Arhivele cu drumuri

[north]

2001-05-03   Viitoarea autostrada va trece pe langa noi!

Gheorghe Falca acuza si parlamentarii PDSR pentru dezinteres

La mai bine de doua luni de cand Comisia Tehnico-economica (CTE) din cadrul Ministerului Transporturilor a aprobat traseul pe care il va avea autostrada Nadlac-Lugoj anumiti parlamentari de Arad au recunoscut ca nu aveau nici cea mai vaga idee ca interesele Aradului sunt prejudiciate. Deputatul PDSR de Arad Dorel Zavoianu a declarat: "Nici nu stiam ca deja a fost aprobat traseul acestei autostrazi si mai ales care este acesta." Desi in urma cu mult timp, cand presedinte al CJA era democratul Dan Ivan, a fost gandit un traseu impreuna cu omologii din judetul Timis, in 15 februarie a.c. CTE a avut o alta opinie. Traseul elaborat de aradeni si timisoreni a fost Nadlac-Arad-Vinga-Timis-Lugoj, in timp ce acea comisie prin traseul aprobat, Nadlac-Secusigiu-Timis-Lugoj, dezavantajeaza clar judetul nostru. Solutia avizata de CTE a nemultumit autoritatile locale. Vicepresedintele CJA, Gheorghe Falca, a trimis saptamana trecuta o adresa Ministerului Transporturilor prin care cerea ca respectiva comisie sa aiba o noua intalnire, la care judetul Arad sa-si sustina punctele devedere la viitoarea autostrada. "Punctele de dezvoltare ale Aradului au fost alcatuite in perfecta concordanta cu traseul pe care l-am elaborat noi. Terminalul Cargo a fost pozitionat in functie de autostrada, in zona Aeroportului am lasat o parcela pentru o zona libera. Practic, dezvoltarea Aradului depinde de traseul autostrazii", afirma Gheorghe Falca. Printre putinii parlamentari care au idee ce inseamna actualul traseu pentru judet se numara si deputatul Titus Gheorghiof, care in februarie a solicitat PDSR Arad o intalnire pentru a discuta si pe aceasta tema. Acesta i-a solicitat ministrului transporturilor, Miron Mitrea, sa-i primeasca pe cei 10 parlamentari de Arad pentru a sustine cauza Aradului. "Daca dosarul CTE nu a fost trimis in Ungaria ar mai exista posibilitatea sa se revina asupra deciziei acesteia, pentru ca altfel nu stiu ce credibilitate am mai avea daca am modifica de la o luna la alta traseul." De altfel, atat vicepresedintele CJA, cat si liberalul Titus Gheorghiof considera ca si parlamentarii PDSR au partea lor de vina, pentru ca nici macar nu stiu ce decizie iau propriii oameni din ministere.

(Virtual Arad)

[north]

2001-06-11   Batalia pentru traseul autostrazii Nadlac-Lugoj

Autoritatile locale au fost alertate, in urma cu cateva saptamani, de posibilitatea ca traseul autostrazii Nadlac-Lugoj-Deva sa ocoleasca judetul nostru. Traseul initial stabilit de consiliile judetene Arad si Timis era Nadlac-Arad-Vinga- Timis-Lugoj, in timp ce Comisia Tehnico-Economica din cadrul Ministerului Transporturilor a aprobat varianta Nadlac-Secusigiu- Timis-Lugoj, care dezavantajeaza clar judetul nostru. Sansele ca actualul traseu sa fie modificat au fost intarite si de secretarul de stat la Ministerul Transporturilor, Marius Bota, care s-a aflat la sfarsitul saptamanii in Arad. Marius Bota este responsabil in cadrul ministerului de partea financiara a constructiilor si de traseele paneuropene. Reprezentantii MT s-au intalnit, saptamana trecuta, cu responsabilii Comisiei Europene si ai Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare. La respectiva intalnire s-a facut precizarea ca actualul traseu al autostrazii sa se modifice printr-un proiect care sa atinga Aradul. In momentul de fata, traseul este revizuit efectuandu-se un studiu de fezebilitate pana la Deva. "Studiul initial facea o legatura directa Arad-Lugoj, dar anul acesta, beneficiind de 800 000 de dolari, se revizuieste studiul pe portiunea coridorului 4-Nadlac-Deva", afima Marius Bota. Pana in toamna studiul va fi finalizat si, ca o consecinta a acestuia, autostrada care, foarte probabil, va avea traseul Nadlac-Arad- Timisoara-Lugoj-Deva va prelua traficul din Arad si Timisoara si a comunelor care sunt pe traseu. "Autostrada Nadlac-Lugoj-Deva este principala poarta de intrare in Romania. Este cel mai important obiectiv din urmatoarea perioada si, desigur ca revizuirea va da castig de cauza variantei propuse de aradeni si timisoreni", a incheiat Marius Bota.

