Agricultura in Romania

[Ionut]

România, în topul ţărilor europene la absorbţia fondurilor alocate agriculturii şi dezvoltării rurale

România a atras în acest an 3,3 miliarde de euro din banii alocaţi prin programele speciale din agricultură şi dezvoltare rurală, sectorul "bifând" şi în 2017 prima poziţie la nivel naţional în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene.

Cu un grad de absorbţie de 99,9% din Fondul European de Garantare pentru Agricultură (FEGA), de 35% prin măsurile de dezvoltare rurală - PNDR 2020 - finanţate din Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de aproape 6% prin Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime 2014-2020 (POPAM), rezultatul obţinut în acest an este, în opinia ministrului Agriculturii, unul "bun, onorant şi onorabil", dar care solicită în continuare "multă atenţie, multă muncă şi stăruinţă".

Oficialii MADR susţin că România a plecat iniţial de la locul 24, în momentul preluării mandatului la Agricultură de către Petre Daea, cu un stadiu al absorbţiei de 10,45%, reuşind o accelerare a implementării cu 13%, în primele şase luni din acest an, şi o clasare pe locul 15 la nivel european, ceea ce înseamnă recuperarea a 9 locuri pe partea de implementare.

"Aceste 13 procente ne situează pe primul loc la nivel european, în condiţiile în care ţările cele apropiate pe un grup de creştere situat între 9,4% şi 9,6% sunt Cehia, Letonia şi Estonia. Prin comparaţie, Germania are 5,6%, Polonia - 4,86%, Ungaria 3,93%", afirmă Alexandru Potor.

Agerpres

[Ionut]

România a exportat aproape 8 milioane de tone de cereale, în primele nouă luni din 2017

România a exportat, în primele nouă luni din 2017, o cantitate de 7,87 milioane de tone de cereale, în scădere cu 5,6% faţă de aceeaşi perioadă din 2016, în timp ce încasările au înregistrat un recul de 2,5%, până la 1,421 miliarde de euro, conform datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) furnizate la solicitarea AGERPRES. Comparativ, în primele nouă luni din 2016, au fost exportate în ţările intra şi extracomunitare 8,4 de milioane de tone de cereale, în valoare de 1,458 miliarde de euro.

Potrivit balanţei comerciale cu produse agroalimentare, grâul se află în topul livrărilor pe pieţele externe, în perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2017, cu o cantitate 4,8 milioane de tone şi încasări de 833,98 de milioane de euro, fiind urmat de porumb boabe cu 1,695 milioane de tone, în valoare de 384,31 milioane de euro. Din exporturile de orz (1,27 milioane tone) s-au câştigat 187,66 de milioane de euro.

Agerpres

[Balto]

Managerii pământului arabil al ţării merg doar pe experienţă. Sub 5% au studii agricole complete

România deţine aproximativ 3,42 milioane de exploataţii agricole şi nu mai puţin de 4.700 de manageri între 35 şi 64 de ani cu studii agricole complete, indică ultima Anchetă Structurală în Agricultură realizată de către Institutul Naţional de Statistică. Restul de 95,3% dintre cei aproximativ 1 milion de şefi de exploataţii cu această vârstă au numai experienţă practică agricolă, iar 4,2% au pregătire agricolă de bază.

Economica.net

[Balto]

Producţia mare de cereale, o problemă pentru România. Nu avem infrastructura necesară pentru a creşte exporturile pe măsură

Anul agricol 2017 se anunţă unul al recordurilor pentru mai multe culturi, astfel că şi exporturile cresc substanţial. Autorităţile străine anunţă însă că România nu va fi competitivă pe pieţele externe, din cauza infrastructurii rutiere.
Vremea favorabilă, subvenţiile generoase, managementul bun al fertilizatorilor şi tratamentele aplicate au generat o creştere a producţiei la hectar atât pentru culturile de vară cât şi cele de toamnă. Conform estimărilor, numai la grâu, porumb şi orz producţia totală va fi cu cel puţin 10% mai mare decât cea a anului trecut, ceea ce ar trebui să genereze, teoretic, exporturi mai mari.

