Piata fortei de munca in Romania

[rota]

Peste 7.000 de indieni, turci, vietnamezi şi alţi străini au cerut să lucreze pe şantierele din România în primele 9 luni ale anului

Peste 7.300 de avize de angajare au fost eli­be­rate în perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2020 pentru cetăţenii străini dornici să lucreze în construcţii în România, arată datele fur­ni­zate de Inspectoratul General pentru Imigrări. Aproape 3.500 dintre ei sunt muncitori necali­fi­caţi, care au venit în România pentru a ocupa po­ziţii în demolarea clădirilor sau pentru spar­ge­rea şi tăierea materialelor de construcţii.
Sursa

Vin turcii pe A0 

[Konter]

Creșterea salariului brut în sectorul construcțiilor a fost de 34,5% în decembrie anul trecut, față de decembrie 2022.
Mare parte din această creștere a fost cauzată de diminuarea facilităților fiscale acordate angajaților din sectorul construcțiilor. De asemenea, creșterea din decembrie a fost determinată și de primele acordate la sfârșitul anului.
În decembrie, salariul mediu brut lunar în construcții a depășit pragul de 7.000 de lei, ajungând chiar la 7.250 de lei, după cum arată cele mai noi date publicate de Institutul Național de Statistică.
În același timp, salariul mediu net lunar în construcții a fost în decembrie de 4.835 de lei, fiind mai mare cu peste 20% decât cel din decembrie 2022.
Creșterea este semnificativ mai mare decât media la nivelul întregii economii.
Per economie, salariul mediu net lunar a crescut cu circa 15,5% în perioada decembrie 2022 – decembrie 2023, până la 5.079 lei.

https://arenaconstruct.ro/salariul-brut-in-constructii-a-depasit-7-000-de-lei/

[GIV]

@rota doar pe a0? acolo mai au putin si termina..

vin la metrou m6, la nurol pe a7 si a8(nu?) pe sibiu fagaras... poate si pe t1 dx12.. sper ca nu am omis vreun lot..

[Konter]

Aproximativ 35% – 40% din lucrătorii străini, proveniți din țări non-UE, prezenți în țara noastră, activează în sectorul construcțiilor, apreciază Bogdan Gheorghiu, vicepreședinte al Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă.
El estimează că, în prezent, în România, lucrează aproximativ 170.000 – 180.000 de persoane provenite din afara Uniunii Europene, din care 50.000 – 60.000 sunt în sectorul construcțiilor.
Cererea pentru astfel de lucrători este mare în prezent, însă Bogdan Gheorghiu estimează că va scădea în viitor. Aceasta pentru că devine tot mai lungă perioada necesară pentru realizarea  importului de forță de muncă.
Unul dintre motive ar fi dificultatea procesului migraționist, procedurile s-au complicat și au început să dureze extrem de mult, în special din cauza pregătirilor pentru aderarea României la spațiul Schengen.
Dacă în trecut, timpul efectiv de angajare a unui lucrător non-UE putea fi între trei și patru luni, acum a crescut la opt – zece luni.

https://arenaconstruct.ro/importul-de-forta-de-munca-dureaza-din-ce-in-ce-mai-mult/

[Konter]

Austriecii de la PORR Construct se numără printre cei mai mari angajatori de cetăţeni străini din domeniul construcţiilor, potrivit unei analize ZF. Ei nu au găsit în România suficientă forţă de muncă pentru proiectele pe care le au în lucru, astfel că au apelat la oameni din India, Macedonia, Polonia şi chiar Austria - ţara de origine a grupului
Fascinaţia pentru salariile oferite de ţările occidentale îi atrage în continuare de muncitorii români din domeniul construcţiilor, fapt care încă pune presiune pe companiile de profil care activează în România.
,,În rândul colegilor TESA, ne bucurăm de un grad bun de retenţie la nivelul organizaţiei noastre. O provocare este în continuare categoria reprezentată de muncitori, în rândul cărora există încă mirajul Vestului şi al locurilor de muncă din afara ţării. Pe lângă pachetele salariale oferite, în ultimul an şi jumătate ne-am concentrat eforturile pentru identificarea de instrumente, programe de dezvoltare şi calificare, acţiuni de motivare şi retenţie adresate acestei categorii", spun reprezentanţii PORR Construct.
 Aproape o treime – mai exact, 29% – dintre salariaţi sunt însă noi, având o vechime mai mică de şase luni.
Potrivit estimărilor Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC), muncitorii necalificaţi primesc în România în jur de 600-700 de euro, în timp ce, în Germania de pildă, ei ajung să fie plătiţi cu aproximativ 2.000 de euro, ceea ce face emigrarea mult mai tentantă.

