Discuții despre concesiune și PPP

[tom_sawyer]

Despre A3, Ploiesti-Comarnic-Brasov:

,,Se poate face prin PPP și cu implicarea fondurilor europene. Așa finanțăm și construcția, dar și operarea autostrăzii și am scade astfel și plata de disponibilitate anuală. Intenția este de PPP. Noutatea acum ar fi implicarea de fonduri europene în PPP", a mai spus Neaga.

Pe de altă parte, surse din Ministerul Transporturilor susțin că durata PPP-ului va fi de peste 40 de ani, mult mai mare față de cei 26 de ani pe cât era gândită ultima tenativă eșuată de a concesiona autostrada.

,,Acum una din condiționalitățile PPP-ului va fi aceea că va fi pe mai mult de 40 de ani. Există interes din partea unor investitori de tip statal, nu entități bancare sau fonduri de investiții. Din perspectivă de politică guvernamentală credem că putem mări viteza de implementare a acestor proiecte folosind niște investitori de foarte mare anvergură care să susțină finanțarea acestor proiecte pe un termen foarte mare, de peste 40 de ani, ceea ce din perspectivă bancară nu poate fi vorba niciodată", au mai apreciat pentru HotNews.ro sursele apropiate discuțiilor din Ministerul Transporturilor.

Guvernul nu se va mai folosi de asistența Băncii Mondiale pentru a realiza autostrada A3 Ploiești-Comarnic-Brașov, ci va merge din nou - pentru a patra oară - pe ideea unui Proiect Public-Privat (PPP) - variantă ce a eșuat de trei ori în ultimii 15 ani.

Noutatea, însă, va fi folosirea de fonduri europene în cadrul PPP-ului, iar de proiect nu se va ocupa actuala Companie de Autostrăzi și directorul său, Narcis Neaga, ci Comisia de Prognoză cu o unitate special inființată în acest scop, au precizat surse din Transporturi pentru HotNews.ro.

Pe de altă parte, revizuirea Studiilor și proiectarea autostrăzii ce trebuiau făcute cu sprijinul Băncii Mondiale - o garanție că ar fi fost profesionist realizate, spun unele voci - vor fi integrate și ele în cadrul PPP-ului.

hotnews.ro

Autostrada Ploiești - Brașov va costa două miliarde de euro în Parteneriat Public Privat (PPP) pe 30 de ani. Suma include finanțarea construcției și întreținerea autostrăzii, au spus pentru ECONOMICA.NET surse guvernamentale.

Construcția și întreținerea autostrăzii Ploiești - Brașov în Parteneriat Public Privat va costa două miliarde de euro, au spus sursele Economica.net, care au menționat că suma nu include și plățile de disponibilitate.

"Plățile de disponibilitate la PPP reprezintă doar o poliță de asigurare pentru potențialul investitor, pentru a avea certitudinea că nu riscă să piardă bani", explică sursele.

Ele nu au precizat valoarea acestor plăți însă au exclus posibilitatea să ajungă la 300 de milioane de euro pe an, nivel estimat pentru un cost total final de aproape 9 miliarde de euro, vehiculat în cazul autostrăzii Comarnic - Brașov în urmă cu trei ani.

În ceea ce privește taxa, aceasta va fi de aproximativ 1,5-1,75 euro pe osie la la 100 km, mai spun sursele. Adică 3 - 3,5 euro pe 100 km.

economica.net

[tom_sawyer]

Afacerişti turci: peste 10 firme din Turcia vor să investească în parteneriate public-private în România

Peste 10 firme din Turcia vor să investească în parteneriate public – private (PPP) în România, a spus într-un interviu acordat ECONOMICA.NET Guven Gungor, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Turci din România (TIAD). Acesta estimează că în doi ani România ar putea avea zece astfel de proiecte.

"Aşteptam noua lege, prin care statul are posibiltiatea să dea şi garanţie. Nimeni nu aduce din buzunar 1,5 miliarde de euro şi face Comarnic – Braşov. Fiecare ia contractul şi merge la instituţiile financiare: eu am proiectul acesta care costa atât şi eu am nevoie de 80% din sumă, 20% pun eu, iar income -ul începe peste doi ani. Trec 10.000 de maşini, 2 euro taxa, 20.000 euro încasare. Iar dacă nu trec 10.000 de maşini, eu am garanţie de la stat că până în 10.000 mă plăteşte statul", explică Guven Gungor mecanismul prin care ar funcţiona un PPP.

Iar în cazul ipotetic în care traficul ar fi mai mare 10.000 de maşini, atunci ar avea şi statul de câştigat. "Garantează că aici trec 10.000 de maşini pe zi şi cu taxa de 2-3 euro pe maşină scoatem banii în 10 - 15 ani şi firma care investeşte bani mai administrează încă 10 ani să faca profit şi după 20 -25 de ani, autostrada e a statului", continua şeful TIAD.

