Arhivele cu drumuri

[north]

SSC iar apoi PUM au aparut relativ tarziu ca instrumente de documentare a dezvoltarii infrastructurii romane de transport pentru posteritate. (Chiar si asa, eu sunt de parere ca gresim nerealizand o arhiva cat de cat sistematica a pasilor / articolelor de presa / strategiilor / cercetarii etc. etc. privind dezvoltarea infrastructurii rutiere - si de transport in general - in Romania).

Propun acest thread pentru a prezenta - si eventual discuta - documente (strategii, articole de presa etc.) "istorice" (adica, sa zicem, pre-2005) privind subiectele ce ne pasioneaza pe noi toti.
In deschidere, am sa incep eu cu cateva articole din mileniul anterior, ca sa zic asa. Enjoy

[north]

1998-01-12   Autostrada Bucuresti - Pitesti se modernizeaza

Traian Basescu, ministrul transporturilor, va inaugura oficial astazi, 12 ianuarie, lucrarile de reabilitare a autostrazii Bucuresti - Pitesti, lucrari ce vor dura circa doi ani. Potrivit afirmatiilor ministrului Basescu, dupa finalizarea acestor lucrari - care prevad modernizarea autostrazii la nivelul european de trafic, securitate a circulatiei si al facilitatilor - va fi instituita o taxa de acces. Participarea Ministerului Transporturilor la finantarea lucrarilor de pe autostrada Bucuresti - Pitesti a fost estimata la peste 200 miliarde lei, restul fiind acoperit cu un credit de 53 milioane de dolari de la BERD.

(LAURENTIU SOLOMON - Luni, 12 Ianuarie 1998 - EvZ)

[north]

1998-01-13 Autostrada Bucuresti - Pitesti va avea avertizoare de ceata si polei

Ieri, in prezenta ministrului transporturilor, Traian Basescu, au inceput oficial lucrarile de modernizare a autostrazii Bucuresti - Pitesti. Lucrarile vor dura pina in luna august 1999, fara intreruperea traficului pe autostrada. Autostrada, in lungime de 96 km., va avea, in final, doua porti de taxare, cite una la fiecare capat. De asemenea, de-a lungul ei vor fi montate avertizoare automate de ceata si polei, care vor semnaliza portiunile de drum afectate de capriciile vremii.Lucrarile sint executate de Centrala de Constructii Cai Ferate, avind ca antreprenor firma italiana FAT. Ministrul Basescu a declarat ieri ca, in cazul nerespectarii termenului de finalizare a modernizarii, vor fi aplicate penalizari.

(LAURENTIU SOLOMON - Marti, 13 Ianuarie 1998 - EvZ)

[north]

1998-07-20 "Autostrada Soarelui" a ajuns piesa de muzeu

Dupa ce, timp de sapte ani, a inghitit miliarde de lei de la buget, "Autostrada Soarelui" a ajuns piesa de muzeu

Pe cei citiva kilometri de drum betonat cresc in voie, intre Bucuresti si Constanta, balariile

Autostrazile construite, de-a lungul timpului, in Romania pot fi foarte usor de numarat pentru simplul motiv ca nu sint decit doua, bine cunoscuta Bucuresti-Pitesti si minuscula Fetesti-Cernavoda. Desigur, din timp in timp, au fost destule glasuri care s-au ridicat in sprijinul elaborarii si dezvoltarii unui program de construire a unei retele nationale de autostrazi. Functie de interesele de moment, pe hirtie s-au facut tot felul de trasee pe care ar fi trebuit sa apara mult-doritele drumuri care sa certifice, si prin aceasta, conectarea la cerintele europene. Cele mai vehiculate rute de autostrazi au fost, si inca mai sint, Bucuresti-Giurgiu si Bucuresti-Constanta. Fara indoiala ca, din toate punctele de vedere, cea mai tentanta si cea mai rentabila autostrada a fost aceea ce urma sa lege Capitala de cel mai mare port maritim al tarii, Constanta. Numai ca, alintata si "Autostrada Soarelului", panglica moderna de beton ce ar fi trebuit sa descongestioneze, in special in sezonul estival, traficul dintre Bucuresti si Constanta, este departe de a se numi autostrada. Astfel, dupa sapte ani de la punerea primei pietre la temelia sa, "Autostrada Soarelui" este intr-o stare jalnica, desele si lungile intreruperi ale lucrarilor transformind si putinii kilometri de drum betonat intr-o ruina demna de a fi trecuta in patrimoniul Directiei Monumentelor Istorice.

