Poduri, pasaje și viaducte

[north]

Se intampla si la case mai mari...
Ieri seara s-a prabusit un pod de autostrada aflat in constructie, pe autostrada A7 in Germania. Deocamdata nu se stie de ce...Detalii:
http://www.spiegel.de/panorama/gesellschaft/a7-autobahnbruecke-bei-werneck-eingestuerzt-es-stehen-alle-fachleute-hier-und-sind-sprachlos-a-1097890.html
si o galerie de imagini aici:
http://www.spiegel.de/fotostrecke/autobahnbruecke-in-bayern-eingestuerzt-toter-und-verletzte-fotostrecke-138360.html

Wow...
Bine ca nu a cazut podul de pe firul aflat in trafic...

^^ Constructorul este Max Bögl. Stiu ca n-are legatura, dar tot ei au construit pista aeroportului din Sibiu care a luat-o la vale. Singura concluzie este ca iata cum si o firma din Germania poate da rateuri...  Pacat de victime!

Ei... dacă ne uităm mai bine vedem armătură + schelărie:



Da', mă rog, sigur că mai bine sună pentru presă "pod de autostradă prăbușit" decât că a cedat armătura (și a antrenat dărâmarea schelăriei) de la reconstrucția unui pod de autostradă...
Într-adevăr, după ce am citit, Max-Boegl era contractor principal, dar accidentul s-a petrecut când unul dintre subcontractorii responsabili cu turnarea betonului efectua lucrări, cf. aici (aici puteți găsi mai multe informații despre accident - în germană, dar și video/imagini).

Este vorba despre acest proiect:



Însă sunt curios cum s-ar fi putut întâmplat așa ceva. Așteptăm lămuriri de la @alecu26 :P

LE: Dacă nu este clar, nu am nimic împotriva antevorbitorilor / pro Max-Boegl [deși personal apreciez ce au făcut și cum s-au mișcat pe relicitarea DN 17 între lim. CJ/BN și Bistrița... și și mai mult apreciez că DRDP Cluj a lăsat acolo - unde este cazul - limitele de 70 în localitate, nu ca pe Cluj - Dej!], dar am vrut să scot în evidență cum se poate deforma prin presă un fapt. Chiar și în Germania. ...Până la urmă Der Spiegel este un tabloid.

[alecu26]

1. Nu a fost Geiger acolo?  La reabilitare dej bistrita?
2. Nu pot sa-mi dau seama care e soluția tehnica a suprastructurii. Dacă e metalica poate fi o greșeală gen ce sa întâmplat la mall în Oradea. La podurile în conlucrare otel- beton momentul critic e la tur are betonului. Adică acele eforturi dimensioneaza structura metalica......greutatea betonului proaspăt fiind foarte mare. După aia încep sa lucreze în mod unitar....sa conlucreze și podul devine mult mai rezistent.

Dacă e beton suprastructura foarte ușor poate ca a cedat un element a schelei de susținere.

Vancouver sigur știe mai multe.

[vancouver]

Am citit si eu stirea din Germania, este socant ce s-a intamplat acolo (mai ales ca eu am lucrat si personal la betonari de poduri).

Prabusirea s-a produs imediat dupa finalizarea unei betonari tablierului. Betonul era inca proaspat, inca nu se intarise. Greutatea acestuia + a armaturii + a cofrajului + a cablurilor de pretensionare care se vad pe acolo, toate astea trebuiau tinute de esafodajul provizoriu construit sub pod. Posibil sa se fi facut aici o greseala, fie s-au folosit elemente vechi, partial ruginite, fie s-a dimensionat eronat (insuficient) numarul sprijinirilor, fie cineva a uitat sa puna niste elemente si altcineva nu a verificat.

Concurenta in Germania este incredibil de acerba, Max Bögl lucreaza cu firme din Serbia si Croatia in mod constant, la preturi extrem de mici iar alte firme nu prea au acces decat daca vin cu preturi inca si mai mici (probabil e vorba si de mita acolo, ceea ce genereaza un control mai putin riguros, firmele de casa fiind sigure ca iau contracte in continuare).