Potrivit lui, în cadrul unui PPP statul este mediator, garant. "Fără garanţie de stat nu intră nicio firmă în PPP, nici firme turceşti, nici altele. Nu se poate, sunt cifre mari. Statul trebuie să garanteze făcând temele înainte, sa stabilească dacă proeictul este necesar şi fezabil", mai spune şeful TIAD.

economica.net

[tom_sawyer]

Poate o sa fie de folos candva:
Prezentarea Proiectului de concesiune Autostrada Comarnic – Brasov din 2015:
http://mt.ro/web14/informatii-de-interes-public/proiectul-comarnic-brasov

[tom_sawyer]

Guvernul adoptă joi, 28 iunie, al doilea pachet de investiţii strategice care vor fi realizate în PPP.

Dintre acestea trei sunt în domeniul sănătăţii:
- Primul proiect este construirea şi operarea în PPP a unei bănci naţionale de sânge şi celule stem
- Al doilea proiect, Spitalul Regional Timişoara
- Al treilea proiect: Spitalul Regional Brăila – Galaţi, cu o capacitate de 800-1000 de paturi.

Celelalte cinci proiecte vizează
- Amenajarea râurilor Argeş şi Dâmboviţa pentru navigaţie
- Construirea aeroportului Bucureşti Sud
- Canalul Siret –Bărăgan
- Construcţia prin PPP a unei fabrici de miljoace de transport în comun electrice
- Un nou complex turistic de ski în Masivul Făgăraş.

economica.net

[tom_sawyer]

Vâlcov: Până la finalul anului, va fi demarat parteneriatul public-privat pentru trei autostrăzi

Până la sfârşitul anului, aproximativ 15 proiecte de parteneriat public-privat vor fi demarate, incusiv pentru trei autostrăzi, a precizat Darius Vâlcov, consilier al prim-ministrului.

"În România, până la sfârşitul acestui an, se va demara licitaţia pentru canalul Dunăre-Bucureşti în parteneriat cu statul român. În România, până la sfârşitul acestui an, va demara parteneriat public-privat pentru trei autostrăzi: Ploieşti-Braşov, autostrada Sudului şi Târgu-Neamţ-Iaşi-Ungheni", a declarat Darius Vâlcov, la Antena 3.

La toate aceste proiecte, s-ar mai adăuga un proiect de amenajare a 160 de kilometri de pârtii în Munţii Făgăraş.

Conform consilierului, printre părţile interesate de aceste proiecte s-ar număra Germania, Franţa, China, Statele Unite, precum şi ţări din Peninsula Arabă nespecificate.

mediafax.ro

[tom_sawyer]

Resorturi de lux pe Litoral și magistrala de metrou Bragadiru-Voluntari, întroduse de guvern pe lista proiectelor strategice realizate în parteneriat public-privat

Guvernul a introdus, joi, opt noi proiecte strategice de investiții pe lista celor care urmează a fi pregătite și atribuite în parteneriat public-privat (PPP) de către Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP). Astfel, Executivul a adoptat o hotărâre prin care se aprobă 16 obiective de investiții strategice, între care opt sunt noi proiecte, potrivit Mediafax.

1. O linie de cale ferată de mare viteză București – Craiova – Timișoara – Cluj

2. Extinderea rețelei de metrou prin realizarea magistralei M7, pe ruta Bragadiru – Alexandriei – Colentina – Voluntari

3. Extinderea portului Constanța

4. Complexul hidrotehnic Târgu Măgurele – Nicopole

5. Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj Tarnița – Lăpuștești

6. Construcția unui sistem de resorturi de lux la Marea Neagră – ,,New Costinești"

7. Clinica multifuncțională Calistrat Grozovici, în incinta Spitalului Național de Boli Infecțioase Matei Balș.

8. Spitalul regional Târgu Mureș

Detalii in articol: hotnews.ro

[mircea]

Balubaaaa, balubaaaa!

[horatiu.cosma]

Hai să vedem ce e și cu acest dialog competitiv de care tot zice Neaga pentru tunelurile de pe LD 2 (plus tunelul Meseș).

Ne uităm în Legea 98/2016 privind achizițiile publice.

Articolul 70

(1)Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere competitivă sau procedura de dialog competitiv în cazul achiziţionării de lucrări, produse sau servicii, dacă se îndeplineşte cel puţin unul dintre următoarele criterii:

a) necesităţile autorităţii contractante nu pot fi asigurate fără adaptarea soluţiilor disponibile în mod rapid pe piaţă;
b) lucrările, produsele sau serviciile includ soluţii de proiectare sau soluţii inovatoare;
c) contractul nu poate fi atribuit fără negocieri prealabile din cauza unor circumstanţe specifice legate de natura ori complexitatea sa sau de structura juridică şi financiară ori din cauza riscurilor legate de acestea;
d) specificaţiile tehnice nu pot fi definite cu suficientă precizie de către autoritatea contractantă prin trimitere la un standard, o evaluare tehnică europeană, o specificaţie tehnică comună sau o referinţă tehnică.

(2)Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere competitivă sau procedura de dialog competitiv pentru achiziţia de lucrări, produse sau servicii în cazul în care, în urma unei proceduri de licitaţie deschisă sau de licitaţie restrânsă, au fost depuse numai oferte neconforme sau inacceptabile.

