Economia Romaniei: discutii, proiecte, conexiuni cu infrastructura

[misiekwas]

Este un pic oul și găina. S-ar putea și spune ca autostrada a fost construita în zone respective pentru ca PIB și grad de motorizare, deci nevoia de autostrada a fost mai mare + poziția geografica mai buna. Nu spun ca e cazul, dar Călărași și Ialomița arata ca acest impact nu este automatic. În plus, nu-i clar cum masori efectul de autostrada la PIB. Dacă tratezi existenta autostrăzi ca o variabla binomiala (DA/NU), atunci te duce la niște rezultate cam îndoielnice: de ex. Oare ciotul din Brașov are impactul mare asupra economiei județului?

[Harry]

Consiliul Concurenţei a autorizat tranzacţia prin care Lorelai S.p.A. intenționează să preia companiile
Irrimec S.r.l., Otech SAS și Otech 40.
Lorelai este un vehicul investițional controlat de fonduri administrate de The Carlyle Group, Inc., din
Statele Unite ale Americii.

[tom_sawyer]

În marș triumfal direct spre zid.

Întrebarea corectă a zilei e cât de mult vor crește taxele în 2025. Toate datele arată că România e în plină criză bugetară, iar anul viitor va veni corecția: creșteri de taxe și impozite, plus eventuale tăieri de cheltuieli bugetare. "Corecția financiară", așa cum a alintat-o guvernatorul Isărescu, e inevitabilă. Dar PSD și PNL, ajutate de presa cumpărată cu banii publici, încearcă să proiecteze o imagine triumfalistă, strict de uz electoral.

Criza bugetară seamănă cu cea din 2009 ca structură. Deficitul bugetar crește rapid și va ajunge la 7% din PIB, structura cheltuielilor statului e rigidă cu salarii și pensii ce nu pot fi tăiate, datoria publică e însă mult mai mare raportat la PIB (50% din PIB în acest moment față de circa 15% în 2009), inflația e în creștere. Și, tot ca în 2009, statul e profund nereformat, corupția e omniprezentă și nesancționată, evaziunea fiscală încurajată. Tabloul general e neliniștitor, o spun Comisia Europeană, FMI, OECD.

De ce și-a permis guvernul să amâne la nesfârșit excesele? Pentru că a beneficiat și de clemența piețelor de pe care se împrumută. Investitorii externi continuă să investească în datoria publică atât cât timp România beneficiază de generoasele fonduri europene, e ancorată puternic în UE și NATO, e stabilă politic și e credibilă în aplicarea măsurilor de reformă fiscală. Dacă însă în 2025 nu vor fi luate măsuri fiscale radicale, resursa de credibilitate a guvernului se va epuiza rapid, după cum au spus pentru G4Media mai mulți reprezentanți ai unor mari fonduri de investiții care cumpără datoria României.

Deficitul bugetar e pe cale să devină nesustenabil, iar politicienii din partidele de guvernare lucrează deja la proiectele pentru 2025. Toate scenariile sunt pe masă – creșterea TVA, creșterea impozitării veniturilor persoanelor fizice, creșterea impozitului pe profit și pe dividende, creșterea taxelor pe proprietate, dar nici o decizie nu va fi luată până la finalul alegerilor prezidențiale.

Un lucru este cert: cu cât guvernul amână mai mult reformele, cu atât măsurile de austeritate vor fi mai dure, iar impactul cu zidul realității mai brutal.

https://www.g4media.ro/in-mars-triumfal-direct-spre-zid-cum-ascunde-propaganda-psd-pnl-realitatea-dura-din-economie.html

[TVlad]

Nu inteleg ce ii impiedica acum pe creditorii Romaniei sa "inchida robinetul". De ce sa astepte pina la anul daca ei considera ca situatia economica nu e corespunzatoare.

Toate scenariile sunt pe masă – creșterea TVA, creșterea impozitării veniturilor persoanelor fizice, creșterea impozitului pe profit și pe dividende, creșterea taxelor pe proprietate, dar nici o decizie nu va fi luată până la finalul alegerilor prezidențiale.

Toate, mai putin unul: reducerea drastica a bugetarimii parazite, incompetente si corupte.

[tom_sawyer]

Marcel Ciolacu: Următorii 5 ani reprezintă ultimul tren al României pentru dezvoltare prin fondurile europene

Premierul Marcel Ciolacu a declarat miercuri într-o dezbatere cu companiile din construcții că următorii 5 ani reprezintă ultimul tren al României pentru dezvoltare prin fondurile europene. El a făcut referire la schimbările de politici economice din UE, care în viitorul buget multianual va pune un accent mult mai mic pe investițiile în infrastructură.

