Economia Romaniei: discutii, proiecte, conexiuni cu infrastructura

[tom_sawyer]

România va trebui să se încadreze într-un deficit bugetar de 6% în acest an, afirmă surse guvernamentale pentru Economedia. Acestea sunt concluziile consiliul ECOFIN (al miniștrilor de Finanțe din UE) la care a participat ministrul Finanțelor Marcel Boloș. Guvernul spera să negocieze cu Comisia un deficit de 6,8 % pentru 2024.

Astfel, Guvernul trebuie să facă o reducere reală a cheltuielilor bugetare, după ce anul trecut reforma promisă a fost amânată și diluată și doar mediul de afaceri a suportat costurile unui deficit mai mare prin taxe crescute și eliminarea facilităților fiscale.

economedia.ro

[tom_sawyer]

Liderii PSD și PNL au negociat, luni, în ședința Coaliției, măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, în condițiile în care ambele partide estimează că România va depăși ținta asumată, iar deficitul va fi în jur de 7% din PIB, în loc de 5%.

Ținta pentru 2023 a fost de 4.4% din PIB, dar, la finalul anului trecut, deficitul a depășit 6.5% din PIB.

În 2024, ținta de deficit este de 5% din PIB, dar estimările liderilor PSD și PNL sunt că deficitul bugetar se va încadra în ,,scenariul optimist în 6.9% din PIB", dar ,,poate ajunge și la 8% din PIB" dacă nu se iau măsuri de reducere a cheltuielilor.

Hotnews.ro a scris, marți, despre mesajul primit de ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, din partea Coaliției de guvernare să nu vină cu vreun plan de austeritate care să conțină cuvinte precum ,,tăiere sau reducere". Mai mult, liderii PSD și PNL vor să dea sume importante în programul ,,Anghel Saligny", dedicat primarilor și șefilor de Consilii Județene.

Ministrul Boloș a primit sarcina ca până la 1 septembrie să vină cu un program de reducere a cheltuielilor bugetare. Planul de reducere ar trebui să conțină economii de 5 miliarde de lei.

Guvernul urmează să negocieze cu Comisia Europeană un plan pe șapte ani, în care deficitul bugetar să scadă de la an la an cu 0.7% din PIB, potrivit lui Nicolae Ciucă. Măsurile urmează să fie prezentate Comisiei Europene până pe 15 octombrie.

Președintele PNL a recunoscut că deficitul pentru 2024 va fi de 6.9% din PIB, dacă se iau măsurile propuse de Ministerul de Finanțe de la 1 septembrie.

hotnews.ro

[dumbravaandrei]

Bazat pe mai multe declarații de la oficioși, par deciși să țină deficitul sus pentru a se împrumuta pentru investiții (inclusiv pe infra). Chiar și în conferința de presă a lui Ciolacu de la A0xA2, a spus (nu neapărat acoperit de realitate, dar cine trebuie să muște, mușcă), că mare parte din deficit e defapt în cofinanțările pentru proiecte pe fonduri UE. Acum, om trăi și om vedea câte alte pomeni se mai ascund în spatele investițiilor în infrastructură. Dar pare că dacă o să avem aceeași configurație la guvernare, nu vedem degrabă deficit sub 5% în următorii minim 4 ani.
Asta ar însemna că teoretic un spațiu de 5-6 miliarde eur/an s-ar mai putea crea și pe acolo. Dacă chiar s-ar duce spre infrastructură.

[shift2rail]

^ efectiv, peste 80% din deficit e cauzat de co-finantarile europene; altfel spus, in lipsa proiectelor europene, deficitul ar fi de aprox 1.5% din pib, adica peanuts.

Problema e practic rezolvata de corectia (pending decizia Comisiei) in 7! ani, cum am explicat mai sus.

[hefaistos]

Cred ca glumești când spui ca dispare finanțarea europeana, dispar și proiectele. A8 montan, A13, Comarnic Brașov, sunt toate proiecte necesare dar extrem de scumpe și probabil ca se vor realiza după 2030.

[dumbravaandrei]

^^ ar fi frumos dacă ar fi așa, dar din păcate nu este... așteptăm cifrele oficiale pe 2024. Un maxim 50% aș crede că e absorbit de cofinanțări, dar 80% sună prea bine ca să fie adevărat. Asta ar însemna investiții destul de mari și nu prea ies la socoteală, că n-avem in 2024 fonduri alocate de cam 530mld eur (cam atat ar trebui sa iasa)...