Economica.net

[Balto]

Ministerul Agriculturii: Peste 50.000 tone de roşii proaspete au fost livrate anul trecut de beneficiarii programului de tomate româneşti


Anul trecut au fost livrate pe piaţă peste 50.000 tone de roşii proaspete de către 8.024 legumicultori, beneficiari ai programului de susţinere a produsului tomate în spaţii protejate, a anunţat miercuri Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale."În primul ciclu de producţie s-au înscris 4.397 beneficiari, iar în ciclul al doilea un număr de 3.627 beneficiari", arată un comunicat al ministerului.

Cultivatorii de tomate în spaţii protejate vor beneficia şi în acest an de schema de ajutor de minimis prevăzută pentru acest sector.

Economica.net

[Ionut]

Tudorel Andrei, INS: România deţine 33% din numărul total de exploataţii agricole la nivelul UE

România deţine 33% din numărul total de exploataţii agricole la nivelul Uniunii Europene, o singură ţară, Polonia, având o pondere mai mare de 10%, respectiv 13,2%, însă, din punct de vedere al suprafeţei utilizate în agricultură, ţara noastră se află în spatele unor state precum Franţa sau Spania, a declarat, vineri, preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), Tudorel Andrei, într-o conferinţă de presă. Economica.net

Ministrul Agriculturii estimează că în două luni va avea o situaţie a terenurilor deţinute de străini în România

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, estimează că în două luni va finaliza o analiză a terenurilor deţinute de străini în România, în acest moment având date parţiale. Economica.net

[Harry]

La Lumina compania Cambela Prod va construi un complex de silozuri pentru cereale.

Terenul pe care se va edifica complexul este amplasat pe DN22 si are o suprafata de 2.500 mp.

Complexul va cuprinde:

-4 silozuri

-unitate de curatare

-unitate de uscare

-celula de stocare transit

-sistem de incarcare

-sistem de transport (elevatoare, transportoare, snecuri de golire)

Fiecare siloz va avea o capacitate de 3.000 de tone, rezultand o capacitate totala de 12.000 tone.

[Harry]

Judetul Constanta

Subsistemul Carasu – Galeșu este localizat în partea de nord-est a Amenajării complexe Carasu și cuprinde lucrările de îmbunătăţiri funciare de pe o suprafaţă de 4726 ha (suprafaţa  de utilitate publică fiind de  3199 ha) delimitată astfel:

- la nord - Canalul Poarta Albă - Midia Năvodari;

- la sud   - Subsistemul Carasu - Basarabi;

- la est    - zona industrială a Municipiului Constanţa, Localitatea Palazu Mare şi Lacul Siutghiol.

- la vest - Subsistemul Carasu - Poarta Albă şi Localitatea Poarta Albă;

Amenajarea Carasu-Galeşu se află în administrarea ANIF - Filiala Teritorială de Îmbunătăţiri Funciare Dobrogea - Unitatea de Administrare Constanţa Sud.

Sursa de alimentare cu apă a amenajării o reprezintă Canalul Poarta Albă - Midia Năvodari din care prin intermediul Staţia de pompare, SP Bază Galeşu este prelevat debitul necesar funcţionării amenajării de irigaţii.

Din bazinul de refulare al staţiei SP Bază Galeşu apa este dirijată în amenajare prin intermediul canalului de aducțiune CA 1, în lungime de 5.941 m. Din canalul CA 1, prin intermediul stației de repompare SRP 1 Galeșu apa este pompată în canalul CA 2 în lungime de 11.192 m   


