Economia Romaniei: discutii, proiecte, conexiuni cu infrastructura

[TibiV]

Radu Craciun este un economist de nota 10...

[tom_sawyer]

PNL nu are nicio reţinere să susţină orice fel de măsură, "chiar şi drastică şi abruptă", pe care o va lua Ministerul Finanţelor, a afirmat, luni, purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuţ Stroe, care a precizat că se aşteaptă ca, după întâlnirea premierului cu ministrul Marcel Boloş şi alţi miniştri, să rezulte un plan concret de diminuare a cheltuielilor bugetare.

,,Haideţi să vedem – premierul României, împreună cu Ministrul de Finanţe şi ceilalţi miniştri propuneri au şi cu siguranţă la 1 septembrie vom avea şi măsurile pe care, subliniez, le vom susţine şi noi", a adăugat Stroe.
economica.net

Ministrul Finanțelor: Cheltuielile sunt colosale pe partea de funcționare a instituțiilor statului. Deficitul a trecut de 4%
hotnews.ro

[TibiV]

Hehe, de cata vreme ne tot spun colegii cu pregatire economica ca vin vremuri kkcioase...

 

[tom_sawyer]

Economiştii români au deplâns creşterea economică de doar 0,8% anunţată de INS pentru trimestrul al doilea şi prevăd un viitor complicat din cauza deficitelor gemene în creştere (deficitul bugetar şi de cont curent) care vor obliga guvernul viitor să caute măsuri de ajustare fiscală.

[...]Aşadar, procentul de creştere de 0,8% cât a înregistrat România în T2 este exact procentul de creştere mediu înregistrat de UE. Problema este că economiştii români se aşteptau la creşteri mult mai mari, de 2-3%, pentru că aşa sugerau datele lunare. Când, în T2, consumul îţi creşte cu 9,9%, este de aşteptat ca acesta să se vadă şi în creşterea economică. Când pui miliarde de euro în drumuri şi autostrăzi, este de aşteptat ca acest efort să se vadă şi în creşterea economică. Când laşi deficitul bugetar să urce la 7% din PIB, o sumă uriaşă ce trebuie rambursată, un observator neutru ar putea judeca că trebuie să fie vreun calcul la mijloc, altfel nu te-ai imprumuta pentru salarii şi pensii doar ca să vezi cum creşte consumul din bunuri de import. Or, toate aceste cheltuieli nu s-au văzut în creşterea economică şi nu există, deocamdată, explicaţii clare venite din partea celor care prognozau creşteri de 2-3% în T2.
ZF


Invitat de HotNews.ro să scrie pe tema acută a nivelului scăzut de creștere a economiei românești, economistul Sorin Anagnoste, Prodecan al Facultăţii Administrarea Afacerilor cu predare în limbi străine, atrage atenția că la costuri fixe în buget o creștere mai mică decât prognoza va atrage nevoia unor împrumuturi mai consistente.

Toate băncile își recalculează acum creșterea economică pentru tot anul între 1 și 2%. Dar, atenție! Bugetul pentru anul 2024 a fost construit pe o creștere de 3,4%. Deci, urmează mai multe împrumuturi! Dezamăgirea mea și a altor colegi/economiști este că ne așteptam la o creștere de minim 2%, generate în special de consumul populației și de investițiile guvernului în infrastructură


Conform Institutului Național de Statistică (INS) produsul intern brut al României a crescut cu 0.8% în trimestrul al doilea din anul 2024.

Înainte de a analiza de unde a venit creșterea și alte detalii aș avea câteva observații:

    România are nevoie de o creștere economică mult mai mare pentru a recupera decalajul față de țările din Vest, nu să fie în medie.
    Dacă acum, când avem deficite uriașe (bugetar și de cont curent), avem o creștere în medie, atunci ce se va întâmpla când se vor corecta aceste deficite? (ex. în special cel bugetar).
    Anul 2024 are din ce în ce mai multe asemănări cu anul electoral 2008, despre care știm toți care a fost nota de plată.
    Ca un reper, economia Poloniei a crescut în aceeași perioadă cu 4%, iar a Spaniei cu 2,9%. Până și vecinii noștri bulgari au avut o creștere de 2%. Nicio țară nu are problema deficitului bugetar așa cum o avem noi (ie. ne împrumutăm ca să plătim salarii și pensii!).
    Estimările creșterii economice pentru anul 2024 erau în jurul cifrei de 3,5%. Acum știm siguri că veniturile preconizate de guvernul României nu vor veni, deci deficitul bugetar are șansa să urce spre 9%.
    Toate băncile își recalculează creșterea economică pentru tot anul între 1 și 2%. Atenție! Bugetul pentru anul 2024 a fost construit pe o creștere de 3,4%. Deci, urmează mai multe împrumuturi.
hotnews.ro

[shift2rail]

Sorin, A(na)gnostic in economie, nu stie ca avem venituri fiscale de 27% din pib, cele mai mici din Uniune, cu exceptia paradisurilor fiscale Ireland si Malta?