Programul de construire a autostrazii a fost semnat in 1990

Daca nu ar fi trista si nu ar reflecta fidel saracia, neputinta si convulsiile politice ale ultimilor sapte ani, istoria acestui petic de drum ar fi demna de o "telenovela". Dar, din pacate, in spatele istoriei autostrazii Bucuresti-Constanta se afla miliarde de lei rupte de la gura unui buget de austeritate perpetua si ingropate in pamint de neputinta si birocratia romaneasca. Povestea autostrazii incepe inca din anul 1990, cind prin HG nr.116 din 7 august, Guvernul Roman a aprobat o nota a ministrului Doru Pana prin care erau definite modalitatile tehnico-financiare de realizare a tronsonului Bucuresti-Fundulea care era parte din proiectul autostrazii Bucuresti-Fetesti-Constanta. Tot in luna august a anului 1990, Ministerul Lucrarilor Publice comunica societatii Italstrade din Milano aprobarea Guvernului pentru incredintarea lucrarilor la acest tronson, ce urma sa fie construit de italieni cu Centrala Constructii Cai Ferate Bucuresti. Antreprenorii isi prezinta oferta beneficiarului, Administratia Nationala a Drumurilor, iar dupa o serie de negocieri valoarea contractului se stabileste la 2.838.533.570 lei si 35.663.670 dolari. Contractul de executie a tronsonului Bucuresti-Fundulea se semneaza pe data de 21 decembrie 1990, de fata fiind ministrul Doru Pana si ambasadorul Italiei, la data de 15 ianuarie 1991 fiind constituita si societatea mixta romano-italiana "Romstrade" in care Italstrade avea o participare de 51%, iar CCCF 49%.

In 1991, Basescu a pus prima piatra la temelia autostrazii

Ziua cea mare a deschiderii oficiale a lucrarilor a sosit la 28 iunie 1991 cind ministrul Traian Basescu a pus prima piatra la temelia autostrazii. Cei 26,5 kilometri de autostrada aflati sub aripa societatii Romstrade ar fi trebuit sa fie finalizati in 15 luni, mai precis la finele anului 1993. "Pentru demararea lucrarilor si respectarea termenelor am adus utilaje performante printre care o statie de betoane de mare capacitate, in valoare de 600.000 dolari, care nu a functionat nici un minut din lipsa de front de lucru, precum si o masina de turnat beton cu un randament de 1 kilometru pe zi", afirma Giuseppe Sacchetti, directorul general al Romstrade, in timp ce arata pustietatea santierului in care nu se misca nimic. Incepute cu mare fast, lucrarile se rezuma, in perioada anilor '91-'92, numai la ridicarea organizarilor de santier si la executarea fundatiilor pentru 4 din cele 8 poduri ce urma sa fie ridicate, iar totul se stinge in vara anului 1992 cind, din cauza dificultatilor intimpinate de Administratia Nationala a Drumurilor in procurarea fondurilor, lucrarile sint stopate pina in luna septembrie. Reluate cu mai mult elan, lucrarile merg in plin si AND semneaza cu Romstrade un act aditional prin care termenul de finalizare a lucrarilor este pasat la 31 martie 1995.

In 1993 lucrarea este oprita

Numai ca, fericirea nu tine mult si, in luna septembrie 1993, ca urmare a dificultatilor financiare prin care trecea AND si a inexistentei alocatiei bugetare pe acel an pentru lucrari la autostrazi, Romstrade suspenda lucrarile, societatea reclamind o restanta neincasata de peste 13 miliarde lei si 6 milioane dolari. La un an de la sistarea lucrarilor si dupa ce sint platite toate datoriile, la data de 16 septembrie 1994 santierul revine la viata numai ca viata sa va fi scurta, respectiv pina in noiembrie 1995. In acest timp, beneficiarul a mai intocmit un act aditional, asa ca termenul de finalizare a drumului de 26,5 kilometri a fost mutat la 31 octombrie 1996. Aflata intr-un nou impas, lucrarea mai primeste o gura de oxigen din partea Guvernului, concretizata prin Ordonanta nr.999 din 12 decembrie 1995 care aloca 95 miliarde lei tronsonului Bucuresti-Fundulea. Singura perioada in care constructorul a reusit sa lucreze din plin a fost pe parcursul anului 1996, fapt ce a dus la realizarea a 50% din totalul investitiei.