[shift2rail]

Altceva am spus: dispar proiectele europene, dispare deficitul.

[horatiu.cosma]

Complet fals. Și oricum, nu are niciun sens raționamentul. Dar de dragul matematicii, să facem niște calcule.

Pe primele 6 luni din 2024, cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 24,48 miliarde lei. Să lăsăm toată suma, deși ar trebui să scoatem subvențiile agricole care nu au nevoie de cofinanțare românească.

Din suma asta, putem merge safe pe 50-50 (bani europeni, bani naționali), deci banii naționali ar fi undeva la 12 miliarde de lei, adică 0,7% din PIB.

Deci dacă prin acest raționament complet absurd, de mâine nu am mai construi niciun proiect finanțat de UE, deficitul pe primele 6 luni nu ar mai fi 3,6%, că ar fi 2,9%. Și la finalul anului nu ar fi 7%, că ar fi 6%.

[paullie]

Hmm @horatiu.cosma  , mai sunt scutiri de impozit la salariile din constructii? Nu mai sunt la curent. Si chiar daca mai sunt o parte din cei 0,7% din PIB de care faci vorbire se reintorc din buzunarul angajatilor care lucreaza in aceste proiecte.

[mircea]

@shift2rail 

[shift2rail]

In bugetul 2024 investitiile publice sunt cifrate la 8 pp din pib (120 mld ron), dependenta de programe europene e cvasigeneralizata iar cu o rata de co-finantare medie de 50% "contributia" proiectelor europene la deficit e de 3-4 puncte procentuale.

Totusi, nu se leaga cu afirmatia lui @Câciu- 80% din deficitul prognozat de C.E la 7% in 2024 ar proveni din cofinantari.

E argumentul principal pe care il vor pune pe masa comisiei in toamna ptr a obtine indulgenta de 7 ani, ar fi bine sa-si faca temele onest altfel revenim la scenariul 4 ani si va curge sange.

[dr4qul4]

intrebare pt matematicieni: oare fara investitiile UE, PIB-ul nu ar fi fost mult mai mic, si prin urmare deficitul ar fi fost, procentual, tot  mare?

Nu la fel de mare, dar nu poti sterge toti banii din investitii publice si sa te astepti ca pastrezi PIB-ul (baza de calcul) la acelasi nivel

[horatiu.cosma]

Evident că ar arăta cu totul altfel economia fără aceste investiții. Dar pare că unii colegi se încăpățânează să nu înțeleagă nici măcar noțiuni de bază.

[mircea]

@dr4qul4 Argumentul lui shift2rail e atât de limitat încât am crezut inițial că glumește. La așa ceva nu poți să răspunzi decât cu "nu poți avea deficit dacă n-ai PIB".

[tom_sawyer]

Negocieri care nu se poarta
28-07-2024

Romania isi doreste sa aduca deficitul bugetar la 3% in urmatorii 7 ani, intr-un ritm de scadere de 0,74 puncte procentual pe an. Un astfel de plan care se doreste a fi negociat cu Comisia Europena se bazeaza pe facilitatea oferita, mai nou, tarilor aflate in procedura de deficit excesiv. Insa acordarea unei astfel de facilitati, in cazul Romaniei, ar putea fi un cadou otravit. Profilele tarilor beneficiare sunt pe alocuri extrem de diferite.

Conform prognozei de primavara a Comisiei Europene, atat in 2024 cat si in 2025, Romania va avea, de departe, cel mai mare deficit bugetar dintre toate tarile UE. Deci da, si alte tari sunt in procedura de deficit excesiv, doar ca ajustarea lor va fi mai mica decat a Romaniei. Mai mult, in primavara, Comisia Europeana nu parea convinsa de inversarea tendintei de crestere a deficitului Romaniei, prognoza identificand-o ca fiind singura tara in care deficitul bugetar nu va scadea nici in 2025.