Canalul CA 1 Galeşu a fost executat în anul 1968 și, pe durata exploatării sale, a fost parţial reabilitat prin căptușire pe o lungime de 3265m (tronson II), din totalul de 5941m.
Diferența de 2676 m (tronson I) de pe traseul canalului nu este căptușită, absența impermeabilizării provocând pierderi semnificative de apă cu consecințe nefavorabile asupra procesului tehnologic de irigații și asupra tarifului de livrare a apei de irigaţii.
Pe sectoarele impermeabilizate (tronson II), sunt procese de degradare gravă: pereul este descompletat, lipsesc dale sau starea pereului existent este necorespunzătoare, dalele sunt fisurate, în cea mai mare parte, iar o altă parte sunt total degradate. Toate acestea produc pierderi de apă semnificative având drept consecință reducerea randamentului canalului și respectiv al amenajării în ansamblul său.
Pe primul tronson al canalului CA 1 Galeşu, după bazinul de refulare al staţiei SP Bază Galeşu, pe o lungime de 1000m a sectorului ne-impermeabilizat sunt prezente tasări semnificative, cu prăbușiri ale terasamentelor, ceea ce face ca funcționarea canalului să aibă loc sub parametrii săi iniţiali. Canalul CA 1 este alcătuit din 2 tronsoane, respectiv:

Canalul CA 1 Galeşu a fost executat în anul 1968 și, pe durata exploatării sale, a fost parţial reabilitat prin căptușire pe o lungime de 3265m (tronson II), din totalul de 5941m.
Diferența de 2676 m (tronson I) de pe traseul canalului nu este căptușită, absența impermeabilizării provocând pierderi semnificative de apă cu consecințe nefavorabile asupra procesului tehnologic de irigații și asupra tarifului de livrare a apei de irigaţii.
Pe sectoarele impermeabilizate (tronson II), sunt procese de degradare gravă: pereul este descompletat, lipsesc dale sau starea pereului existent este necorespunzătoare, dalele sunt fisurate, în cea mai mare parte, iar o altă parte sunt total degradate. Toate acestea produc pierderi de apă semnificative având drept consecință reducerea randamentului canalului și respectiv al amenajării în ansamblul său.
Pe primul tronson al canalului CA 1 Galeşu, după bazinul de refulare al staţiei SP Bază Galeşu, pe o lungime de 1000m a sectorului ne-impermeabilizat sunt prezente tasări semnificative, cu prăbușiri ale terasamentelor, ceea ce face ca funcționarea canalului să aibă loc sub parametrii săi iniţiali. Canalul CA 1 este alcătuit din 2 tronsoane, respectiv:
Descrierea lucrărilor propuse pentru reabilitarea canalelor CA1 și CA2
Scenariul (Varianta) 1 – Varianta propusă:
► Canal CA 1
● Tronsoanele I și II – pereu  din beton armat cu plasa STM, turnat pe loc, în câmpuri de 2 – 3 mp, pe suport folie PVC de 1 mm grosime.
● Aducere la cotă a fundului canalului având ca punct de plecare profilul P1 (bazin de refulare al stației de pompare SP Bază Galeșu) și ca punct final Punctul nr. 289 (canal de aspirație al stației de pompare SRP1 Galeșu), pe o lungime de 5883 m. Volumul de terasamente necesar este de cca. 1900 mc.