https://m.zf.ro/amp/business-construct/porr-construct-s-a-apropiat-de-1-200-de-angajati-in-2022-dupa-ce-a-21586878

[Konter]

Un macaragiu câștigă în România mai puțin de jumătate decât în Germania
Salariul pentru un macaragiu în România începe de la 6.500 lei net (circa 1.300 euro). Mulți operatori de utilaje mari au plecat din țară după pandemia de Covid, deoarece salariile sunt mai bune în vestul Europei. În Germania salariul începe de la 2.800 euro net și variază în funcție de operațiunile desfășurate pe macara. Acolo sunt utilaje mai performante și lucrătorii pe macară sunt specializați pe diverse activități.
Îmbunătățirea condițiilor de muncă ar atrage lucrătorii români din străinătate
Macaragii s-ar întoarce să lucreze în România dacă ar fi cererea mai mare pentru astfel de calificări, dacă ar fi salariile mai mari și condițiile de munca mai bune.
,,În România se lucrează încă pe utilaje vechi (și din 1978). Aceste utilaje sunt funcționale, întrucât primesc aprobarea ISCIR, însă nu este luat în calcul gradul lor de uzură și dificultatea cu care se operează comparativ cu cele noi. În Germania și în Marea Britanie se lucrează în majoritate pe utilaje mai noi decât în România, iar lucrătorii sunt instruiți foarte bine și știu cum să le opereze. Sunt utilizate metode noi de instruire – ex. materiale video, care sunt foarte clare și explicite", spune domnul Marcu.
El propune ca statul să sprijine firmele de construcții ca să își poată achiziționa utilaje noi, printr-un program de tipul Rabla pentru autoturisme. Utilajul vechi să fie predat iar firma să primească o sumă de bani pe care o poate utiliza pentru a-și putea achiziționa un utilaj nou.
Spre deosebire de străinătate, în România există și probleme de securitate a lucrătorilor pe macarale.
În caz de accident de muncă sau probleme de sănătate a macaragiilor este dificil să se intervină pe șantier pentru salvarea persoanelor. În alte țări există proceduri în acest sens și lucrurile funcționează. În opinia domnului Marcu, siguranța în șantiere este la cel mai înalt nivel în Marea Britanie si Suedia.

Calificarea unui macaragiu costă în țară 1.200 lei și mii de lire în Marea Britanie
Un macaragiu are studii medii și urmează cursurile unei instituții de învățământ acreditată de ISCIR și Ministerul Invățământului. Cursul durează patru luni, după care se emite o diplomă și cursantul poate profesa. Costul unui astfel de curs este de 1.200 lei.
În alte țări există practica prin care firmele plătesc cursurile pentru angajați. Companiile din Marea Britanie trimit angajații la cursuri, ceea ce reprezintă de asemenea un atu pentru lucrători. Cursurile costă în jur de 3.500 – 4.500 lire, cursanții învață pe utilaje moderne și astfel obțin competențe noi, prin care devin mai competitivi pe piața forței de muncă.
 
https://arenaconstruct.ro/cererea-pentru-deserventii-de-macarale-este-in-scadere/

[Konter]

Decalaje semnificative între țările Uniunii Europene sunt în ceea ce privește costurile orare cu forța de muncă, iar în țara noastră sunt printre cele mai mici astfel de costuri.
Conform datelor Eurostat, cele mai mici costuri orare cu forța de muncă au fost înregistrate anul trecut în Bulgaria (9,3 euro), România (11,0 euro) și Ungaria (12,8 euro).
Cele mai ridicate au fost în Luxemburg (53,9 euro), Danemarca (48,1 euro) și Belgia (47,1 euro).
În sectorul de construcții, costurile orare au fost de 28,5 euro, respectiv 31,9 euro.