(Virtual Arad)

[north]

2001-11-09   Ministrul Mitrea, turneu in "judetul Timisoara"

Ministrul lucrarilor publice, transporturilor si locuintei, Miron Mitrea, s-a aflat simbata intr-o vizita oficiala la Timisoara. Oficialii judeteni i-au pregatit un traseu cuprinzind vizitarea aeroportului si taierea panglicii inaugurale la pasajul peste calea ferata la Remetea. Se pare ca liderii judeteni au uitat sa-i aminteasca ministrului unde se afla, din moment ce acesta a afirmat, in repetate rinduri, la conferinta de presa pe care a sustinut-o la Palatul Administrativ, ca se afla "in judetul Timisoara".

Fonduri duble pentru drumurile judetene

La Aeroportul International Timisoara, ministrului i-a fost prezentata, de catre presedintele Consiliului Judetean, Dan Ioan Sipos, macheta cuprinzind viitorul terminal cargo, noua sala de asteptare si doua hoteluri - toate urmind sa fie realizate in parteneriat cu afaceristii italieni din Venetto. Miron Mitrea a inaugurat oficial pasajul peste calea ferata de la Remetea Mare, apoi a vizitat blocurile construite prin ANL si s-a plimbat pe proaspatul tronson de drum de pe Calea Aradului. Ministrul a apreciat in mod deosebit implicarea CJ Timis in finantarea diferitelor proiecte, de la reabilitarea de drumuri la modernizarea aeroportului. Mai putin apreciata a fost munca municipalitatii, drept care Mitrea s-a simtit obligat sa modifice putin proiectele de locuinte pentru tineri, cerind case ingemanate in loc de insiruite si pe credit ipotecar. Mitrea a promis, pentru Timis, o finantare aproape dubla in 2002 (65 de miliarde) pentru drumurile judetene, la care "se simte ca nu s-a prea intervenit" in ultimii zece ani, aratind ca, pina in 2003, trebuie finalizata autostrada de alimentare a Culoarului IV paneuropean cu ruta Drobeta - Lugoj - Timisoara.

Liber trenurilor private

Una dintre masurile care vor face cu siguranta valuri dupa ce ministrul lucrarilor publice Miron Mitrea le va pune in aplicare se refera la injumatatirea regionalelor CFR existente in tara. "Opt, cite sint in prezent, e o cifra abuziv de mare si cred ca patru ar fi suficiente", a declarat ministrul, adaugind ca inca nu s-a lamurit asupra unui detaliu - la care sa renunte. Pe linga aceasta masura, el vrea sa introduca trenurile private pentru transport de persoane si sa elimine acele trenuri considerate nerentabile. Chiar daca, astfel, o anumita categorie a populatiei, cel putin, va fi vadit nemultumita. "Vor fi afectate anumite zone, dar acelor judete care considera ca pe acele trasee au neaparat nevoie de trenuri, le punem la dispozitie vechile automotoare fabricate la Malaxa, le vom ajuta sa si le repare. Sint foarte bune, eu am mers cu ele. Va trebui doar sa-si faca in aceste judete companii de exploatare. Nu e ceva nou, in Europa exista curse interjudetene private, iar daca la noi exista doritori, am sa-i sustin categoric", a mai precizat Mitrea.