● Aducerea la cotă a coronamentului - malul drept al canalului pe o lungime de cca. 4500 ml (Tronson I – pe lungimea de cca. 2075 m și Tronson II – pe lungimea de cca. 2425 m ) ceea ce conduce la un volum de terasamente total de cca. 1500 mc.
● Coronamentul pe malul stâng al canalului necesită aducerea la cotă numai în zona stăvilarului S1/CA1, pe o lungime de cca. 115 m, respectiv un volum de terasamente de cca. 40 mc.
► Canal CA 2
● Tronsoanele I – III (km 0+000 – km 3+682)– lucrări de curățare a ierburilor și buruienilor și refacerea  rosturilor cu chit de etanșare – mastic bituminos (rezistent la acțiunea îndelungată a apei), pe întreaga lungime a acestora respectiv pe lungimea de 3682 m, precum și reabilitarea impermeabilizării în zonele degradate, pe cca. 370 m cu pereu din beton armat cu plasa STM, turnat pe loc, în câmpuri de 2 – 3 mp, pe suport folie PVC de 1 mm grosime, inclusiv refacerea rostuirii pe aceste zone. 
● Tronsonul IV (km 3+682 – km 6+064) – curățarea ierburilor și buruienilor pe întreaga lungime, respectiv pe 2382 m și refacerea impermeabilizării în zonele degradate, respectiv pe cca. 600 m,  cu pereu din beton armat cu plasa STM, turnat pe loc, în câmpuri de 2 – 3 mp, pe suport folie PVC de 1 mm grosime, inclusiv refacerea rostuirii pe aceste zone.
● Tronsonul V – VII (km 6+064 – km 11+192) – demolarea pereului existent pe întreaga secțiune, respectiv pe lungimea de 5128m și refacerea impermeabilizării cu pereu din beton armat cu plasa STM, turnat pe loc, în câmpuri de 2 – 3 mp, pe suport folie PVC de 1 mm grosime, inclusiv rostuirea cu chit de etanșare. Pe aceste tronsoane este necesară supraînălțarea coronamentului canalului pe ambele maluri pe cca. 1150 m și aducerea la cotă a fundului canalului pe cca. 2500 m. De asemenea este necesară realizarea unor denivelări cu pereu în trepte pe cca. 720 m.
NOTĂ: Având în vedere starea actuală a canalului CA 2 mai ales pe zona tronsoanelor V-VII, determinarea cu exactitate a pozițiilor unde se vor realiza aceste denivelări cu pereu în trepte se propune să se facă numai după defrișarea în totalitate canalului de tufișuri, arbuști și ierburi. Stabilirea acestor poziții se va face de comun acord proiectant – executant – beneficiar.       
► Construcțiile hidrotehnice de pe canalele CA1 și CA2
● Lucrări de reabilitare a construcțiilor hidrotehnice existente: - Stăvilar S1/CA1, stăvilarele S1, S2, S5 si S7 /CA2 – refacerea structurilor de rezistență și înlocuirea stavilelor plane, inclusiv a mecanismelor de acționare
În această variantă, impermeabilizarea canalelor se va realiza prin căptușirea cu pereu din beton B250, turnat pe loc în câmpuri de 2÷3 mp, pe o folie din PVC de 1,0 mm grosime.
Pereul de 10 cm grosime pe taluz și de 10 cm grosime pe fundul canalului se va poza pe un strat de nisip de 10 cm și va fi armat cu plasă sudată STM de 4mm grosime cu dimensiunile de 2000x5000mm. Pereul va avea rosturi de contracţie etanșate cu chit de etanșare - mastic bituminos rezistent la acţiunea îndelungată a apei.