Cele două componente principale ale costurilor cu forța de muncă sunt salariile și costurile nesalariale (de exemplu, contribuțiile sociale ale angajatorilor).
Ponderea costurilor nesalariale în costurile totale cu forța de muncă pentru întreaga economie a fost de 24,7% în UE și de 25,5% în zona euro.
Cele mai scăzute ponderi ale costurilor nesalariale au fost înregistrate în Malta (1,4%), România (5,0%) și Lituania (5,4%), iar cea mai mare în Suedia (32,2%) și Franța (31,9%).

Costurile orare cu forța de muncă au crescut cu 5,3% în UE între 2022 și 2023
În 2023, comparativ cu 2022, costurile orare cu forța de muncă la nivelul întregii economii, exprimate în euro, au crescut cu 5,3% în UE și cu 4,8% în zona euro.
În zona euro, costurile orare cu forța de muncă au crescut în toate țările.
Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Croația (+14,2%), Lituania (+12,4%) și Estonia (+11,7%).
Pentru țările UE din afara zonei euro, costurile orare cu forța de muncă exprimate în moneda națională au crescut în 2023 în toate țările, cele mai mari creșteri fiind înregistrate în Ungaria (+17,0%), România (+16,5%), Bulgaria (+14,0%) și Polonia (+12,4%).
Cea mai mică creștere a fost în Danemarca (+2,7%).
 
https://arenaconstruct.ro/avem-printre-cele-mai-mici-costuri-cu-forta-de-munca-din-europa/

[Konter]

"De asemenea, pentru țările care dau cei mai mulți aplicanți, procentul de confirmare, respectiv numărul de lucrători care ajung să lucreze pe șantier este de maxim 5% dintre cei care ajung în România cu acest  scop, este de părere unul dintre reprezentanții firmelor de recrutare. Chiar dacă au bunăvoință le lipsește capacitatea fizică, priceperea (calificarea), capacitatea de adaptare.
Ca urmare, pe cei ajunși în țară dar care nu fac față muncii pe șantierele de construcții recrutatorii îi recomandă altor angajatori (din Horeca, industrie etc.).

Cele mai multe avize de angajare lucrători străini au fost eliberate anul trecut pentru muncitori din sectorul construcțiilor.
Astfel, pentru ocupația "muncitori necalificați la demolarea clădirilor, captușeli zidărie, plăci mozaic, faianță, gresie, parchet" au fost emise peste 8700 de avize, reprezentând aproape 9% din numărul total de avize emise anul trecut de Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI).
Au mai primit avize și 5750 de muncitori necalificați pentru spargerea și tăierea materialelor de construcții.
Mai mulți angajatori, mai puține cereri pentru angajarea de lucrători străini
Numărul angajatorilor care au depus anul trecut cereri pentru eliberarea avizului de angajare lucrători străini a crescut față de anul precedent. Datele IGI arată că acest număr a ajuns la 11.708 de angajatori în 2023, în creștere cu 8,2%.
Totuși, conform aceleiași surse, se observă că anul trecut numărul de cereri pentru obținerea avizului de angajare pentru lucrătorii străini a înregistrat o scădere față de anul anterior.
În 2023 au fost depuse 123.940 de cereri, reprezentând o scădere procentuală de 10,4% față de 2022.
De asemenea,  se observă o scădere a numărului de avize de angajare eliberate pentru străinii care doresc să lucreze în România.
În 2023 au fost eliberate 101.240 de avize, mai puține cu 7% decât în 2022.
Cetățenii străini care doresc să rămână în România pentru o perioadă mai lungă de timp sunt obligați să obțină un permis de ședere. Pentru a solicita permisul de ședere este necesar ca solicitantul să depună personal o serie de documente, cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea dreptului de ședere acordat de viză.
În ceea ce privește numărul de permise de ședere eliberate în scopul angajării, în 2023, s-a înregistrat o creștere semnificativă față de anul anterior.
Conform datelor statistice, în 2023 au fost emise 45.080 de permise, semnficativ mai mul�te decât în 2022, creșterea fiind de circa 39%.
Este de remarcat faptul că din totalul celor care aplică pentru locuri de muncă în țara noastră numai 36% ajung să obțină permis de ședere (implicit asumăm că au început lucrul în România).
Cei mai mulți muncitori străini provin din Nepal, Sri Lanka și Pakistan
Nepal ocupă primul loc în topul țărilor de origine a beneficiarilor avizelor de angajare eliberate în 2023, cu un număr de 23.477 de avize, reprezentând aproximativ 23,2% din totalul avizelor eliberate.
Urmează Sri Lanka cu 22.265 de avize, echivalent cu 22,0% din total. Bangladesh ocupă locul al treilea, cu un număr de 18.155 de avize, reprezentând 17,9% din total.
Acestea sunt urmate de: Pakistan (8,2%), India (6,6%), Turcia (5,2%) și Egipt (2,5%)."