In 1997, Autostrada Soarelui este abandonata definitiv

Ramasa neterminata, lucrarea a cunoscut o noua si ultima sistare recomandata, de altfel, si de adresa nr.193 din 17 februarie 1997 prin care Danila Bucsa, directorul general al AND, le comunica celor de la Romstrade ca "se sisteaza lucrarile pina la aprobarea Legii bugetului pe anul 1997" Tinuta in rama, la loc de cinste, pe unul dintre peretii biroului directorului Sacchetti, adresa beneficiarului nu-l incalzeste cu nimic, mai ales ca, potrivit acestuia, AND mai are o datorie, pentru lucrarile executate, de 20 miliarde lei."Se discuta chiar de rezilierea contractului, dar consider ca ar fi o mare greseala chiar si numai pentru faptul ca santierul dadea de lucru la 1500 de oameni", ne-a declarat Giuseppe Sacchetti. De altfel, in opinia directorului general al Romstrade, pentru finalizarea lucrarilor ar fi necesari 60 milioane dolari, in conditiile in care, pina in prezent, s-au cheltuit aproximativ 40 milioane dolari. "Daca vom avea o alocatie anuala de 200 miliarde de lei, la sfirsitul anului 1999 lucrarea poate fi terminata", a precizat directorul Sacchetti care mai spera in promisiunile facute de primul-ministru, Radu Vasile, omologului sau italian cu prilejul vizitei in Italia. Pina atunci, desi sintem in plina vara, santierul e pustiu si pare lovit de o bomba atomica. De asemenea, portiunea de autostrada pe care a apucat sa fie turnat primul strat de beton, de altfel singurul strat, arata precum un pepene spart, prin crapaturile caruia au napadit buruienile. Din cind in cind, pe "autostrada" mai trece o caruta, un tractor sau cite un satean care spera sa mai gaseasca ceva de "imprumutat" si bun de carat in gospodarie. Si, in vreme ce "falnica Autostrada a Soarelui" a devenit un tarim selenar, in drum spre Constanta, soferii isi macina timpul si nervii inghesuindu-se pe soseaua ingusta, pe milioanele de dolari ingropati in pamint cresc in voie buruienile.

(LAURENTIU SOLOMON - Luni, 20 Iulie 1998 - EvZ)

[north]

1998-10-08 "Cine vrea drumuri mai bune sa plateasca mult!"

Pofta de taxe a lui Traian Basescu creste cu fiecare noua declaratie: "Cine vrea drumuri mai bune sa plateasca mult!" Pentru ministrul transporturilor, Autostrada Bucuresti-Constanta e un monument al neputintei
Traian Basescu, ministrul transporturilor, a recunoscut ieri, la deschiderea seminarului privind administrarea, gestionarea si finantarea drumurilor publice, faptul ca "Autostrada Bucuresti-Constanta, din care s-au executat numai 22 de kilometri, si aceia in proportie de 50%, este un monument al neputintei. Nu trebuie sa ne intindem mai mult decit ne permite plapuma financiara, iar in locul unui program nerealizabil de construire de autostrazi trebuie sa modernizam actuala retea de drumuri nationale". De asemenea, o serie de drumuri nationale modernizate, printre care si cel de pe Valea Oltului, se depreciaza din cauza lucrarilor neperformante executate de antreprenori. "Am fost la un pas sa rupem contractul cu antreprenorul italian FAT deoarece a intirziat cu patru luni lucrarile de reabilitare a Autostrazii Bucuresti-Pitesti". Referindu-se la taxa care ii poarta numele, ministrul Basescu a precizat: "Daca utilizatorii doresc drumuri mai bune trebuie sa plateasca mai mult si cred ca este momentul escaladarii nivelului taxelor de drum.