(GEORGETA PETROVICI - Luni, 19 Noiembrie 2001 - EvZ)

[north]

2002-01-03   AND va construi o noua sosea de centura pentru Capitala

         Administratia Nationala a Drumurilor (AND), cea mai mare regie din subordinea MLPTL, a initiat anul acesta
         o serie de noi proiecte importante pentru infrastructura rutiera a tarii, intre care constructia autostrazii
         Bucuresti-Brasov, modernizarea tronsonului Bucuresti-Baneasa-Otopeni, dar si trasarea unei noi sosele de
         centura pentru Capitala. Pregatirea si demararea efectiva a acestora vor mai dura insa cativa ani, intrucat
         AND nu dispune de fondurile imense necesare pentru lucrarile de executie. In paralel, AND a continuat
         programul de reabilitare a drumurilor nationale, reusind sa finalizeze 400 km de drum, in conditiile in care
         fondurile alocate in acest scop au fost insuficiente. Proiectele de viitor aflate pe masa oficialilor companiei
         sunt numeroase, realizarea lor depinzand strict de fondurile de care AND va beneficia. Potrivit directorului
         general al AND, dl Aurel Balut, in 2002, sumele totale de care va dispune regia (din transferuri bugetare de la
         Fondul Special al Drumurilor Publice, din credite externe si din venituri proprii) vor totaliza 18.800 miliarde de
         lei (circa 600 milioane de dolari), fata de 12.500 miliarde de lei in acest an. "Vom continua programele de
         reabilitare incepute cu fonduri de la Banca Mondiala (BM), BERD, BEI sau de la Uniunea Europeana, prin
         instrumentele de finantare Phare si ISPA. Totodata, in baza unui credit de 70 milioane de dolari, acordat de
         Banca Japoneza de Cooperare Internationala, vom demara lucrarile de executie a soselelor de centura a
         oraselor Craiova si Timisoara, dar si reabilitarea tronsonului Lugoj-Timisoara. Complementar, vom demara
         lucrarile de reabilitare a sectoarelor de drum Craiova-Drobeta Tr. Severin-Lugoj, astfel incat, in 2004-2005,
         legatura intre Timisoara si Bucuresti, prin sud-vestul tarii, sa fie complet realizata", a afirmat dl Balut. Tot in
         2002, AND va demara lucrarile de reabilitare a tronsonului Petrosani-Simeria, care leaga Oltenia de
         Transilvania, prin Valea Jiului. Proiectul va fi cofinantat de BEI si UE, prin programul ISPA. In baza aceleiasi
         finantari, in 2003 va incepe reabilitarea sectorului Cluj-Dej-Bistrita-Suceava, care leaga Transilvania de
         Moldova. Dupa mai multi ani in care lucrarile de constructie a autostrazii Bucuresti-Constanta au fost stopate
         din lipsa de fonduri, in acest an, MLPTL a reluat executia proiectului. In primavara, au fost atacate simultan
         primele trei tronsoane, urmand ca cel de-al patrulea - Drajna-Fetesti-Cernavoda -, sa fie licitat in a doua parte
         a anului viitor. Intrucat costurile de executie sunt imense, AND are in vedere ca pe tronsonul
         Cernavoda-Constanta sa construiasca un drum expres cu doua benzi pe sens, care va avea profil de
         autostrada, dar va costa mai putin. In paralel, compania "Search Corporation Romania" a demarat studiile de
         fezabilitate ale autostrazii Bucuresti-Brasov, ce vor fi finalizate in vara viitoare. "Vom merge apoi la institutiile
         financiare internationale, pentru finantare. In paralel, vom incerca sa atragem la proiect companii private, care
         sa finanteze lucrarile de constructie, urmand ca, in final, acestea sa preia autostrada in concesiune, pe termen
         lung", a precizat Aurel Balut. AND analizeaza in prezent mai multe oferte pentru intocmirea studiului de
         fezabilitate a unei noi sosele de centura pentru Capitala, care va face legatura intre autostrazile
         Bucuresti-Pitesti si Bucuresti-Cernavoda. Noul by-pass va avea o lungime aproximativa de 25 km [sic] si va fi
         realizat la nivel de autostrada, cu doua benzi pe fiecare sens. Lucrarile vor incepe in 2004. Pana atunci, AND
         va realiza, cu o finantare de circa 30 milioane de dolari de la BM, un proiect complex care vizeaza cresterea
         capacitatii de circulatie a autovehiculelor pe DN 1, portiunea Baneasa-Otopeni. Soseaua va fi largita cu inca
         doua benzi (in final vor fi trei, pe fiecare sens), iar Pasajul Otopeni va fi marit si modernizat. Totodata, actuala
         sosea de centura a Capitalei, care trece pe sub DN 1 la intrarea in Otopeni, va fi complet reabilitata.
         "Proiectul prevede lucrari pe aproximativ 15 km de drum, care se vor realiza sub trafic. Acest fapt va
         reprezenta un mare impediment pentru noi, atat costurile, cat si timpul de executie fiind mai mari in astfel de
         cazuri", a conchis seful AND.