https://arenaconstruct.ro/muncitori-necalificati-vin-din-nepal-sri-lanka-si-pakistan/

[Konter]

Fara o actualizare de preturi a contractelor e pericol mare de blocaj din noiembrie.

" Salariile minime europene sunt prevăzute într-o Directivă a UE, care trebuie să fie transpusă în legislația națională până pe 15 noiembrie anul acesta.
În acest sens, Ministerul Muncii a elaborat proiectul Legii privind stabilirea salariilor minime adecvate.
Astfel, va fi completat Codul Muncii cu elementele corespunzătoare care să prevadă criteriile naționale (puterea de cumpărare a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, nivelul general al salariilor și distribuția acestora, rata de creștere a salariilor și nivelurile și evoluțiile productivității la nivel național pe termen lung) pentru stabilirea și actualizarea salariului minim legal.

Va fi desemnat Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social ca organism național care să permită asigurarea consultărilor cu partenerii sociali, în sensul directivei.
Prevederile legislative vor fi aplicate tuturor categoriilor de salariați, indiferent dacă aceștia își desfășoară activitatea în baza unui raport de muncă, raport de muncă cu caracter special (contract de mandat, contract de management, contract de activitate sportivă etc.) sau raport de serviciu, prin definirea noțiunii de "raport juridic de muncă" și a celei de "angajator".
Guvernul urmează să adopte un plan de acțiune pentru promovarea negocierilor colective în linie cu obiectivul directivei de susținere a negocierilor colective pentru creșterea accesului salariaților la drepturi salariale negociate colectiv și la o acoperire a protecției prin convenții colective.

Codul muncii va fi completat cu prevederi privind sancționarea nerespectării dispozițiilor privind garantarea în plată a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, stabilit prin act normativ sau a nivelului salarial minim stabilit prin contractul colectiv de munca aplicabil."
Sursa

[Konter]

" ca urmare a numeroaselor proiecte de investiții pentru realizarea rețelelor de apă și canalizare din țară este o lipsă acută de ingineri instalatori, manageri de proiect.
Dar de pe piață lipsesc și sudori, fierar betoniști, dulgheri, faianțari, toate meseriile din construcții.
Mulți dintre managerii firmelor de construcții nu cred că importul de muncitori asiatici ar fi cea mai bună soluție pentru rezolvarea crizei de personal.