[north]

1998-11-04 CONCESIONAREA - ultima solutie pentru terminarea autostrazii Bucuresti-Constanta

Dupa ani de opinteli neputincioase, autoritatile hotarasc ceva: CONCESIONAREA - ultima solutie pentru terminarea autostrazii Bucuresti-Constanta

Daca nu ar fi trista si nu ar reflecta fidel saracia, neputinta si convulsiile politice ale ultimilor ani, istoria peticului de drum ce s-ar fi vrut sa fie autostrada Bucuresti-Constanta si in special a tronsonului Bucuresti-Fundulea ar fi demna de o "telenovela". Numai ca, din pacate, in spatele acestei povesti se afla miliarde de lei rupte de la gura unui buget de austeritate si ingropate in pamint de neputinta si birocratia romaneasca. De altfel, recent, chiar si Traian Basescu, ministrul transporturilor, a recunoscut ca "autostrada Bucuresti-Constanta este un monument al neputintei", stiuta fiind politica acestuia axata pe reabilitarea retelei de drumuri nationale si trecerea constructiei de autostrazi pe plan secund.

Contractul cu firma "Italstrade" a fost reziliat

Prin incheierea, la inceputul lunii septembrie, a unei minute intre reprezentantii Ministerului Transporturilor si ai firmei "Italstrade" a fost pecetluita, pentru moment, soarta autostrazii Bucuresti-Constanta. Dupa o agonie de aproape opt ani, timp in care s-a executat numai jumatate din lucrari, cele doua parti, Administratia Nationala a Drumurilor si "Italstrade", au ajuns la concluzia ca, din lipsa fondurilor, este preferabila sistarea lucrarilor, fiind in plina desfasurare procesul de concesionare. In fapt, acest proces de concesionare a trecut de faza de preselectare a ofertelor, in competitie raminind numai doua firme. "Dupa ce va fi selectata oferta cea mai buna se va trece la negocieri pentru incheierea contractului de concesionare", a precizat Iulian Danila, director adjunct al Administratiei Nationale a Drumurilor, care a estimat ca toate aceste formalitati s-ar putea finaliza in primele luni ale anului viitor. Pina atunci, santierul este pustiu si arata ca lovit de o bomba atomica, in vreme ce portiunea de autostrada pe care a apucat sa fie turnat primul strat de beton arata precum un pepene spart, prin crapaturile caruia au napadit buruienile.

Povestea unui cosmar numit "Autostrada Soarelui"

Povestea autostrazii a inceput inca din vara anului 1990, cind prin HG nr.116, din 7 august, primul-ministru de atunci, Petre Roman, a aprobat o nota a ministrului Doru Pana, prin care erau definite modalitatile tehnico-financiare de realizare a tronsonului Bucuresti-Fundulea, parte a proiectului autostrazii Bucuresti-Fetesti-Constanta. Contractul de executie a tronsonului Bucuresti-Fundulea a fost semnat pe data de 21 decembrie 1990, iar la data de 15 ianuarie 1991 a fost constituita societatea mixta romano-italiana "Romstrade", in care "Italstrade" avea o participare de 51%. Ziua cea mare a deschiderii oficiale a lucrarilor a fost 28 iunie 1991, cind ministrul Basescu a pus prima piatra la temelia autostrazii. Cei 26,5 kilometri ar fi trebuit finalizati in 15 luni, mai precis la finele anului 1993, valoarea lucrarilor stipulata in contract fiind de 2.838.533.570 lei si 35.663.670 dolari. Numai ca, dupa inceputul entuziast, lucrarile la autostrada au intrat in impas, prima sistare fiind in vara anului 1992, din cauza dificultatilor Administratiei Nationale a Drumurilor in procurarea fondurilor. De fapt, lipsa banilor a fost si este principala cauza a frecventelor intreruperi, precum si a pasarii termenelor de finalizare a lucrarilor, ultima sistare fiind recomandata de AND prin adresa nr.193 din 17 februarie 1997, semnata de directorul general, Danila Bucsa. "Se discuta chiar despre rezilierea contractului, dar consider ca ar fi o mare greseala", afirma, in urma cu trei luni, Giuseppe Sachetti, directorul general al "Romstrade", care aprecia ca "pentru finalizarea lucrarilor ar fi necesari 60 de milioane de dolari". La inceputul lunii septembrie, acest contract a fost reziliat, iar partea italiana, desi spera sa ramina constructorul autostrazii si se pare ca are motive temeinice sa creada in sansa sa, a solicitat plata unei despagubiri de 60 de milioane de dolari atit pentru lucrarile efectuate si neplatite, cit si pentru investitiile facute, in timp, pe santierul unde nu se mai intimpla nimic.