"E ultimul tren al României pentru dezvoltare. Dacă România pierde următorii 5 ani (...) Aceasta sustenabilitate pe investiții va fi pe maximum 5 ani, când va trebui să dezvoltăm uniform toate regiunile României, să investim masiv în învățământ cu reforme și criterii de performanță, să investim în serviciile de sănătate", a spus Ciolacu.

g4media.ro

min. 11:10
https://www.facebook.com/CiolacuMarcel/videos/1666536274088882/?locale=ro_RO


Este pentru prima dată când un oficial spune ce au avertizat și alți specialiști. A cam scăpat porumbelul, pentru că restul membrilor de partid spun că sunt bani, avem finanțare, licităm acum x,y,z.

Romania, this time is different!

[...]Pentru ca alte "trenuri" nu vor mai veni. Programele actuale de finantare de care se bucura Romania sunt, cel mai probabil, ultimele de care va beneficia. Explicatiile sunt doua. In primul rand, economia Romaniei a ajuns la un nivel de dezvoltare care justifica din ce in ce mai putin finantarile UE. Pana la urma, faptul ca avem cel mai mic buget din Europa raportat la PIB e optiunea Romaniei si UE nu are de ce sa mai achite nota de plata.

In al doilea rand, UE incepe sa se pregateasca pentru primirea de noi membri. Iar in acest tablou, nevoia masiva de finantare a reconstructiei Ucrainei odata cu incetarea razboiului, ca sa nu mai vorbim de finantarea potentialei sale aderari la UE, vor schimba total sensurile fluxurilor de finantare. Astfel de evolutii au toate sansele sa transforme tarile beneficiare nete ale finantarii europene in contributoare nete la bugetul european. Inclusiv Romania.

https://www.raducraciun.ro/romania-this-time-is-different/
(Radu Crăciun, Presedinte si Director general al BCR Pensii)

[shift2rail]

^^ suntem cu pib/capita la sub 50% din media UE, pana la 90% (pragul de la care nu mai esti considerat stat al coeziunii si te transformi din beneficiar in contributor net) mai curg cateva exercitii financiare. Iar convergenta nu e garantata, de ex Portugalia s-a permanentizat ca beneficiar net.

Omul e in campanie electorala, jobul unui politician, pe fond.

[tom_sawyer]

Am noutăți pentru tine: am ajuns la aproapte 80% din media UE la PIB/capita.

https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-27168972-ultimii-10-ani-romania-inregistrat-cea-mai-mare-viteza-convergentei-economice-ajungand-nivel-trai-aproape-80-fata-media.htm

[shift2rail]

Confunzi gdp/capita ajustat la ppp cu gdp/capita nominal (criteriul luat in calcul ptr coeziune). Nu e grav, nu esti singurul.

[GAC]

Romania nu va ajunge in veci la 80%: declin demografic, emigratie in masa, nivel de invatamant scazut, incompetenta in aparatul de stat, etc.

[Ionut]

Adevărul e undeva la mijloc. Da, va trece multă apă pe râurile noastre până când România nu va mai fi eligibilă pe politica de coeziune. Și tot da, banii vor fi din ce în ce mai puțini (promoțional vorbind) și mai scumpi.

Deja se întâmplă asta. Pe POIM am avut 85% UE, 15% buget, pe PT avem 50% cu 50%.

[tom_sawyer]

Probabil banii din următorul exercițiu se vor cheltui în întregime pe proiecte fazate din actualul exercițiu financiar, cel puțin pe rutier.

[Ionut]

Nu pot să zic din memorie pe feroviar, dar pe rutier clar nu. Sunt 5,5 miliarde pe rutier, alocare. PiSi 2 și 3 înseamnă cam 2 miliarde și sunt proiecte noi PT, nu POIM. Pe POIM avem PiSi 4 și 5 (fazate), din care 5 a tras pe POIM cam 50%, cred.

Se poate calcula. Conform MT, fazatele pe rutier sunt pe la 1,3 miliarde. Sigur, evident e mult, dar nici nu putem zice "în întregime". Că sunt 1,3 miliarde fazate din 5,5 miliarde alocare. Asta ca să fim corecți/preciși.

[tom_sawyer]

[...]Al doilea palier al unei analize, România versus țările OCDE, se referă la cum ar performa România din punct de vedere macroeconomic în raport cu aceste țări.

În acest sens există patru criterii macroeconomice.

În privința primului criteriu, cel al inflației pentru ultimele 12 luni, România ar fi a patra de la coada clasamentului. Doar Turcia, Columbia și Islanda ar avea inflație mai mare.

