Piata fortei de munca in Romania

[panzer]

off off off!

Oribil topic-ul asta. Situatia s-a discutat un pic asa "off the reccord" si la intalnirea after work de la Bucuresti.

Trecem prin a doua revolutie a fortei de munca. Prima a fost intre 1996-2000 cand plangeau toti patronii de la Apaca (gen) ca le cresc costurile si nu mai rivalizeaza cu Bangladesh-ul! Vroiau energie gratuit. Nu li s-a dat. Azi Lidl scrie prin tot Bucurestiul cat de bine le este oamenilor daca lucreaza la ei, se pot ocupa si de sanatate! Nu zau!

Eu vreau sa va spun cateva mici considerente personale care vor si deranja un pic:
- Este un joc de PR: hai sa mutam oamenii din Moldova in Ardeal. 12500 lei relocation bonus. Pariu castigat. Hotararea de guvern a trecut. Bancul este ca efectul va fi Zero. Mai stam de vorba peste 1 an de la trecerea hotararii de guvern. Ideea principala pentru prim ministrul nostru emancipat: moldovean fiind de ce as pleca in Timisoara pentru 2000 lei / luna sa lucrez la Elba (sa zicem caci era un articol cu patronul care ar mai deschide o sectie de productie dar nu are cu cine!) cand pot sa plec in Italia sa lucrez pe 1000 euro/luna + cazare. Daca vroia, domnul patron de la Elba deschidea noua sectie la Barlad. Daca doar vrea sa plateasca la ZF pentru imagine, sa o faca. Si cu relocation bonus tot nu va vedea picior de moldovean nou in noua lui sectie. Parol!
- Zilierii nu muncesc cu 100 lei/zi. Dar nici nu sunt in stare sa justifice suma asta.
- Pe strada mea, langa Bucuresti intr-o comuna, am ramas fara bone si doamne la curatenie. Merg la munca la "multinationala", pentru ca au Carte de Munca. Foarte bine. Stiu 3 cazuri in ultimele 6 luni in care oamenii si-au gasit de munca altfel decat la negru. Foarte bine. Asa si trebuie.
- 1500 lei + bonuri de masa la pretuile de azi, nu este salariu. Este exploatare. Toti cei care ati facut business case-uri pe salarii dinastea aruncati PPTul la gunoi! Not gonna happen. Fabricile serioase de langa Bucuresti merg spre un 3500 lei/net sau chiar mai sus. Si nu au probleme de attrition.

Va fi mult zgomot in urmatoarea perioada din 2 motive:
- cu 1500 lei nu intorci un roman din strainatate.
- incepe sa ne loveasca tare scaderea natalitatii. Incepe.