(Curentul)

[north]

2002-01-14   BERD a acordat 60 de milioane de euro pentru realizarea soselei de centura la Pitesti

Salvatore Candido, directorul pentru Romania al Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), si Miron Mitrea, ministrul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei au semnat, saptamana trecuta, un acord de imprumut intre BERD si Guvernul Romaniei, in valoare de 60 de milioane de euro. Creditul, destinat, in principal, realizarii centurii ocolitoare a orasului Pitesti, are o perioada de gratie de patru ani si va trebui restituit in 17 ani.

Cele 60 de milioane de euro reprezinta o parte dintr-un proiect in valoare de 114 milioane de euro, restul banilor fiind alocati din surse de la buget. Astfel, in cadrul aceluiasi proiect, in afara soselei de centura, mai exista doua componente: parteneriatul public privat si reorganizarea Administratiei Nationale a Drumurilor (AND), aflate in etapa finala. In ceea ce priveste realizarea soselei de centura, pana in luna august va fi aleasa firma de consultanta, care va elabora caietul de sarcini, urmand ca pana la sfarsitul anului sa fie desemnat constructorul, in urma unei licitatii internationale. Lucrarile de constructie a soselei, care va avea o lungime de 13,6 kilometri, vor incepe la sfarsitul acestui an si vor fi incheiate in anul 2005. "Realizarea centurii ocolitoare a orasului Pitesti se incadreaza in strategia Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei de a dezvolta cu prioritate traseul Coridorului IV paneuropean, care leaga centrul Europei de Portul Constanta", a declarat ministrul Transporturilor. El a mai spus ca, dincolo de impactul de mediu pozitiv, construirea centurii permite dezvoltarea acestei rute comerciale de mare viteza, cu beneficii semnificative pentru Romania.

Potrivit Reuters, BERD a semnat, in anul 2001, angajamente de imprumut si de investitii in valoare de 3,6 miliarde de euro depasind cu mult obiectivul sau anual pe termen mediu de trei miliarde de euro. Jean Lemierre, presedintele bancii, a declarat ca exista multe oportunitati de investitii in cele 27 de state in care opereaza BERD. Principalul motiv al expansiunii activitatilor de finantare, de la nivelul de 2,6 miliarde de euro atins in 2000, este majorarea investitiilor realizate in statele candidate la integrarea in Uniunea Europeana (UE), precum si investitiile efectuate in Rusia si Iugoslavia.