[north]

1999-02-10 Autostrada Budapesta-Bucuresti, o dilema pentru partea maghiara

In cadrul pachetului de masuri economice convenit de Radu Vasile cu Viktor Orban figureaza si proiectul construirii Autostrazii Budapesta-Bucuresti. Atit oficialii maghiari cit si presa din Ungaria s-au aratat foarte preocupati de problema rutei alese pentru constuctia drumului care nu ar trebui sa ocoleasca zonele din Romania locuite de minoritarii maghiari. Radu Vasile a aratat ca traseul ales nu ocoleste zonele Cluj sau Harghita-Covasna, ci urmareste cea mai economica solutie. Aceasta afirmatie a fost confirmata, cu date tehnice, si de ministrul roman al transporturilor conform caruia partea maghiara ar fi acceptat pina la urma aceasta solutie cu conditia ca "mai tirziu autostrada sa fie legata direct, prin drumuri nationale de zonele din Romania populate de maghiari".

(OANA VlASCEANU, Budapesta - Miercuri, 10 Februarie 1999 - EvZ)

[north]

1999-11-02 210 milioane de euro pentru construirea autostrazii Bucuresti-Constanta

Conducerea Bancii Europene de Investitii a aprobat acordarea imprumutului de 210 milioane euro destinat construirii autostrazii Bucuresti-Constanta. Ministrul transporturilor, Traian Basescu, a declarat ca acordul de finantare urmeaza sa fie semnat pina la sfirsitul acestei luni. Cit priveste lucrarile la autostrada Bucuresti - Constanta (componenta a coridorului european numarul 4), care vizeaza tronsonul dintre Fundulea si Fetesti, ministrul Basescu a precizat ca acestea vor demara la inceputul verii viitoare.

(LAURENTIU SOLOMON - Marti, 02 Noiembrie 1999 - EvZ)

[north]

2000-02-14 Printr-o autostrada proprie, romanii vor asigura traficul catre podul construit de bulgari

Printr-o autostrada proprie, romanii vor asigura traficul catre podul construit de bulgari
Premierul Mugur Isarescu s-a intilnit ieri dimineata la Palatul Victoria cu coordonatorul pactului de stabilitate in Balcani, Bodo Hombach, primul-ministru roman prezentindu-i acestuia in cadrul intrevederii principalele proiecte pe care tara noastra le va initia in cadrul Pactului de stabilitate. In acest context, Isarescu  a precizat ca in primavara se va deschide un prim punct de lucru la autostrada Ungaria-Bulgaria, care va traversa tara noastra, facind legatura cu cel de-al doilea pod peste Dunare, pe care bulgarii s-au angajat sa-l construiasca fara participarea partii romane. Desi, vineri in urma intilnirii cu premierul bulgar, Ivan Kostov, ministrul roman al transporturilor, Traian Basescu, declarase ca tara noastra nu se va implica cu nimic - finantare sau modificarea infrastructurii rutiere si feroviare - in facilitarea accesului catre podul care, in context, deserveste strict interesele Bulgariei, premierul Isarescu a lasat sa se inteleaga ieri ca noua autostrada romaneasca va fi de interes european si va "alimenta" traficul catre noul pod de peste Dunare. "Romania este o tara care are resurse, are oameni calificati si are posibilitati sa realizeze proiectele care acum sint doar pe hirtie", a afirmat la rindul sau coordonatorul Pactului de stabilitate in Balcani, Bodo Hombach. El a aratat ca are incredere in guvernul Mugur Isarescu si in faptul ca in contextul Pactului de stabilitate investitorii vor capata la rindul lor incredere in mediul de afaceri din Romania. Hombach a mai mentionat si faptul ca proiectele initiate de partea romana pentru care se asteapta  finantarea sint cel putin pentru moment fezabile, si ca in cadrul Pactului de stabilitate, Romaniei i se acorda in continuare girul ca lider in Balcani.