Pentru @frunzaverde, pe care dealtfel il apreciez foarte tare.
- Eu am facut scoala generala intr-un cartier muncitoresc din Buzau. Cea mai slaba clasa (aia de parintii nu se intereseaza deloc de soarta scolara a puradeilor). La final de clasa a 8a vreo 4 au intrat la licee teoretice si ulterior la facultate. Unul nu spunea 3 vorbe nici in rusa nici in engleza, mate stiam vreo 2, si am avut noroc de o profa f buna de Romana doar in clasa a 7a si a 8a, asa am intrat la licee bune. Pana si eu am invat engleza tarziu la liceu de la o prietena si prin meditatii. Azi toti vorbesc macar o limba straina: Engleza, spaniola sau italiana. Invatata la sursa. Deci niciodata nu a fost o problema de capacitate intelectuala. Doar a profesorilor. Azi merg la training-uri foarte avansate iar profii au urmatoarea zicala "ce ramane in mintea elevului este strict responsabiltatea trainer-ului!" Adica repeta, face asocieri haioase sau grave, orice ca mesajele sa ramana in mintea cursantului. Toate astea sunt o "palma" pe fruntea invatamantului romanesc (cel vechi si cel actual).
- ma plimbam printr-un oras din Danemarca. Cu BUSul. (apropo, au acelasi sitem de cartele de hartie pe care il avem noi la metrou). Si cum nu pricepem neam unde trebuie sa ma cobor am intrebat soferul. Acesta mi-a raspuns intr-o engleza impecabila. "Dar cum se face ca toata lumea vorbeste Engleza in Danemarca? am intrebat. Raspunsul a fost simplu: "Pai, se face la scoala!". Am zambit ironic gandindu-ma la cate am facut eu la scoala si nici nu imi mai aduc aminte fata profului, daramite despre ce era materia! Zilele trecute ma intrebam ce am facut eu un an intreg le Econometrie si cum am luat 10 dar nu stiu nici macar cu ce se ocupa materia asta!
- impozitarea proprietatii vs a muncii: n-ai sa o vezi implemenatata nicaieri in lume. Proprietatea este in mana celor batrani >50 ani. Ei fac legile. Vezi toate parlamentele din lume. Acestia nu vor accepta in veci sa isi impoziteze "munca si agoniseala de o viata = proprietati" in detrimentul muncii celor tineri. Chirii platesc tot cei tineri. Mai degraba am milita pentru o taxare mai mare a consumului (ca tot e made in China preponderent) versus Munca si Proprietate. Repect pentru ministrul francez al Finantelor. Din pacare desi de origine romana, omul e ministru la ei nu la noi.

Industria poarta urmatoarea vina. A noastra sau "multinationala".

Pe de alta parte este o poveste de evolutie:
- acum 10 ani nu gaseai un manager superior (Exec) in Romania de origine romana. Doar multinationalele au investit in training-ul lor. Acum se gasesc. Dar f putini.
- nici azi nu gasesti in Romania un CFO adevarat. 3-4 pe ici si colo, dar trainuiti de altii. Si spun asta pt ca am cam interactionat cu unii din India si am ramas masca. Am pus mana pe carte instant. (nu lucrez in finance, dar n-am de ales, interactionez cu ei!)

Acesta este un subiect mai important decat infrastructura in aceasta tara. Dar nu o sa apara prea curand o comunitate "peUndeInvat.ro" asa ca il mai poluam pe Ionut.

Si o ultima idee: nu mai faceti aprecieri la adresa copiilor din ziua de azi pana nu ii intelegeti. Generatia Y (millenials) si cele care urmeaza sunt diferite foc, dar nu mai slabe decat cele vechi. Sunt organizatii foarte mari care studiaza noua generatie, In "psychology today" apare saptamanal un articol beton despre noua generatie. Tool-urile de training se adapteaza deja pentru ei si noile tehnologii. Incep sa faca legea.

[infraAdi_ro]

Am gasit aceste harti cu castigurile salariile din Romania-e interesant

În prima hartă aveți distribuția teritorială a câștigului salarial mediu brut lunar, pentru anul 2015. Datele sunt luate din INSSE Tempo Online, seria de date FOM107E.

Nu sunt salariile. Sunt câștigurile salariale, adică și sporurile. Societatea vorbeste despre câți bani primesc oamenii, presa vorbește despre câți bani ar vrea oamenii să primească iar opoziția ( de data asta cea roșie; o fac și galbenii când le convine ) vorbește despre câți bani vor primi oamenii.

Evident, se observă cu ochiul liber că salariații din Timiș au primit, în 2015, cu mai mult de 500 de lei decât gălățenii. Adică un sfert. Suma trecuta în dreptul fiecărui județ este însoțită de un procent. +25% cazul Timișului, -17% în cazul Vasluiului. Este raportarea câștigului salarial din județul respectiv față de media națională, de 2.335 de lei.