(Ziua)

[north]

2002-02-06   Primele trei proiecte [PPP] incep sa se contureze

Constructia si exploatarea Autostrazii Bucuresti - Brasov, modernizarea si intretinerea Drumului National 2D Focsani - Ojdula, precum si constructia si administrarea soselei de centura a municipiului Brasov [sic; n.ed.: cred ca era totusi vorba de noua centura a Bucurestiului] reprezinta primele proiecte pe care MLPTL intentioneaza sa le realizeze in baza unor parteneriate intre stat si investitori privati. "Investitorii vor fi selectionati in conformitate cu prevederile ordonantei privind proiectele de parteneriat public-privat. Anunturile de intentie privind implementarea acestor proiecte urmeaza sa fie publicate in "Monitorul Oficial", a declarat ministrul de resort, Miron Mitrea. Pentru a se precalifica la licitatiile organizate in vederea realizarii proiectelor mentionate, investitorii sau asocierile de investitori trebuie sa demonstreze ca au capacitatea tehnica de a indeplini sarcinile din contract, sa convinga ca au experienta, resurse si expertiza in lucrari similare ca anvergura, ca dispun de experienta manageriala in domeniu si ca au capacitatea financiara de a atrage si gestiona in intregime si pe cont propriu resursele financiare aferente unui astfel de proiect. "De asemenea, investitorii vor accepta asumarea unei parti din riscurile proiectului, pe baza unei matrici de distribuire a riscurilor propuse de MLPTL la incheierea acordului de proiect", a precizat Miron Mitrea.

(e-transport)

[north]

2002-03-13   Lucrarile pentru autostrada Bucuresti-Brasov vor incepe la anul

         Prefectul de Brasov, Otilian Neagoe, a anuntat ca lucrarile pentru executarea autostrazii Bucuresti-Brasov, finantate de Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei (MLPTL), vor putea incepe in primavara anului viitor.
         Concluzia a fost desprinsa in urma unei intalniri desfasurate la Prefectura Brasov, intre prefectul Otilian Neagoe, directorul general al Agentiei Nationale a Drumurilor, Mircea Sandulescu, proiectanti si primarii localitatilor ce vor fi strabatute de autostrada. Potrivit prefectului, lucrarile pentru constructia autostrazii "vor incepe din doua capete", iar primele tronsoane realizate vor fi Bucuresti-Ploiesti si Predeal-Ghimbav. Neagoe spune ca termenul estimat pentru finalizarea lucrarilor este de aproximativ trei-patru ani. "La aceasta intalnire s-au lamurit o multime de lucruri.
         Probleme majore sunt cu Sanatoriul de la Predeal si cu conductele de gaz metan, care se afla pe traseul autostrazii. Speram sa obtinem niste fonduri si de la Ministerul Industriei si Resurselor pentru devierea acestor conducte, care oricum trebuie schimbate", declara prefectul. Otilian Neagoe mai spune ca Brasovul are sanse sa obtina de la MLPTL fonduri si pentru realizarea soselei ocolitoare a Brasovului. "Important este ca, din fondurile Brasovului, sa fie realizati primii patru kilometri din soseaua ocolitoare, apoi MLPTL ar putea aloca fonduri pentru finalizarea lucrarii, mai ales ca acest proiect trebuie legat de autostrada", explica Otilian Neagoe. Pentru soseaua ocolitoare au existat trei variante de proiect, iar administratia brasoveana a ales varianta medie care prevede 15 kilometri de sosea. Ocolitoarea va incepe de la podul Darste si va ajunge pana dincolo de bariera aflata intre localitatile Brasov si Cristian. In prelungirea ei va fi realizat un drum expres pe patru benzi, care va asigura legatura dintre soseaua ocolitoare si autostrada Bucuresti-Brasov.

(Curentul)

[north]