E mare norocul ca nu au murit mai multi oameni si numai unul, probabil betonarea era gata si nimeni nu se mai afla chiar pe zona de beton proaspat, sau poate doar acesta care a murit si vibra ultimele zone sau tragea la dreptar. De mentinat ca uneori se utilizeaza mese vibrante, adica un fel de grinda metalica prevazuta cu vibratoare, care trage betonul exact la cota corecta. Aceste mese vibrante sau chiar vibratoarele obisnuite induc vibratii in toata structura esafodajului provizoriu si posibil sa fi dus si la slabirea unor legaturi.

PS. Pentru cei care nu inteleg ce fel de structura este acolo: este un tablier de beton armat precomprimat, in forma de dublu T, adica asa: TT , picioarele T-urilor fiind un fel de grinzi uriase. Totul executat monolit, la fata locului. Si probabil betonat intr-o singura etapa pe un camp (o deschidere) intre 2 pile ale podului. Daca se betonau numai picioarele T-urilor, se lasa 2-3 zile sa se intareasca (sau chiar si numai cateva ore), iar placa propriu-zisa intr-o etapa ulterioara, atunci cel mai probabil nu se intampla nimic, grinzile preluand deja din eforturi si ducandu-le deja partial spre pilele propriu-zise.

[Ranger]

Am si eu o intrebare pt specialistii de pe forum. De ce nu se mai construiesc poduri in arc? Am observat ca atat in cazul lucrarilor la autostrazi, cat si la CF, se foloseste sistemul grinda simplu rezemata, si cu totul ocazional poduri hobanate. Un pod in arc nu ar fi util in cazul traversarii cursurilor de apa, pt a elimina pila din albie?

[ciprebbe]

Costuri.
Asta e rezultanta pretului cel mai mic.

[vancouver]

S-au construit recent 2 astfel de poduri in Bucuresti, peste Dâmbovita. Unul este parte a pasajului Basarab, la trecerea de la Grozavesti, celalalt este parta a pasajului Calea Vacaresti - M. Bravu. Deci se fac.

[TibiV]

Se fac, dar probabil doar atunci cand "constragerile exterioare" nu permit altceva - asa cum sunt constrangerile din interiorul unui oras.
Cand faci un pod de A/DN/CF in camp, constrangerile astea cam dispar.
Cele doua poduri amintite de tine chiar sunt destul de speciale. Si sunt singurele din Bucuresti - cel putin pana acum.
(Podul/pasajul de la strapungerea N.Grigorescu este la vreo 3 km mai in aval fata de cel de la M.Bravu, si nici vorba de "arc"... )

Iar despre intretinerea viitoare a celor doua poduri amintite - mai bine sa nici nu vorbim...
Iti da adiarc destul detalii despre cum se face intretinerea in tara asta.
Chiar mi-e teama pentru momentul in care se va pune problema unui RK la cele doua poduri, desi pe mine probabil ca nu ma va mai afecta.
Uita-te cat dureaza lucrarile la vechiul pod de la Agigea (chiar daca nu este "arc", dar tot sunt niste cabluri acolo...) - ani de zile de chinuiala si restrictii de trafic...

Eu cred ca la noi trebuie aplicata in continuare regula "keep in simple". Mai ales daca este si "cheap"...

[Ranger]

OK, multumesc. Poate m-am exprimat eu gresit, insa ma refeream la arc sub pod (sau arcada, nu stiu exact cum ii spune). Cunosc cele doua poduri mentionate, am circulat destul de mult pe ele, mai ales pe cel de la Basarab. Ideea e ca vasusem o serie de imagini cu niste poduri destul de impresionante. De exemplu, la noi:

[alecu26]

1. Podurile în arc sunt de trei tipuri: cale jos, cale sus, cale la mijloc.
2. Intradevar...restricțiile sunt importante...și aspectul estetic. Dacă nu sa făcut pod în arc la by pass arad, sau la Cernavodă Medgidia peste Canal,  nu cred ca vom avea ocazia sa vedem pod în arc în alte situații. 
Poate la CF. De ex. La CF se va face pod în arc peste Târnave la ieșire din Sighișoara.