Chenarul albastru înseamnă că în județul respectiv se câștigă peste media națională. Procentul arată cu cât. 13 județe sunt în situația asta, dar nu toate au fost conduse de PNL în formă continuată. Gorj, Dolj, Constanța, chiar n-au treabă cu PNL-ul. Dacă e chenar roșu, înseamnă că acolo se câștigă sub media națională. Sunt 26 de județe în situația asta. Și, ce chestie, nu toate au fost conduse de PSD în formă continuată. La Vaslui, da, așa e. La Teleorman da. Însă Călărași e un fost fief PNL. Alba, deasemenea. Bihorul, ce să mai vorbim.

[infraAdi_ro]

Invatamant

Ce e cu chenar albastru înseamnă că în învățământ, în județul cu pricina, s-a câștigat în anul 2015 peste media câștigurilor salariale din județul respectiv. Sunt 34 de județe în care, în anul 2015, salariații din învățământ au câștigat, în medie, mai mulți bani decât media celorlalți.

La Galați, cu 15% în plus. În Satu Mare, cu 28% în plus. În Ialomița, wow, cu 54% în plus. Mai pe românește, oricât de puțin ar câștiga profesorii de acolo, ei sunt mai bine plătiți, în medie, decât pălmașii. Asta pentru cei care vorbesc despre respectul pentru profesie. Sunt și județe în care situația e invers: Brașov, Sibiu, Dolj, Ilfov, județe în care profesorii sunt plătiți, în medie, cu mai puțini lei decât sunt plătiți ceilalți salariați din județ.

Ce mă șochează este diferența enormă între județele cu cel mai mare câștig salarial în învățământ, Argeșul, Timișul, Iașiul, Ialomița și județul Vâlcea, unde e cel mai mic. De la 3.358 lei la 1.654 lei e ... dublu!

Și altă explicație pentru situația statistică nu am decât sporurile. Pe această hartă vedem, de fapt, cât de bătrâni sunt profesorii, că prin vechime adaugi la salariu și cât de gros e teancul de diplome și specializări în temeiul cărora mai primești ceva procente la salariu.

Dap, masteratele și doctoratele.

Și e și explicația pentru care în rândul cadrelor didactice se vede, de foarte multe ori, frustrare: O medie de 3.000 de lei nu înseamnă că toți câștigă 3.000 de lei. Nici pe departe. Dar înseamnă că pentru fiecare cadru didactic plătit cu 1.500 de lei ( brut ) e un alt cadru didactic plătit cu 4.500 de lei ( tot brut ).

[infraAdi_ro]

Sanatate

Situația câștigului salarial brut lunar în sănătate. Pe anul 2015. La fel, raportat la câștigul salarial mediu al celorlalți salariați din județ.

Aici, lucrurile sunt mai echilibrate. 18 județe ( cele cu chenar albastru ) sunt peste medie dar diferența nu mai este chiar atât de mare. Adică da, uite, personalul medical din Brăila a fost plătit în 2015 cu +18% mai mult față de restul angajaților din județ.

La fel în Bihor, tot cu +18%. Singura diferență care ,,sparge graficul" este în Ilfov și este o diferență în minus, de -43% față de câștigul salarial al tuturor angajaților în Ilfov.

Iar marja dintre cel mai mare câștig salarial în sănătate și cel mai mic, între București ( 2.782 lei ) și Giurgiu ( 1.776 lei ) este de 37% și nu de 100%, ca în cazul câștigului salarial în învățământ, între Argeș și Vâlcea.

[infraAdi_ro]

Administratie publica si aparare,asigurari sociale din sistemul public

Situația câștigului salarial brut lunar în administrație publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public pe anul 2015.

Raportat la câștigul salarial mediu al celorlalți salariați din județ.

Aici avem un dezechilibru total între categoriile de bugetari, însă repartizat uniform pe hartă.

Cu excepția Ilfovului, unde cei din administrație câștigă, în medie, mai puțin decât restul lumii, peste tot în țară avem în administrație salarii mult mai mari.

