiat de fondurile și de politicile europene cu ceva mai mult timp înainte, cred că am fi fost la un nivel și mai bun acum (mai mulți km. de autostradă, un număr mai mare de IMM-uri competitive, capacitate administrativă ridicată a instituțiilor publice și resursa umana specializată).

StartupCafe: Ce ar fi de făcut pentru viitor, pentru următorii ani, pentru următorul cadru financiar post-2020? Ce este prioritar pentru România – ca mecanism, dar și ca tematici?
1) Regulile de accesare a programelor naționale, aliniate cu cele pentru fonduri UE

Cătălin Surdeanu: În primul rând, statul roman ar trebui să renunțe la a face concurență fondurilor europene cu programe guvernamentale, care oferă autorităților locale o alternativă mai facilă de a primi fonduri și, totodată, le demotivează sa mai acceseze această sursă de finanțare.

Atât timp cât politicile UE o permit, tot ce se poate finanța prin programele europene ar trebui valorificat la maximum, iar suprapunerile să fie eliminate complet. Prin urmare, complementaritatea și adiționalitatea programelor ar trebui pusă în aplicare.

Ar fi de mare ajutor dacă regulile de accesare a programelor naționale ar fi aliniate cu cele aferente programelor pe fonduri UE. Autoritățile de management ar putea ușor să finanțeze proiecte ce au fost depuse pe bugetul de stat, fără riscurile unor corecții financiare aplicate de Comisia Europeană.

2) Mai puține domenii prioritare selectate pentru investiții

În al doilea rând, dacă am învăța din experiența anterioară (ceea ce nimeni nu face, din păcate), ar trebui să identificăm clar prioritățile cheie pentru țara noastră, să ne concentrăm pe ele. O paletă foarte mare de priorități de investiții nu duce decât la fragmentarea programelor operaționale, la complicarea procedurilor și, implicit, la scăderea gradului de accesare.

3) Pentru 2021-2027, proiectele să fie pregătite din timp

În al treilea rând, pregătirea noilor strategii pe care se vor baza liniile de finanțare pentru perioada cadrul 2021-2027 ar trebui să se deruleze în paralel cu pregătirea proiectelor, astfel încât imediat după lansarea apelurilor, proiectele sa fie depuse, comprimându-se niște etape.

4) Condiții mai stabile și mai eficiente pentru funcționarii din autoritățile de management

Instabilitatea politică a avut repercusiuni la nivelul organismelor care gestionează fondurile europene. Schimbarea șefilor autorităților de management a determinat o incoerență a măsurilor adoptate, o inconsecvență a măsurilor propuse. Mulți oameni au părăsit sistemul din aceste motive.

Răspunderea personalului de la conducerea autorităților de management este imensă, ei având povara managenentului sănătos al gestionării fondurilor europene. Haideți, totuși, să le asigurăm niște instrumente de natură a-i sprijini.

De ce oare nu este posibilă o asigurare profesională pentru șefii autorităților de management, astfel încât să le ofere confortul ca, în anumite situații, să nu fie nevoiți să acopere singuri un posibil prejudiciu. Un program operațional finanteaza un număr de cel puțin zece domenii. Este imposibil ca personalul să cunoască în detalii tehnice toate aceste domenii, iar anumite erori sunt inevitabile. Până și regulile CE permit o anumită rată de eroare.

Pe lângă protecția personalului din autoritățile de management, ar fi eficient un sistem de bonusare a performanțelor, eventual în funcție de rata de contractare sau de absorbție.

Nota redacției

Cătălin Surdeanu a lucrat 13 ani în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, din care în perioada 2012-2014 cu funcția de șef al Autorității de Management pentru Programul Operațional Regional 2007-2013.

Este Senior project director Eastern Europe la General Electric Healthcare și conduce Grupul de lucru pentru fonduri europene din cadrul Coaliției pentru Dezvoltarea României, în calitate de reprezentant al

[Harry]

A fost modificat ghidul specific privind iluminatul public Axa prioritară 3. Principalele modificări vizează:



• prelungirea perioadei de depunere a proiectelor cu două luni de zile (data de închidere a depunerii de proiecte fiind 18 octombrie 2018, ora 10.00)

• îndreptarea erorii materiale prin eliminarea mențiunii de la secțiunea 4.1 Eligibilitatea solicitanților, punctul 5 - Furnizarea/ prestarea serviciului de iluminat public prin intermediul unui operator referitoare la prezentarea Avizului Consiliului Concurenței

• au fost actualizate secţiunile relevante din Condițiile specifice de accesare a fondurilor în cadrul apelurilor de proiecte cu titlul POR/2018/3/3.1/C/1/BI, POR/2018/3/3.1/C/1/7REGIUNI și POR/2018/3/3.1/C/1/ITI în conformitate cu HG nr. 399/ 2015 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european şi Fondul de coeziune 2014-2020, cu modificările şi completările ulterioare.