E o iluzie vanduta de politicieni, si, din pacate, si de unii economisti neoliberali (Croitoru et co) ca poti realiza corectia fiscala de 5-6 pp- noul pact de guvernanta economica impune un spatiu fiscal de 1.5 pp din pib, deci deficitul trebuie redus mult sub limita Maastricht de 3% -doar pe partea de cheltuieli, fara a umbla substantial la fiscalitate.

[tom_sawyer]

Despre enigmaticele evolutii ale economiei romanesti

Zilele acestea ne confruntam cu un tablou economic care, la prima vedere, pare sa nu aiba niciun sens.

Consumul continua sa fie extrem de alert, chiar cel mai alert din regiune, asa cum remarca de curand cursdeguvernare.ro in graficul de mai jos. Cresterea vanzarilor cu amanuntul in Romania accelereaza in comparatie cu indicatorii similari din alte tari din regiune, care dau semne de incetinire.


O astfel de discrepanta a evolutiei din Romania nu ar trebui sa mire avand in vedere ca ea este puternic alimentata de mentinerea unei rate ridicate de crestere a salariilor, dar si de o rata la fel de ridicata de crestere a creditului de consum. Cele mai recente date statistice arata ca, an la an, salariul mediu pe economie a crescut in termeni nominali cu peste 12%, o valoare mai mult decat dubla fata de rata inflatiei. Este o situatie care s-a accentuat in ultimele 12 luni, in conditiile in care inflatia a scazut, dar cresterile salariale au ramas in continuare foarte ridicate. Iar castigurile de productivitate sunt departe de a sustine o astfel de tendinta.

[...]
Avem o economie cu un consum care ramane exploziv si, in paralel, un PIB care da semne serioase de incetinire. Ceva pare sa nu se lege, nu?

Explicatia mea este ca o buna parte din explozia consumului se descarca in importuri. Stabilitatea nefireasca a cursului de schimb, la pachet cu cresterile salariale alimenteaza cererea de bunuri de import, in conditiile in care economia romaneasca nu poate tine pasul. O astfel de evolutie este confirmata de reluarea cresterii deficitului comercial prin accelerarea importului. Insa cresterea deficitului comercial are un impact negativ in calculul PIB-ului, ceea ce poate explica de ce acesta reflecta deja prea putin cresterea sustinuta a consumului. Consumul din Romania se regaseste din ce in ce mai mult in PIB-ul altora...

In acelasi timp, descarcarea unei parti a consumului in importuri a avut un impact benefic asupra inflatiei in pofida cresterilor salariale si a creditului de consum. Un curs valutar surprinzator de stabil, in pofida diferentialului mare de inflatie dintre Romania si zona euro, a servit ca ancora dezinfaltionista cu pretul supraevaluarii leului.

Un exemplu foarte bun este balanta serviciilor turistice invocata recent chiar de Guvernator. In 2023, romanii au consumat (importat) servicii turistice externe in valoare de 8,6 miliarde de euro cu 60% mai mult decat 2019, anul de dinaintea pandemiei. Iar cresterea continua spectaculos si in 2024 cu o rata de de crestere de 33% an la an pe primele sase luni. Cu alte cuvinte, in acest caz, puterea de cumparare a romanilor este folosita pentru importuri de servicii turistice care nu se regasesc in PIB-ul Romaniei. Iar o astfel de situatie o putem extrapola si in cazul altor bunuri si servicii.

Nu se poate continua asa. In momentul de fata nici politica fiscala, nici cea monetara nu sunt restrictive, motiv pentru care consumul este mult peste ceea ce economia locala poate produce. In egala masura, leul este suprapreciat in contextul intrarilor semnificative de bani din PNRR, care nu dau catusi de putina valoarea reala a leului in schimburile internationale. Nota bene, investitiile straine directe acopera doar 27% din deficitul de cont current.