Insa prezentarea planului de reducere a deficitului bugetar in 7 ani ca un succes al negocierii este un unghi de abordare eronat si, din pacate, catusi de putin nou. Cu sau fara limitarile impuse de CE, era imperios necesar ca Romania sa purceada rapid, din propria initiativa, la scaderea deficitului bugetar excesiv care pune in pericol echilibrul economic si o expune la riscuri semnificative.

Sa ne intelegem. Persistenta unui deficit bugetar aduce o crestere continua a datoriei publice. Cu cat deficitul este mai mare, cu atat datoria publica creste intr-un ritm mai accelerat. Faptul ca deficitul bugetar ar incepe sa scada nu inseamna decat ca ritmul de crestere a datoriei publice va incepe sa incetineasca. Dar ea va continua sa creasca de la nivelul record la care deja se afla.

Desigur, exista opinii care remarca ca 52% din PIB nu este un nivel al datoriei foarte ridicat in context european. Ceea ce se pierde din vedere este faptul ca Romania se finanteaza la unele dintre cele mai mari dobanzi din UE. Iar acestea nu fac decat sa reflecte faptul ca, chiar si la acest nivel al datoriei, investitorii percep deja Romania ca fiind o tara cu un nivel de risc mai ridicat. Pe drept sau pe nedrept, poate fi subiectul unei alte discutii. Insa ceea ce conteaza este perceptia.

Al doilea aspect este legat de faptul ca dobanzile ridicate si datoria in crestere nu vor face decat sa creasca cheltuielile aferente dobanzilor din buget. Ele deja reprezinta a patra cea mai mare categorie de cheltuieli, cu o valoare similara investitiilor pentru dezvoltare facute din fonduri autohtone.

In acest context, alegerea unui interval de 7 ani pentru ajustarea fiscala presupune o ipoteza nerealist de optimista. Si anume, faptul ca in aceasta perioada, Europa, lumea, nu vor trece prin nicio criza majora geopolitica, economica sau financiara. Greu de crezut... Un astfel de eveniment ii va face pe investitorii financiari sa isi retraga banii din tarile considerate riscante si sa ii parcheze in active sigure. Iar titlurile de stat romanesti cu care se finanteaza datoria publica in crestere cu siguranta nu vor intra in categoria activelor sigure.

De aici deriva o intrebare cu o miza foarte importanta. Avand in vedere ca 7 ani este o perioada suficient de lunga pentru ca aparitia unui context economic dificil sa aiba o probabilitate ridicata, care e planul B al Romaniei? Cum isi va finanta datoria publica in lipsa investitorilor straini pe un ritm atat de lent de reechilibrare a bugetului?

E o intrebare teribil de importanta care nu are decat doua raspunsuri posibile: fie la dobanzi si mai mari decat cele de acum, fie deloc. Cu cel de al doilea scenariu ne-am intalnit cu prilejul crizei din 2008. In acel moment, confruntata cu fuga investitorilor in active sigure, Romania a trebuit sa apeleze la FMI si UE pentru finantarea datoriei publice. Care, atentie, raportata la PIB, era aproximativ o treime din cea actuala. Insa, asa cum stim deja, astfel de finantari vin la pachet cu decizii dure de austeritate care, pe termen scurt, duc la un soc fiscal si economic.

Deci succesul prelungirii cu 7 ani a reducerii deficitului bugetar este o varianta in esenta riscanta pentru Romania, in conditiile in care perioada este suficient de lunga pentru ca un eveniment geopolitic sau economic major sa aiba loc. Din acest motiv, in locul unei ajustari soc, pe care ar presupune-o finantari de ultima instanta ale institutiilor financiare internationale, o ajustare administrata de guvern pe o perioada mai scurta ar fi de dorit.

Iar asta nu ar trebui facuta prin curmarea investitiilor, mai ales ca, pe parcursul celor 7 ani, incepand cu anul 5, intrarile nete de fonduri europene se vor transforma in iesiri. Banii in buget sunt fungibili, iar deficitul este produs din numeroase alte categorii bugetare care au nevoie de o cu totul alta eficienta a colectarii si administrarii. In conditiile in care cheltuielile rigide, greu de modificat, din buget au atins 75%, taierea investitiilor este calea cea mai usoara, dar si cea mai nociva pentru dezvoltare.

Sursa: » Negocieri care nu se poarta (https://www.raducraciun.ro/negocieri-care-nu-se-poarta/)