[Harry]

196 de proiecte depuse in cadrul programului de cooperare Romania-Ucraina 2014-2020!
Dintre acestea, 35 de proiecte au fost în cadrul apelului Hard (proiecte care au o componentă de infrastructură de cel puțin 1 milion de euro), având o valoare totală nerambursabilă solicitată de peste 49 de milioane de euro, depășindu-se cu peste 150% valoarea alocată. Cea mai accesată prioritate de investiții este 4.1 Sprijin pentru dezvoltarea serviciilor de sănătate și facilitarea accesului la servicii de sănătate.
Interesul potențialilor beneficiari pentru apelul de proiect SOFT (proiecte care nu au o componentă de infrastructură sau valoarea acestei componente este mai mică de 1 milion de euro) este la fel de mare, înregistrându-se 161 de proiecte depuse, cu o valoare totală solicitată de peste 57 de milioane de euro, depășindu-se cu peste 230% valoarea alocată proiectelor SOFT. Cele mai multe dintre acestea vizează prioritatea 2.1, Conservarea și promovarea patrimoniului cultural și istoric.

[NGC]

MT a publicat astazi "Proiectul de Ordin comun al ministrului transporturilor și al președintelui Agenției Naționale pentru Achiziții Publice pentru aprobarea Normelor privind eficientizarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţie publică implementate de către Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A.".

http://mt.gov.ro/web14/transparenta-decizionala/consultare-publica/acte-normative-in-avizare/2059-omt07082018-3

Retinem de aici cateva motive.

Ținând cont de faptul că pentru anul 2018, în ceea ce privește absorbția de fonduri europene nerambursabile, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A. a targhetat suma de 1,116,614,238.95 lei,din care până în prezent au fost atrase 284,585,358.28 lei, reprezentând un procent de 25,49%,

COMPANIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE S.A., în calitate de Beneficiar și Ministerul Transporturilor, în calitate de Organism Inermediar pentru Transport au convenit încheierea Contractului de Finanțare nr. 11 în data de 09.08.2018, pentru proiectul "REVIZUIRE/ACTUALIZARE STUDIU DE FEZABILITATE PENTRU ,,POD PESTE TISA IN ZONA TEPLITA DIN SIGHETUL MARMATIEI".

Valoarea totală a  proiectului este de 1.468.589,71 lei (inclusiv TVA) si va fi finantat prin Programul Operational Infrastructura Mare 2014-2020 astfel: 75% contribuția Uniunii Europene din Fondul European de Dezvoltare Regională- 913.768,94 lei, 25% contribuția proprie- 304.589,65  lei.

CNAIR

COMPANIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE S.A., în calitate de Beneficiar și Ministerul Transporturilor, în calitate de Organism Inermediar pentru Transport au convenit încheierea Contractului de Finanțare nr. 10 în data de 09.08.2018, pentru proiectul Sprijin pentru pregătirea documentației tehnice aferente proiectului de infrastructură rutieră pentru varianta de ocolire Râmnicu-Vâlcea" în vederea obținerii de finanțare nerambursabilă alocată prin Programului Operational Infrastructura Mare 2014-2020.

[...]

Valoarea totală a  proiectului este de 7.582.973,13 lei (inclusiv TVA) si va fi finantat prin Programul Operational Infrastructura Mare 2014-2020 astfel: 75% contribuția Uniunii Europene din Fondul de Coeziune- 4.801.350,35 lei, 25% contribuția proprie- 1.600.450,12  lei.

CNAIR

@CNAIR: Tot cu maruntisuri dinastea va ocupati? 25% absorbtie va zice ceva?

[TibiV]

Cred ca le zice, dar asa au primit ordin...

Citez din opinia Consiliului Fiscal privind proiectul de rectificare bugetara, pe care l-am pus la "Economia...".

...probabilitatea extrem de ridicată ca nivelul PIB nominal să se situeze pe un palier semnificativ inferior celui avansat de CNSP, dat fiind nivelul creșterii economice din primul trimestru al anului și dinamica recentă a principalilor indicatori macroeconomici; materializarea acestei eventualități ar contribui suplimentar la înregistrarea unui nivel mai ridicat al deficitului exprimat ca procent în PIB. În direcția opusă ar acționa o eventuală (nedezirabilă) nerealizare a absorbției programate a fondurilor structurale și de coeziune, prin intermediul reducerii cheltuielilor de cofinanțare pe care le-ar prilejui – realizarea în proporție de 75% a programului de fonduri structurale și de coeziune, presupunând constant raportul cheltuielilor de cofinanțare relativ la veniturile de la UE, ar implica cheltuieli mai mici cu circa 2 miliarde lei și ar duce, ignorând efectele de runda a doua, la o diminuare echivalentă a deficitului bugetar.
(...)
Reducerea masivă a cheltuielilor de investiții din ultimii ani pentru a acomoda presiunile de amploare localizate la nivelul cheltuielilor rigide (de natura salariilor și pensiilor) este cu atât mai puțin oportună într-o economie în care insuficiența infrastructurii este identificată în mod sistematic drept element de blocaj la adresa creșterii economice pe termen lung.