În Satu Mare vorbim de dublu. În Galați, Suceava și Sălaj, mai mari cu peste 80%. Dacă în cazul învățământului erau 4 județe cu salarii mai mari de 3.000 de lei și în cazul sănătății nu era niciunul, în cazul administrației avem trei județe cu sub 3.000 de lei, dar cu foarte puțin sub acest prag ( Ilfovul, 2.801, Giurgiu 2.933 lei și Teleormanul, tot cu 2.933 lei ) și 5 județe ( Galați, Timiș, Dolj, Satu Mare și Cluj ) cu peste 4.000 de lei lunar.

[Ionut]

Domeniul cu cei mai mulţi angajaţi. Chiar şi aşa, sunt tot insuficienţi

Domeniul din România cu cei mai mulţi angajaţi este cel de şofer de TIR. 145.000 de oameni conduc maşini de mare tonaj. Sunt mai mulţi chiar şi decât vânzătorii din magazine. Şi nu sunt de ajuns. Companiile de transport se plâng că nu reuşesc să găsească suficienţi şoferi. Creşterea rapidă a sectorului transporturilor poate fi însoţită şi de riscuri.

Digi24

[dr4qul4]

cred ca mai sunt inca 100.000 prin Europa. Nu stiu cum se face, dar la toate importurile pe care le fac dau numai de soferi romani sau moldoveni (cu cetatenie romaneasca in acte).

Ori la straini le e frica sa vina pe aici, ori sunt foarte multi romani in domeniu.

Plus ca mai cunosc pe cineva care lucreaza la o firma care face transport de marfuri dar intre Franta/Belgia/Olanda/Marea Britanie. de obicei pleaca un microbuz cu 10-15 soferi romani pana in Olanda unde are firma sediul. Stau cate 2 saptamani acolo si 2 acasa.

[panzer]

@euromau, foarte faine graficele. Merci pentru ele.

Explicatia pentru unele concluzii e simpla: in unele judete spitalul judetean este cel mai mare angajator.

Gasesti pe acolo si un grafic cu numarul de angajati la privat comparativ cu populatia activa din acte (recensamant)? Cred ca o sa avem o surpriza mare foc.

Pe de alta parte o stire de zilele acestea: Anul acesta sa va livra cel mai mare numar de locuinte: 36.000! Eu tot nu pricep. Pentru cine sunt locuintele astea?

[Ionut]

Un sfert dintre angajați au salariul minim, șoferii de camion sunt cei mai mulți astfel plătiți

Un sfert dintre angajați sunt plătiți cu salariul minim, potrivit unui studiu realizat de Institutul Național în domeniul Muncii și Protecției Sociale, solicitat de Guvern pentru a stabili salariul minim. Numărul de contracte de muncă active raportate de Inspecția Muncii în octombrie era de 6.260.755, din care contracte de muncă la normă întreagă 5.154.145. Dintre acestea, 1.500.000 erau încheiate pentru salariul minim. 23,4% erau în industrie prelucrătoare, 21,7% în comerț, 10,6% în construcții și 10,4% în activități de servicii administrative și activități de servicii support.

Profit.ro

[Ionut]

Subvenția pentru firmele care angajează tineri și șomeri urcă la 900 lei.
Șomerii care își schimbă domiciliul pentru angajare primesc 12.500 lei de la stat

Firmele care vor angaja absolvenți sau șomeri vor primi, începând cu 3 decembrie, o subvenție majorată de la 500 la 900 lei timp de un an, dacă îi păstrează în firmă cel puțin 18 luni. Totodată, șomerii care își schimbă domiciliul la o distanță mai mare de 50 kilometri, pentru a deveni angajați, vor beneficia de o primă de instalare de 12.500 de lei.