[Harry]

Consiliul Concurenţei a declanșat o investigație pe piaţa producţiei şi comercializării ouălor de
consum din România.
Autoritatea de concurență suspectează limitarea livrărilor de ouă de consum de către cei mai
importanţi furnizori de ouă, cu implicarea asociaţiei din domeniu, cu scopul de a majora artificial
preţurile produselor comercializate de aceştia.
Investigația a fost declanșată ca urmare a analizei preliminare pe piaţa ouălor de consum inițiate de
Consiliul Concurenței, la sesizarea Ministerului Agriculturii, pentru a cerceta cauzele creşterilor de
preţ înregistrate la sfârşitul anului trecut.
Analiza pieței românești a ouălor, în contextul european actual, indică faptul că majorările de
prețuri de la sfârşitul anului 2017, ar putea fi explicate de anumiți factori conjuncturali, precum
criza producției de ouă din anumite State Membre ale Uniunii Europene sau ciclicitatea producției.
Cu toate acestea, însă, nu se poate explica amplitudinea creșterii prețurilor produselor autohtone:
dacă în septembrie preţul ouălor în Romania era sub media UE (85,2%), în noiembrie, acesta a
crescut, depăşind media UE (104%).
În același timp, analiza autorităţii a arătat că au existat creșteri importante ale prețurilor de achiziție
de către comercianți, preţurile crescând în medie cu 57% în luna noiembrie față de luna septembrie
2017. Prețurile de vânzare la raft au crescut, în medie, cu 49% în acelaşi interval.
În prezent, prețurile de vânzare pentru ouăle de consum au scăzut. Conform datelor Comisiei
Europene, în România prețurile au scăzut cu 21,3% în luna ianuarie 2018 față de luna decembrie
2017.
În cadrul investigaţiei, în perioada 6-22 martie, Consiliul Concurenței a efectuat inspecţii inopinate
la sediile furnizorilor implicați și la asociația din care acestia fac parte, respectiv: Tonelli Holding SRL,
Albert Distribution & Logistics SRL, Avicola Lumina SA, Aviputna SRL, Cortina Bioprod SRL, House
Ana Tour SRL, Prod-Ovo Grup SA, Avi-Vest SRL și Uniunea Crescătorilor de Păsări din România.
Furnizorii vizaţi de investigaţie sunt furnizori importanţi de ouă (producatori şi/sau comercianţi)
care reprezintă aproximativ 45% din producţia existentă de ouă din România, fiind furnizorii
principalilor comercianţi activi la nivel naţional, iar asociaţia din care aceştia fac parte este
reprezentanta a circa 90% din crescătorii de păsări şi producătorii de ouă de pe piaţa românească.
Documentele ridicate se află în analiza autorităţii române de concurenţă, în cadrul procedurilor
specifice.
Inspecţiile inopinate sunt autorizate de Curtea de Apel Bucureşti şi sunt justificate de necesitatea
obţinerii tuturor informaţiilor şi documentelor necesare clarificării posibilelor practici
anticoncurenţiale analizate. Inspecţiile inopinate reprezintă o etapă importantă în cadrul
procedurilor de investigare a unui posibil comportament anticoncurenţial, efectuarea acestora
nereprezentând o antepronunţare în ceea ce priveşte vinovăţia companiilor.
Legea concurenţei interzice orice înţelegeri între companii, decizii ale asociaţiilor de companii şi
practici concertate, care au ca obiect sau ca efect denaturarea concurenţei. În situaţia în care
Consiliul Concurenţei va constata încălcarea regulilor de concurenţă, companiile implicate riscă
amenzi de până la 10% din cifra de afaceri.

[dr4qul4]

Sa inteleg ca ii controleaza la oua? 

[TibiV]

 

[Harry]

 

dincolo de glume ar trebui sa afac aceeasi chestie si la unt

[Ionut]

Producţia de cereale a României a crescut cu 12,4% anul trecut, până la 24,5 milioane tone

Suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe a scăzut anul trecut în România cu 6,9%, până la 5,11 milioane hectare, în timp ce producţia a crescut cu 12,4% faţă de anul precedent, până la 24,46 milioane tone, datorită în principal creşterii randamentelor la hectar, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS). "Suprafaţa cultivată cu porumb boabe în anul 2017 reprezintă 47% din suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe, iar cea cultivată cu grâu 39,7%", se arată în comunicat. Producţia totală a crescut cu 33,3% la porumb boabe, 17,2% la grâu, 7,1% la ovăz şi cu 2,2% la orz şi orzoaică, potrivit INS.

News.ro

[elphax]

o picatura de apa in desert :

7km de canal care sa irige 3000 ha. articolul vorbeste de canalul Siret-Baragan, o lucrare de peste 200 de km care ar fi irigat zeci de mi de hectare. dar Ceausescu a murit

"Miercuri a fost lansată în funcţiune staţia SRP5 Haret din Amenajarea Complexă Rugineşti-Pufeşti-Panciu, care va iriga culturile din bazinul canalului Siret-Bărăgan"
http://www.mediafax.ro/social/la-106-ani-de-la-primul-studiu-au-inceput-irigatiile-din-canalul-siret-baragan-17235663

tot timpul cand treceam pe DN2 spre Bacau ma intrebam ce e cu canalul ala plin de apa

[Harry]

A fost repornita statia de irgigatii AMENAJAREA SADOVA-CORABIA, stația PN Dăbuleni, care alimentează canalul W3, având ca beneficiar OUAI Dăbuleni şi stația PS, care alimentează canalele W1, W1N1 și W2, al cărei beneficiar este S.C. AGRONOVA, alături de alți beneficiari.

Trebuie sa recunosc ca nenea Daea ma surprinde placut, asa comunist cum e el , dar vad ca sse tine de cuvant cu repornirea sistemului de irigatii. Intradevar cum spunea elphax e o picatura dar macar e un inceput.