(OANA VLASCEANU - Luni, 14 Februarie 2000 - EvZ)

[north]

2000-06-21   Basescu, asteptat pe Centura

Imaginati-va ca sinteti la volanul Daciei dumneavoastra. Este noapte, rulati pe o strada neteda ca-n palma, luminata ca o autostrada nemteasca. Motorul zumzaie discret, amortizoarele par ca sint in plus pentru ca strada nu mai are gropile cu care ne-am obisnuit. Pare neverosimil, dar va conduceti masina pe "centura" Bucurestiului! Este vis? Este un scenariu desprins din popularul serial "La limita imposibilului"? Nicidecum! Asta ne promite Traian Basescu, intr-o dubla calitate: cea de inca ministru al transporturilor si cea de viitor primar al Capitalei. Intr-o emisiune tv de maxima audienta, Traian Basescu a afirmat ca va aloca 112 miliarde de lei pentru refacerea soselei de centura a Bucurestiului - dispozitie pe care o poate emire curind. Apoi, incepind de saptamina viitoare, ca primar al Capitalei, Basescu se poate ocupa de proiect. Un lucru este cert: daca se vor incepe lucrarile, mai multe tronsoane ale soselei de centura vor fi blocate partial sau total.
Pe linga aglomeratia inerenta, doua categorii sociale care traiesc de pe urma traficului auto din zona vor fi afectate: prostituatele si buticarii.

"Inchide Basescu «centura»? Mare lucru, ma mut in Vacaresti!"

Am plecat mai intii spre o zona cunoscuta ca intens populata cu "fetite": portiunea de drum care face legatura intre comuna Voluntari si comuna Otopeni, judetul Ilfov. Intrind pe raza comunei Tunari, observam pe partea dreapta un grup de citeva prostituate care faceau semne cu mina. Oprim prompt la semnalul "fetitelor". Sintem invitati la obisnuita partida de sex oral, oferita contra sumei modice de 50.000 de lei: "Hai la mama, baieti, sa va faca ea barbati!". Refuzam invitatia, le spunem fetelor ca sintem ziaristi si le intrebam daca au auzit despre intentia lui Traian Basescu. "Da, am auzit ceva la televizor", ne spune una dintre ele. Le explicam ca refacerea soselei presupune blocarea drumului, deci vor circula mai putine masini si, implicit, vor avea mai putini clienti. Prostituatele nu par afectate de o eventuala inchidere a soselei de centura. "Mare smecherie! Daca inchid strada, ne mutam in Vacaresti. Banu' se face si acolo. Poate sa faca Basescu asta ce vrea: cit timp vor exista barbati, ei vor veni la noi. Indiferent unde sintem, pe centura sau in alta parte". Le lasam pe fete la treaba, ne urcam in masina si plecam mai departe, spre Mogosoaia.

"Cimp minat", de la Mogosoaia pina la Soseaua Alexandriei

O data cu iesirea din comuna Mogosoaia incepe calvarul rotilor: gropi cu duiumul, bolovani, centura Bucurestiului asa cum este astazi. Mergem incetisor, sa nu rupem planetarele masinii - unele gropi au chiar 30-40 cm adincime. Ajungem cu chiu, cu vai, spre soseaua Alexandriei. "Centura" este jalnica: gropile sau "trambulinele" de beton dau soselei aspectul unui loc bombardat. Oprim la o terasa cu mici si bere, amplasata pe partea dreapta. Intram in vorba cu patronul si ii transmitem acelasi lucru: ca este posibil ca soseaua de centura sa fie inchisa circulatiei rutiere pentru lucrari. Omul pare incintat de idee, chiar daca ar fi nevoit sa isi inchida pravalia mai multa vreme. "Minunat! Sa dea Domnu' sa faca Basescu asta «centura», ca ar fi bine pentru toata lumea. Daca strada este buna, soferii n-o ocolesc", ne raspunde patronul.