Profit.ro

[Ionut]

Legea salarizării: Cel mai mic salariu din sectorul bugetar va fi de 1.625 de lei;
cel mai mare - 22.000 de lei

Proiectul Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice propune 116 clase de salarizare, cel mai mic salariu în sectorul bugetar urmând să fie de 1.625 de lei, iar cel mai mare de 22.000 de lei. Conform proiectului menționat, distribuit miercuri de Federațiile sindicale, în sectorul bugetar, raportul între cel mai mic salariu de bază și cel mai mare salariu de bază este de 1 la 13. Aplicarea legii ar putea începe la 1 iulie 2017 și se va extinde până în anul 2021, însă în proiect nu se precizează și procentul anual de creștere.

Agerpres

[Ionut]

Un austriac economisește lunar 216 euro, iar un ungur strânge 52 euro. Cât pune deoparte un român

Românii reușesc să economisească, în medie, doar 46 de euro lunar, de aproape cinci ori mai puțin decât un austriac, care reuște să pună deoparte 216 euro lunar, potrivit unui studiu efectuat de grupul financiar austriac Erste, care deține cea mai mare bancă din România, BCR. Suma economisită lunar de un român a rămas neschimbată în acest an, față de 2015. În schimb, un austriac economisește cu 7,5% mai mult în acest an. În topul țărilor analizate în studiu, austriecii conduc detașat, urmați de slovaci (97 de euro lunar), cehi (77 de euro), croați (57 euro) și unguri (52 de euro). Singurii care stau mai slab decât românii sunt sârbii, cu 34 de euro economisiți lunar, arată news.ro.

Totodată, 27% dintre români nu sunt deloc satisfăcuți cu suma de bani economisită. Ei sunt depășiti doar de croați (35%) și de unguri (31%). Totodată, 40% dintre români consideră că economisirea este foarte importantă, fiind depășiți doar de unguri (50%) și la egalitate cu sârbii (40%). Urmează austriecii și croații (33%), cehii (27%) și slovacii (17%).

Profit.ro

[Ionut]

Pâslaru: Legea salarizării personalului bugetar are un impact financiar de 19,5 miliarde de lei

Proiectul legii salarizării personalului plătit din fonduri publice are un impact bugetar de 19,5 miliarde de lei și prevede creșteri mai mari pentru categoriile care nu au beneficiat în ultimii ani de majorări salariale, a declarat, sâmbătă, ministrul Muncii, Dragoș Pâslaru. "Nu aș începe cu epitete, să spun că legea este proastă sau că nu este proastă. Mă uit în spate și ce văd: o lege din 2009-2010 despre care a spus toată lumea că este bună, dar nu a fost pusă niciodată în aplicare, pentru că ar avea un cost prea mare, 45 de miliarde (de lei — n.r.). Apoi am auzit în spațiul public că de anul trecut ni s-a lăsat o lege minunată, cu impact de 41 de miliarde, care trebuia aplicată a doua zi. Parlamentul a avut majoritate, deci putea adopta acea lege de sute de ori. Am înțeles că nu s-a adoptat pentru că s-a avut încredere în Guvern că o adoptă el. Păi cum să adopte Guvernul o lege de 41 de miliarde? Deci este o ipocrizie să spui despre o lege că este bună sau este proastă, dar, dacă o lege bună este o lege inaplicabilă, atunci eu nu mai știu ce este bun și ce nu este bun", a comentat ministrul.