La al doilea criteriu, cel al deficitului bugetar, potrivit prognozelor The Economist pentru 2024, doar Statele Unite, cu un deficit bugetar de 6,1%, ar avea un deficit mai mare decât România, pentru care este estimat un nivel de 6%.

De remarcat că România stă mai rău față de Turcia, cu deficit bugetar de 4,6%, Columbia cu 5,1% și Mexic cu 4,7%.

În privința celui de-al treilea criteriu, cel al deficitului de cont curent, România ar fi ultima în lista OCDE, cu un nivel de 6,5%, chiar peste Turcia cu 3%, Columbia cu 3,1%, Mexic cu 0,6%, în condițiile în care Polonia, Cehia și Ungaria se bucură de surplus de cont curent.

Doar în privința ultimului criteriu, cel al creșterii economice, România ar sta mai bine decât alte țări cu un nivel al creșterii de 2,5% estimate în 2024.

Doar Turcia ar depăși România în acest an, cu o creștere economică de 4%.

În concluzie, din punctul de vedere al criteriilor macroeconomice, România are trei bile negre și una albă.


Aceste poziții periferice ale României se datorează unor mituri urbane pe care le împărtășește toată lumea, adică mediul politic, presa, clasa antreprenorială și angajații.

Primul mit urban este că economia României poate să crească accelerat, chiar peste potențialul său de creștere și chiar dacă acest lucru echivalează cu o creștere a inflației.

Cei care spun acest lucru sunt foarte mulți și nu sunt contracarați de analiști. Dar o astfel de creștere reprezintă o imposibilitate matematică.

O țară 'high income' precum România, nu mai poate să crească cu 5-6%, acest lucru a fost valabil din 2001 până în 2010, raportat la nivelul nostru de dezvoltare de atunci.

În prezent, potențialul de creștere economică al României este de 3,5-4%. Motivul se referă la faptul că, dintre cei trei factori care compun PIB-ul potențial, respectiv capitalul, forța de muncă și productivitatea totală a factorilor, România este extrem de limitată în privința factorului forță de muncă.

România are probleme imense în privința demografiei, a calității educației, în ceea ce privește intensitatea participării forței de muncă în economie.

O țară poate dispune de capitaluri importante și de productivitate crescută, dar dacă este limitată în ceea ce privește factorul muncă, creșterea economică potențială nu se poate materializa.

Spre exemplu, gradul de angajare, calculat pentru persoanele între 15 și 60 ani este în România de 63%, față de media OCDE de 69%.

Scorul PISA pentru România este de 428 puncte față de media OCDE de 478 puncte, iar ponderea persoanelor cu studii superioare în forța de muncă este de 19,7% în România, față de media OCDE de 41%.

Principala problemă a firmelor va deveni că trebuie să plătească mulți angajați cu salarii mai mari decât ar justifica productivitatea acestora.

Ca atare, faptul că în România, ideea că economia poate crește în orice ritm este un falsă și această idee nu este aproape deloc combătută.

Modelul anglo-saxon nu se potrivește României, care promovează creșterea pe consum


Al doilea mit urban al societății românești este că deficitul bugetar nu contează pentru că avem la dispoziție bani europeni.

Dar majoritatea celor care vorbesc nu știu că bani europeni se înregistrează atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli. Fără fonduri europene, veniturile României sunt de 27% din PIB, iar cheltuielile bugetare de 33% din PIB, deci deficit de 6% din PIB.

Dacă luăm în calcul și banii europeni, veniturile bugetare sunt de 33% din PIB, cheltuielile bugetare de 39% din PIB, iar deficitul bugetar rămâne tot de 6% din PIB.

O altă afirmație axiomatică amintită des este că putem cheltui dacă am prevăzut în buget respectiva cheltuiala. Dar afirmația corectă ar trebui să fie că putem cheltui o anumită sumă prevăzută în buget dacă România se poate împrumuta la un cost rezonabil.

O țară care de 30 ani funcționează cu deficit bugetar nu poate să afirme liniștită că are bani prevăzuți în buget pentru cheltuieli


Al treilea mit urban se referă promovarea modelului de creștere pe consum și nu bazat pe exporturi, precum Cehia, Polonia sau Ungaria.

România ar trebui să se îndrepte către cultura europeană, dar în schimb noi suntem apropiați de cultura anglo- saxonă. Astfel de țări, precum Statele Unite, Marea Britanie, Australia, Canada, Noua Zeelandă, au deficite de cont curent, ceea ce nu este cazul țărilor europene, cu excepția Franței și Belgiei.

Explicația pentru care țările anglo-saxone au deficite de cont curent este că își permit deoarece au surplus de capital, pe care îl exportă.