(3)În cazul prevăzut la alin. (2), autoritatea contractantă are dreptul de a nu publica un anunţ de participare dacă invită la procedura de atribuire exclusiv acei ofertanţi care, în cadrul procedurii anterioare de licitaţie deschisă sau licitaţie restrânsă, au îndeplinit criteriile de calific

Cred că se încadrează la limită la punctul a) (avem nevoie repede repede de proiectele astea  ) și la punctul b) (va fi cu siguranță proiectare plus execuție).

Articolul 88

(1) Procedura de dialog competitiv se desfăşoară în trei etape:
a) etapa depunerii solicitărilor de participare şi a selectării candidaţilor, prin aplicarea criteriilor de calificare şi selecţie;
b) etapa dialogului cu candidaţii selectaţi, în vederea identificării soluţiei/soluţiilor apte să răspundă necesităţilor autorităţii contractante şi pe baza căreia/cărora se vor depune ofertele finale;
c) etapa depunerii ofertelor finale de către candidaţii rămaşi în urma etapei de dialog şi a evaluării acestora, prin aplicarea criteriului de atribuire şi a factorilor de evaluare.

Ce îi mai plac la Neaga dialogurile astea după formatul PPP. Din păcate, ideea aceasta care în teorie e bună, nu poate acoperi lipsa unui SF de calitate, și cum cel mai probabil în cerințele dialogului competitiv cel mai probabil CNAIR va încerca (ca la PPP Comarnic-Brașov) să arunce toate riscurile la partenerul privat, fie vor veni niște poker-iști care se aruncă cu capul înainte, fie vor veni niște constructori serioși cu prețuri astronomice care să acopere toate riscurile/necunoscutele cauzate de SF-ul sumar/inexistent.

[cristi5]

Exista vreun dialog competitiv pe infrastructura mare reusit la noi? Partea de dialog competitiv a fost introdusa in lege in 2016 sau exista in versiuni anterioare? Cu dedicatie pt vreun proiect?

[horatiu.cosma]

Dialogul competitiv exista si inainte, exista si in legislatia europeana, totul e ok cu tipul asta de licitatie. Modul cum unii se folosesc de el pentru a masca pregatirea deficitara a proiectului/eludarea transparentei din licitatia obisnuita ridica semnele de intrebare.

[Ionut]

Parteneriatul public-privat: Guvernul recunoaşte că nu a încheiat niciun contract şi că legea nu are norme. Stadiul proiectelor

Guvernul recunoaşte că, până în prezent, nu a reuşit să încheie niciun contract pentru o investiţie în regim parteneriat public-privat (PPP) şi că legea nici măcar nu are norme de aplicare. Guvernul subliniază că ,,a schimbat profund cadrul actual legal pentru PPP, pentru a simplifica şi eficientiza procesul de atribuire şi realizare a proiectelor de investiţii în PPP" prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă nr.39/2018 privind parteneriatul public-privat. Cu toate acestea, Executivul subliniază că aceasta este o lege care nu are norme de aplicare.

În scopul încheierii şi iniţierii realizării obligaţiilor din cadrul contractului PPP este necesar să se parcurgă următoarele etape:

- realizarea unui studiu de fundamentare de către partenerul public;
- aprobarea de către Guvern a studiului de fundamentare pantru proiectele din administraţia centrală sau, dupa caz, de către autorităţile competente pentru proiectele din administraţia publică locală;
- procedura de atribuire a contractului PPP;
- aprobarea de către guvern a contractului PPP, rezultat după finalizarea negocierilor iniţiate de părţi, în cazul proiectelor din administraţia centrală sau, după caz, de autorităţile competente pentru proiectele din administraţia publică locală;
- semnarea contractelor PPP.

Instituţia care se ocupă de pregătirea şi atribuirea proiectelor strategice de PPP este Comisia Natională de Strategie şi Prognoză.

Adevarul

[cristi5]

Mie mi-e frica ca chinezii vor fi dispusi sa bage bani cu nemiluita ca  sa castige influenta in zona si sa ne indatoreze. Cum fac in Africa, Muntenegru, etc.

Si ce e mai trist e ca probabil la acel moment politicienii care vor nasi acest deal vor comenta din opozitie si-i vor face tradatori de neam si tara pe guvernantii care vor fi nevoiti sa managerieze relatia cu colosul chinez.

[Ionut]

Romania nu este Africa si nici Muntenegru.

[Dagda]

^ in ce sens?

[cristi5]

As aprecia daca putem detalia care sunt mecanismele de aparare pe care le avem in plus fara de Muntenegru? Daca actuala conducere a putut intoarce justitia cu susul in jos sub ochii EU, personal nu cred ca vor avea vreo emotie (sa se vanda chinezilor de dragul voturilor) pe un domeniu mai putin controversat ca infrastructura. Ca doar "Romania vrea autostrazi" nu? La justitie poate mai sunt alegatori care vor sanctiona, dar la o autostrada montana, publicul va accepta compromisuri. Si poate chiar va mai uita si de justitie.

Sau altfel spus: pe justitie avem MCV, pe infrastructura nu.

Ma rog, vedem cum evolueaza negocierile...