Solutiile nu sunt deloc populare, dar atat BNR cat si guvernul trebuie sa ia bautura de pe masa si sa strice "petrecerea", ca sa il parafrazez pe unul din presedintii Fed, William McChesney. Asta inseamna accelerarea micsorarii deficitului bugetar, incetinirea substantiala a cresterilor salariale din sectorul bugetar, eliberarea excesului de resurse umane din sectorul public pentru a scadea o parte din deficitul sectorului privat, o politica monetara restrictiva care sa limiteze mai eficient cresterea creditului de consum. Odata cu diminuarea semnificativa a cererii de consum si a presiunilor inflationiste, o ajustarea graduala a cursului este necesara catre valori care sa reprezinte mai corect echilbrul fluxurilor comerciale si de capital.

Nu in ultimul rand, alocarea de resurse pentru cresterea potentialul de crestere a economiei. Asta inseamna forta de munca calificata, infrastructura, capital. Este singura cale de a evita stagnarea sau, mai rau, recesiunea. Apasand necontenit pedala consumului nu vom face decat sa asiguram prosperitatea altora si iluziile noastre.

www.raducraciun.ro/despre-enigmaticele-evolutii-ale-economiei-romanesti/

[tom_sawyer]

EXCLUSIV ULTIMA ORĂ Guvernul oprește achizițiile de mobilă, birotică, consultanță din instituții, lansarea de noi proceduri privind studii de fezabilitate, proiectare, achiziții de terenuri. Concerte, doar din sponsorizări. Fără stimulente și combustibil de concediu

Guvernul va cere instituțiilor publice să mențină până la final de an cheltuielile bugetare cu bunuri și servicii cel mult la nivelul mediei plăților efectuate în perioada ianuarie - august 2024, cu excepția cheltuieilor pentru sănătate, asistență socială, educație și celor legate de plata datoriilor sau orgnizarea alegerilor. Executivul va interzice achiziția de mobilier, birotică, cărți sau consultanță până la finalul anului, precum și lansarea unor noi proceduri de achiziții privind investițiilor publice, precum cheltuieli pentru elaborarea studiilor de fezabilitate, achiziții de imobile, inclusiv terenuri sau lucrări de foraj, respectiv cheltuieli cu exepertiză, relevă documentul obținut de Profit.ro.

Totodată, în restul anului 2024, ordonatorii de credite ai autorităților și instituțiilor publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, nu pot organiza proceduri de achiziție publică și nu pot încheia angajamente legale pentru categoriile de cheltuieli prevăzute la următoarele articole de cheltuieli bugetare:
[...]
f) "Studii și cercetări", cu excepția celor care sunt necesare pentru finanțarea proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile și rambursabile;

Citește mai mult la: https://www.profit.ro/perspective/schimbari-legislative-pentru-firme/exclusiv-ultima-ora-guvernul-opreste-achizitiile-mobila-birotica-consultanta-institutii-lansarea-proceduri-privind-studii-fezabilitate-proiectare-achizitii-terenuri-concerte-sponsorizari-stimulente-21713383

[shift2rail]

^ total eronata abordarea, corectia deficitului nu se va putea realiza fara eliminarea scutirilor/reducerilor de impozit pe venit, cass si cas, ptr segmente largi ale societatii: agricultori, IT, constructori, jurnalisti, videochatisti, micro, pfa, dda, samd.
Asta in faza I(2025), deoarece in faza II(2026), cel mai probabil, se vor modifica si cotele generale ale impozitelor directe (venit, proprietate), indirecte(tva) si/sau ale cotizatiilor sociale.

Economistul Unicredit Londra, D. Bucsa, afirma ca guvernul  a informat deja instit financiare internationale- Comisie UE, FMI- despre modificarile aduse fiscalitatii in 2025, 2026 dar, din motive evidente (campanie electorala) nu le aduce la cunostiinta publicului:

https://hotnews.ro/bancger-londonez-s-a-discutat-deja-cu-institutiile-financiare-internationale-despre-cresterea-taxelor-din-2025-daca-va-mai-spune-vreun-politician-ca-nu-cresc-la-anul-impozitele-sa-stiti-ca-minte-1777006

[tom_sawyer]

Deficitul bugetar în primele șapte luni ale anului a ajuns la 4,02% din PIB, potrivit unui comunicat al Ministerului Finanțelor. Deficitul, adică diferența între cheltuielile statului și încasările, a crescut într-o lună cu aproape jumătate de punct, de la 3,6% din PIB.

Anul trecut, deficitul după șapte luni era de 2,4% din PIB. Pe primele șase luni ale anului deficitul ajunsese la 63,67 miliarde lei, respectiv la 3,60% din PIB.

economedia.ro