[vancouver]

Podurile in arc cu cale sus, ca in imagine, sunt f. bune atunci cand avem o deschidere mare (70-150m) peste o râpa f. abrupta. Se evita astfel complet lucrul in zona foarte abrupta, arcul se poate executa prin pasirea / glisarea cofrajului (gen podul peste Mures de la Arad - care intr-un fel este in arc, chiar daca un arc extrem de plat). La capete arcul are insa nevoie de niste picioare / structuri enorme (culeile arcului), care sa preia intreaga forta transmisa pe arc (fiecare picior jumatate din greutatea arcului si a tot ce se afla peste el, plus daca arcul este metalic, are tendinta sa se desfaca, deci culeea trebuie sa preia inclusiv aceasta forta). Cu atat mai mult se preteaza situatia unei vai abrupte, cand malul vaii ofera in mod natural locul de ancorare al capetelor arcului, in schimb o constructie orizontala sau verticala acolo ar fi dificil de stabilizat in mal. Practic podul in arc apasa in peretii malului si-l stabilizeaza, deci ajuta la propria lui rezistenta in timp.

O alta situatie in care se poate face un arc este un viaduct lung (1-2-3 km sau chiar mai mult), care poate fi construit pe un sir lung de pile (picioare) verticale. Dar estetic arata rau si functional macar una sau doua pile trebuie dublate, ca sa preia din deplasarile orizontale si podul sa nu cada ca la domino. Si atunci un arc central vine numai bine sau poate 2-3 arce daca viaductul este extrem de lung. Aceasta situatie o sa o avem la trenurile de mare viteza, unde va exista necesitatea unor viaducte f.f. lungi.

Exista asadar avantaje in anumite situatii si cu certitudine se vor construi si poduri in arc.

[Ranger]

Multumesc de explicatii, devine mai clar. In acest caz, voi urmari mai atent topicul dedicat pe feroviar

[alecu26]

Vancouver. ...parcă tu ai pus pe ssc cândva niște poze cu un pod în arc, proiect tip, făcut pe liniile de mare viteza din Germania. Parcă de Zublin. Le mai poți pune odată?  Așa sa ne clătim ochii.

[TibiV]

Pana gaseste vancouver, am dat eu peste asta...Viaductul Langwieser din Elvetia.
Dar este vechi de 102 ani, facut in 2014. Facut insa de  Eduard Züblin, conform Wikipedia ( aici...)
Mie chiar mi se pare o "clatire" pentru ochi...

[vancouver]

Luati de colea. La acest pod de langa Ilmenau, Germania, arcurile au mai mult rol estetic, s-a lucrat pe esafodaj de jos. Nu e nici o râpa adanca sub ele. Podul este de cale ferata ICE, s-a lucrat din 2008 pana prin 2011, se spara ca linia de cale ferata de mare viteza sa fie deschisa in 2017. Sau 2018. Pe aceeasi linie s-au facut alte poduri inca din 2004-2005. De aceea spun ca proiectele grele, dificile, trebuie derulate pe 10-15-20 de ani, de ex. trecerile muntilor pe autostrada. Astfel si efortul financiar devine suportabil. E gresit sa spunem ca nu avem bani. Trebuie demarate proiectele si mers in limita posibilitatilor.

Unele poze sunt mari, click pe ele ca sa vedeti la dimensiune originala.

[TibiV]

arcurile au mai mult rol estetic, s-a lucrat pe esafodaj de jos.

Daca tot facem ceva, de ce sa nu placa ochiului ?...
Pe masura ce vedeam pozele, ma intrebam cati romani or fi lucrat acolo...
Noroc cu ultima poza...