Presedintele Consiliului Fiscal este un baiat cu foarte mult creier (si caracter), drept pentru care baietii de la putere il urasc din rasputeri....
Dar nu prea au ce-i face. Treaba asta cu "Consiliul Fiscal" este "pro bono", membrii Consiliului NU sunt angajatii Guvernului/Parlamentului...
Consiliul s-a infiintat in 2010, in plina criza, si are o lege speciala creata atunci la presiunea FMI (Legea Responsabilității Fiscal-Bugetare nr. 69/2010).
Actuala putere incalca de ani de zile acea lege (ei trec in textele de OUG "cu derogare de la L69/2010").
Adica esti smecher, ai majoritatea, poti sa faci "derogare" de la la legi in vigoare.

Este ca si cum eu as ajunge la putere si as da o lege prin care, "prin derogare", violul este permis de joi seara de la ora 19 pana vineri dimineata la ora 10...

Si, credeti-ma, baietii astia violeaza (cu perversiuni) toate principiile si legile economiei... Sapa astazi groapa in care Romania va cadea maine.... 

[GrmmrNzi]

Niște Sorosiști, ăștia de la Consiliul Fiscal. Cum își permit... ??

[Harry]

Guvernul a aprobat astăzi, 23 august a.c., o Ordonanță prin care se asigură sprijin autorităților publice locale în finalizarea proiectelor finanțate din fonduri europene.
Prin acest mecanism, unitățile administrativ-teritoriale ale administrației publice locale pot accesa, în cursul acestui an, împrumuturi din venituri din privatizare, înregistrate la Trezorerie, în limita sumei de 800 de milioane de lei. Aceste fonduri pot fi utilizate pentru asigurarea prefinanţării şi/sau cofinanţării proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile, inclusiv pentru cheltuielile neeligibile asociate proiectelor.
Se răspunde astfel solicitării Asociației Municipiilor din România și se stimulează atragerea de fonduri europene pentru finanțarea proiectelor locale de infrastructură: apă-canalizare, școli, spitale, drumuri.
Termenul-limită de depunere a documentelor este 29 noiembrie 2018.
Unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale pot depune documentația la direcţiile generale regionale ale finanţelor publice/administraţiile judeţene ale finanţelor publice, pentru a fi transmisă Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale.
Măsurile contribuie la îndeplinirea priorităţii majore a Guvernului privind îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor UE și asigurarea cofinanţării proiectelor finanţate din programele naţionale.

[Ionut]

Corina Creţu a aprobat modificarea Programului Operaţional Regional pentru ca România să folosească mai eficient fondurile UE

Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a aprobat, miercuri, modificarea Programului Operaţional Regional (POR) 2014-2020 pentru România, astfel încât fondurile alocate ţării noastre să poată fi folosite mai eficient, arată un comunicat al Comisiei Europene - CE. Comisia anunţă că printre modificări se numără şi faptul că vechiul Program Operaţional ,,Iniţiativa pentru IMM-uri" va deveni parte a POR, beneficiind de o realocare de peste 150 milioane de euro. ,,Noua axă prioritară 15 din cadrul POR - Iniţiativa pentru IMM-uri, va răspunde cererii tot mai crescute de instrumente financiare garantate de pe piaţă şi va contribui la creşterea competitivităţii IMM-urilor din România", se mai arată în comunicat.

Totodată, 72,5 milioane de euro sunt realocate acum către axa prioritară 8 - Dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi sociale, pentru a finanţa achiziţia de ambulanţe şi echipamente medicale, aceste investiţii urmând să asigure pe viitor o mai bună gestionare a urgenţelor medicale, permiţând, în acelaşi timp, accesul egal al populaţiei la servicii de asistenţă medicală şi prim-ajutor.

În perioada 2014 - 2020, România beneficiază de un sprijin financiar din partea UE de peste 22 de miliarde de euro prin politica de coeziune, din care 6,86 miliarde de euro sunt alocate POR.

Mediafax

[Ionut]

Corina Creţu face bilanţul impactului fondurilor de coeziune în România: 51.000 de noi locuri de muncă, 100 de policlinici şi spitale modernizate

,,Numai în România, în ciuda faptului că s-au pierdut 9% din alocările politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013, exerciţiul financiar se încheie pentru aceasta perioadă de programare cu o rata de absorbţie de 91%, ceea ce înseamnă că au fost sprijinite 14.000 de IMM-uri, ceea ce a generat 51.000 de noi locuri de muncă; 2.000 de proiecte de cercetare au fost susţinute; pentru 40.000 de apartamente s-au făcut investiţii în eficienţa energetică; au fost închise 299 de depozite de deşeuri; s-au făcut investiţii masive în drumurile judeţene; 2.488 de şcoli au internet datorită fondurilor europene, iar 100 de policlinici şi spitale au fost modernizate", a scris Creţu.

Adevarul