România vrea să adopte politici precum țările dezvoltate anglo-saxone, dar fără să dispună de capitaluri. După cel de-al doilea război mondial, țările europene s-au trezit în ruină, iar multe, în frunte cu Germania au dezvoltat un model economic unde obiectivul a fost să exporte pentru a putea să importe ceea ce aveau nevoie.

Și Cehia, Polonia, Ungaria și Slovacia, membre ale OCDE, au preluat modelul german de creștere prin exporturi. România a fost pe punctul de a adopta acest model în perioada 2013-2015, când au fost realizate reforme fiscale semnificative.

Dar, în 2015 clasa politică, din rațiuni electorale, a hotărât brusc că România nu trebuie să meargă pe modelul de creștere bazat pe exporturi, ci pe o creștere economică bazată pe consum.

România îndeplinea în 2015 toate cele cinci criterii de la Maastricht și putea să continue pe drumul creșterii prin exporturi, este drept împinsă cumva de FMI. Această deczie politică de a merge către un model de creștere bazat pe consum a fost de altfel aplaudată de public și România nu a mai devenit atelierul de producție al Germaniei, așa cum sunt Cehia, Polonia sau Ungaria.

Iar, în Europa, țări care au deficite externe foarte mari și se bazează pe consum, pot fi numărate lejer pe degetele de la o mână. Dar, dacă România vrea să promoveze, precum țările anglo-saxone, înregistrarea de deficite de cont curent, în condițiile în care nu este în postura să facă export de capital, este treaba românilor să meargă înainte cu altfel de politici.


N.Red: Valentin Lazea este economistul-șef al Băncii Naționale a României. Intervenția sa a avut loc la Conferința anuală a Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România și a fost făcută în nume personal, neputând fi atribuită instituțiilor cu care este asociat

hotnews.ro/valentin-lazea-trei-mituri-urbane-care-circula-in-societate-1581045

[tom_sawyer]

^^ @Ionut acum am văzut mesajul tău de mai sus. Dacă acum, în timpul PT, contractăm de 3 ori mai mult decât banii alocați, mai mult ca sigur următorul exercițiu financiar (după 2029) va fi ocupat numai cu proiecte fazate, din astea pe care le lansăm acum într-o veselie.

Sper că tot în jur de 5-6 miliarde € vom avea pe rutier.

[tom_sawyer]

Deficitul de cont curent a crescut cu peste 33%, la 9,17 miliarde de euro, în primele cinci luni din 2024

Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat, în perioada ianuarie - mai 2024, un deficit de 9,175 miliarde euro, în creştere cu 33,37% comparativ cu deficitul de 6,879 miliarde euro din perioada similară a anului trecut, informează Banca Naţională a României.

economica.net


Deficitul comercial a crescut cu 11%, la 12,3 miliarde de euro, în primele cinci luni din 2024

Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1 ianuarie - 31 mai 2024 a fost de 12,288 miliarde de euro, mai mare cu 1,230 miliarde de euro (+11,1%) decât cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, publicate miercuri.

În primele cinci luni ale anului, exporturile FOB au însumat 38,536 miliarde de euro, consemnând un declin de 2,9%, iar importurile CIF au însumat 50,824 miliarde de euro, după o creştere cu 0,2%, comparativ cu perioada 1 ianuarie -31 mai 2023, scrie Agerpres.

Preţul FOB (Free on Board/Liber la bord) reprezintă preţul la frontiera ţării exportatoare, care include valoarea bunului, toate cheltuielile de transport până la punctul de îmbarcare, precum şi toate taxele pe care bunul trebuie să le suporte pentru a fi încărcat la bord. Preţul CIF (Cost, Insurance, Freight/Cost, Asigurare, Navlu) reprezintă preţul la frontiera ţării importatoare, care cuprinde atât elementele componente ale preţului FOB, cât şi costul asigurării şi transportului internaţional.

economica.net


Deficitele gemene reprezintă o stare a unei economii naționale în care, pe lângă deficitul bugetar (adică situația în care cheltuielile statului depășesc veniturile acestuia), țara respectivă se confruntă și cu un deficit al contului curent (unde, în principal, valoarea bunurilor și serviciilor importate depășește valoarea bunurilor și serviciilor exportate).

https://economedia.ro/grafic-romania-sub-povara-deficitelor-gemene-tara-noastra-are-cea-mai-proasta-pozitie-din-intreaga-uniune-europeana-si-la-acest-capitol-economisti-introducerea-unor-masuri-fiscale-suplimentare.html

https://hotnews.ro/adrian-codirlasu-cum-corectam-deficitele-gemene-probabil-se-va-alege-un-mix-ntre-majorarea-tva-si-taxarea-suplimentara-a-muncii-14625