[.....]Indieni, pakistanezi, nu sunt foarte încântat de modul lor de lucru, de cum abordează situația, pentru că la ei, în țările calde, nu se spetesc prea mult. Așa că, chiar și în cazul acestei lipse de muncitori, eu nu mă pot mulțumi cu un muncitor de acesta, de asta evit să îi angajez. Am nevoie de un om care să își facă treaba, nu doar cu jumătate de măsură", subliniază managerul.
[....]Muncitorii români care lucrează în străinătate au altă atitudine față de muncă, altă calitate, este de părere managerul citat.
[....] Lucrătorii calificați în profesiile din sectorul construcțiilor, civile și industriale, cum sunt dulgher, tâmplar, fierar betonist, macaragiu, excavatorist – toți sunt greu de găsit, consideră Mircea Borhidan, manager de proiect la Laurentiu H SRL, firmă de construcții din Negrești-Oaș, județul Satu Mare, cu peste 230 de angajați. "Avem un singur angajat adus din străinătate, care face muncă brută. Aș mai aduce pe viitor doar în cazul în care vin calificați, dar vin necalificați, nu vin cu studii, cu diplome, cu nimic, au doar un permis de conducere", spune constructorul.
Firma a încercat să formeze ucenici, dar în domeniul construcțiilor vin, stau o saptămână, două și pleacă.
Unii dintre angajați au făcut cursuri pe cheltuiala societății. "Sunt oameni care au muncit în altă parte, au intrat în societatea noastră și unii care aveau nevoie de cursuri și specializări. Mai ales de cursuri de sudor"
[.....] În primul rând ne lipsesc oamenii calificați, și cei cu studii superioare cum sunt inginerii, dar și cei calificați în anumite meserii: sudori, lăcătuși, spune Eduard Pascale, director la Vesta Investment SRL Ilfov, firma producătoare de indicatoare de semnalizare rutieră care are peste 210 angajați.
El este de părere că din străinătate nu vin lucrători calificați. Aceștia învață, dar destul de greu, în principal din cauza barierei lingvistice. Angajatorii pierd vreme, bani și de multe ori  străinii pleacă în țările vestice.
Programele de formare profesională s-au dovedit ceva mai eficiente decât ucenicia. Dar și aici s-a întâmplat ca cei calificați pe anumite meserii să găsească alte oportunități, pe salarii mult mai mari și să prefere să plece în Germania, Franța, Anglia.
Aceștia nu pot fi împiedicați să plece atât timp cât în țară salariul mediu pentru un sudor este undeva la 1.500 euro, iar străinătate poate obține și 6.000 de euro.
[....] Nici nu mai putem vorbi de calificați în România, în afară de ingineri și aceia pe jumătate, constată cu mâhnire unul dintre constructorii intervievați de reporterii ARENA Construcțiilor. Asta pentru că nu mai avem școli pentru așa ceva.
Pe lucrătorii aduși din țările asiatice îi selectează în funcție de calificare, dar "și aceia jumătate știu meserie, jumătate sunt făcuți peste noapte meseriași".
Constructorul a plătit la diverse firme autorizate, care fac cursuri de pregătire profesională, cam 600 – 700 lei pentru un om. "Fac cursurile două-trei luni și primesc o diplomă. Destui pleacă apoi din firmă. Calific zece și din aceia patru pleacă", spune sursa citată.
Sursa

[Konter]

" Din cauza penuriei de lucrători calificați firmele de construcții sunt obligate să realizeze anumite categorii de lucrări cu muncitori necalificați. De multe ori acestea nu au calitatea prevăzută, iar societatea trebuie să le refacă din bani proprii.
Firmele ajung să execute prost anumite lucrări, inclusiv de investiții pentru statul român. Nu că ar vrea să le facă prost sau că nu ar plăti bine proprii muncitori sau că nu folosesc materiale de calitate, ci pentru că nu mai găsesc oameni calificați care să le facă așa cum sunt prevăzute de proiectele tehnice.
Oamenii părăsesc firma și țara după ce obțin o calificare
Oamenii ar putea să meargă să muncească în străinătate după ce obțin în țară o calificare, dar ar trebui ca înainte să își achite costurile de școlarizare.
"Nu cred că ar mai pleca dacă ar ști că aceste cheltuieli de calificare li se vor imputa, ca în cazul unui credit, din veniturile lor ulterioare", spune domnul Luca.  Statul român ar trebui să aibă niște legi clare în acest sens.
În țară sunt deja multe firme de construcții care oferă salarii decente și atractive în așa fel încât să nu mai plece muncitorii. "Societatea noastră plătește bine muncitorii calificați.
Maiștrii cu vechime de 5 – 6 ani beneficiază de o remuneraţie de 1500 – 2000 euro net lunar. Trebuie să procedăm de așa natură încât să menținem și chiar să mărim în viitor aceste nivele salariale, astfel încât muncitorii calificați să nu mai fie tentați să plece în străinătate unde ar câștiga poate puțin în plus, dar ar nevoiți să își plătească cheltuielile cu masa și cazarea.
Cu siguranță sunt deja destul de mulți antreprenori români dispuși să plătească salarii decente astfel încât angajatul să fie atras să rămână, să lucreze la el în țară, să-și întemeieze o familie și să își asigure o viață normală, asa cum își dorește oricine", a concluzionat Cristian Luca, managerul AWE Infra SRL
Sursa