"Problema care se pune este așa: ce scop are această lege? Primul scop este să rezolve inechitățile și să pună toate familiile ocupaționale pe un sistem de echivalență. Exact așa cum fusese discutat și agreat în 2009-2010. Rezolvă legea lucrul acesta? Răspunsul este: da. În al doilea rând, ce trebuie să facă această lege? Să îmi asigure echitatea, astfel încât cei rămași în urmă față de echivalențele pe care le stabilisem odată să aibă creșterile cele mai mari. Se întâmplă lucrul acesta? Da. Asistența socială, persoanele din administrația publică locală, contractual sau funcționari publici, cei care sunt în cercetare și cultură, cei care au rămas în urmă față de ce s-a întâmplat în ultimii ani, când s-au dat creșteri pentru o categorie sau pe câteva categorii, au creșterea cea mai mare. Este în acest moment o diferență între cât cresc salariile la anumite categorii? Da, pentru că unele au mai crescut între timp și unele, nu. Justiția, de exemplu, nu poate crește cu mai mult de 12%, pentru că deja sunt la un nivel de echivalență pe această corelație între familiile ocupaționale mai sus, dar nu înseamnă că nu cresc. Cine este nemulțumit? Fiecare dintre familiile ocupaționale și-ar dori să crească salariul cu 100% și este legitim, dar întrebarea este ce să alegem între să mă duc și să fac lobby ca pentru familia mea ocupațională să obțin un 10-15% sau să accept că în această țară avem și noi nevoie de reguli, de un cadru unitar în care toată administrația publică este tratată acolo unde îi este locul", a arătat ministrul Muncii.

"Problema ordonanței 20 modificată este că alocă 4,85 miliarde pentru două sectoare. Eu nu spun că acele sectoare nu ar fi prioritare. Dacă vă uitați în lege, legea crește salariile acelor două sectoare, Sănătate și Educație, mai mult decât în proiectul din Parlament cu încă 10-15% peste ce dă Parlamentul și așa este normal, pentru că sunt sectoare prioritare pentru societate. Dar dacă încep cu aceste două sectoare și le aloc 4,85 miliarde, aceasta înseamnă că toți ceilalți trebuie să mai aștepte doi ani de zile ca să poată să vadă și ei o creștere. Eu nu pot să le spun asistenților sociali din această țară că ei trebuie să aștepte încă doi ani, nu pot să le spun celor din administrația publică locală sau soldaților că trebuie să mai aștepte doi ani de zile", a susținut Pâslaru.

"Masa salarială într-o țară precum România ar trebui să aibă o anumită pondere în PIB. Asta am făcut și noi. Am încercat să ducem, până în 2022, pe 7,6-7,5% din PIB, ceea ce este conform bunelor practici internaționale", a continuat oficialul guvernamental.

Proiectul Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice propune 116 clase de salarizare, cel mai mic salariu în sectorul bugetar urmând să fie de 1.625 de lei, iar cel mai mare de 22.000 de lei. Conform proiectului menționat, distribuit miercuri de Federațiile sindicale, în sectorul bugetar, raportul între cel mai mic salariu de bază și cel mai mare salariu de bază este de 1 la 13. Aplicarea legii ar putea începe la 1 iulie 2017 și se va extinde până în anul 2021, însă în proiect nu se precizează și procentul anual de creștere.

Agerpres

[Ionut]

Peste 61% dintre angajații din România sunt fericiți la job (sondaj)

Chestionarul #HappyLaJob a pornit cu întrebarea "Ești Happy?", la care 65% dintre participanți au răspuns pozitiv. Mulțumirea la locul de muncă a fost însă evaluată prin intermediul a cinci piloni principali ai fericirii în viața profesională: pasiunea, onestitatea, echilibrul dintre viața personală și cea profesională, impactul activității în cadrul companiei și evoluția în carieră.

Astfel, 68% dintre respondenți s-au declarat pasionați de jobul lor și au confirmat că pun pasiune în ceea ce fac în fiecare zi, 56% dintre participanți simt că au parte de transparență la locul de muncă, iar 63% dintre respondenți spun că reușesc să atingă un echilibru sănătos între viața personală și cea profesională. De asemenea, 70%, cel mai mare procent din întregul sondaj, simt că munca lor face diferența în companie sau în societate, într-un fel sau altul, iar 46% consideră că au locul și oportunitățile necesare pentru a evolua la job.

Agerpres

[TibiV]

46% consideră că au locul și oportunitățile necesare pentru a evolua la job.

Agerpres

Jumatatea goala (si este "jumatatea mai mare") a paharului spune ca 54% nu consideră că au locul și oportunitățile necesare pentru a evolua la job...