(EvZ)

[north]

2000-10-04   30.000 de lei - taxa de autostrada

Pe autostrada Bucuresti - Pitesti se va circula de anul viitor numai contra unei taxe, au anuntat ieri, cu ocazia inaugurarii, oficialii Ministerului Transporturilor. Taxa, care va fi stabilita prin hotarire de guvern, va fi diferentiata functie de tipul vehiculului: in cazul autoturismelor, ea se situeaza intre 25 si 30 de mii de lei, pentru masinile de mare tonaj, taxa urmind sa fie mai mare.
Banii incasati vor fi utilizati de operatorul autostrazii, desemnat prin licitatie, pentru intretinerea carosabilului, instalarea unor posturi telefonice de urgenta si, evident, a unor puncte de colectare a taxelor. Firma va fi stabilita pina la finele acestui an si va avea dreptul sa opereze timp de 15 ani. Autostrada Bucuresti-Pitesti, cu o lungime de circa 96 de km, a intrat in urma cu trei ani intr-un program de modernizare al carei cost se situeaza la 100 de milioane de dolari. Soseaua are cite doua benzi de circulatie pe sens, asigurind, potrivit proiectului o viteza de rulare a autovehiculelor de 120 de km/h.

(MIHAELA BALEA - Miercuri, 04 Octombrie 2000 - EvZ)

[nicolaem]

in mica ta "istorie" am numarat de 22 de ori numele lui Basescu. sper ca nu te referi la istoria lui

[Ionut]

Va rog n-o dati pe politica. Basescu a fost ministru, probabil am uitat asta. Nu stiu cat de util e topicul, insa poate fi un exercitiu mental.

[north]

in mica ta "istorie" am numarat de 22 de ori numele lui Basescu. sper ca nu te referi la istoria lui

Eu doar le-am luat din arhiva (a mea proprie).
Dar iaca trecem - vezi postarile de mai jos - la 2001 (din pacate ante-2001 am tare putine) si... se vor primeni numele

Pentru Ionut: nici eu nu stiu despre utilitate neaparat; citindu-le ieri mi-am dat seama (sau mi-am reamintit) cat de departe am ajuns totusi fata de unde eram in anii '90... Pot avea de asemenea o utilitate istorica, sau poate pentru cei ce se documenteaza pentru diverse cercetari, sau poate doar ca fapt divers.

[north]

2001-03-15   Firmele care au cirpit autostrada Bucuresti-Pitesti, date in judecata

Autoturismele care circula pe autostrada Bucuresti - Pitesti sint obligate ca, pe portiunile cu gropi, sa reduca viteza la 40 km/h, in urma unui ordin emis de ministrul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, Miron Mitrea. "Am luat aceasta decizie avind in vedere faptul ca stratul de uzura se desprinde foarte usor, iar o masina care circula cu viteza mare poate arunca bucati de asfalt in parbrizul altui autoturism", a declarat, ieri, Miron Mitrea. El a precizat ca abia dupa finalizarea anchetei, peste doua - trei saptamini, se va stabili solutia de reabilitare a zonelor afectate. Intre km 43 si 46 au fost depistate desprinderi locale izolate, care tind sa se extinda, din cauza faptului ca dalele de beton care sustin carosabilul nu au fost plane, iar intre km 23 si 48, inspectorii MLPTL au gasit desprinderi puternice si gropi chiar si in dalele de beton. Lucrarile de refacere a autostrazii vor fi suportate de antreprenor sau, daca acesta refuza, din garantia stabilita prin contract, in valoare de cinci milioane de dolari. Fostul ministru al transporturilor, Traian Basescu, admite ca cele doua firme romanesti, care au executat portiunile in cauza, nu au respectat reteta pentru materialele de constructie si nici cantitatile necesare de adezivi. "Totusi, mi se pare ca se politizeaza excesiv problema reabilitarii, avind in vedere ca exista bani pentru aceste lucrari", a precizat Traian Basescu.

(Iuliana Anghel - Joi, 15 Martie 2001 - EvZ)