2002-03-24   Autostrada Bucuresti-Fundulea va fi finalizata in decembrie

Audi-ul ministrului a testat "pe viu", cu 140 km/h, structura de rezistenta

         Chiar de la inceputul anului viitor, intre Bucuresti si Fundulea se va putea merge si pe autostrada - este concluzia inspectiei la fata locului realizata ieri de ministrul Transporturilor, Miron Mitrea. Ministrul spune ca antreprenorii Halstrade/CCCF i-au garantat darea in folosinta in decembrie 2002 a tronsonului, primii 27 de km din ceea ce, candva prin 2007-2008, se va chema autostrada Bucuresti-Constanta.
         Fata de inspectia de anul trecut, s-a constatat ca "lucrarile au reactionat bine dupa prima iarna", iar portiunile cu crapaturi au fost "decupate" si refacute. De altfel, structura de rezistenta (realizata pe o buna parte din tronson) a fost testata pe viu, bolizii ministerului (intre care si Audi-ul d-lui Mitrea) ruland cu 140 km/h. Lucrarile la tronsonul Bucuresti-Fundulea incepute in martie 2001 sunt cele mai avansate in raport cu restul proiectatei autostrazi, fiind de fapt o continuare a ceea ce s-a realizat in perioada 1991-1996. Aceasta explica si solutia de constructie bazata, in mare parte, pe beton-ciment, o solutie agreata de ministru pentru ca "cimentul se produce in tara". Pentru aceasta lucrare, antreprenorul s-a angajat la o garantie de doar un an de zile. Ministrul spune ca asa a fost negociat anterior contractul, dar a lasat sa se inteleaga ca, daca s-ar cere o garantie mai mare, ar creste si costul lucrarilor. Valoarea totala a investitiei pentru acest tronson este de 44 milioane euro si este finantata 75% dintr-un imprumut de la Banca Europeana de Investitii (BEI). Imprumutul BEI pentru primele trei tronsoane Bucuresti-Fundulea-Lehliu-Drajna este de 210 milioane euro. Ieri nu a fost vizitat si tronsonul al doilea, Fundulea-Lehliu, dar ministrul spune ca, fata de anul trecut, antreprenorul turc "a marit ritmul" si doar in ce priveste constructia de poduri sunt iesiri din grafic. In orice caz, penalizarile "se acorda atunci cand nu este respectat termenul final", in acest caz, jumatatea anului 2004.

Autostrada Nadlac-Deva - cel mai mare proiect de investitii de la Canalul Dunarea-Marea Neagra

         In paralel cu lucrarile la autostrada Bucuresti-Constanta, in acest an vor incepe lucrarile la autostrada Nadlac-Deva (primul tronson pana la Timisoara) pe acelasi culoar paneuropean IV. Nadlac-Deva este "cel mai mare proiect de investitii de la Canalul Dunare-Marea Neagra incoace", dupa cum spune ministrul Mitrea, lucrarile fiind estimate la un miliard de dolari. Din acesti bani, 775 milioane vor reprezenta un imprumut de la BEI, iar in contul contributiei romanesti se preconizeaza un alt imprumut, de la banci germane si japoneze. In acest an, consortiul Strabag va intocmi studiul de fezabilitate a autostrazii Bucuresti-Ploiesti, primul tronson al autostrazii Bucuresti-Brasov. Aceasta autostrada, ca si cea preconizata Sibiu-Deva, va fi supusa parteneriatului public-privat (finantarea proiectului se face pe baza veniturilor preconizate sa fie aduse de proiectul respectiv).
         Oricum, pentru a putea circula pe autostrada si drumuri expres intre Nadlac si Constanta se estimeaza ca e nevoie de circa 7 miliarde dolari.

(E-transport)

[north]

2002-04-01   Bihorul cere sprijinul Ungariei in batalia pentru autostrada

Sefii Consiliului Judetean Bihor cer sprijinul Ungariei pentru construirea unei autostrazi care sa treaca prin Oradea. Batalia pe autostrada se da intre Bihor si Arad. Guvernul roman prefera judetul Arad, iar executivul de la Budapesta - Bihorul.
Pentru a inclina balanta in favoarea bihorenilor, presedintele Consiliului Judetean Bihor, Stefan Seremi, impreuna cu vicepresedintele Kiss Sandor s-au intilnit vineri, la Berettyoujfalu, cu ministrul transporturilor din Ungaria, Fonagy Janos. Conducerea CJ spera ca intentia guvernului maghiar de a aduce o autostrada pina la Oradea va determina si executivul de la Bucuresti sa-si reconsidere pozitia  fata de autostrada promisa ardelenilor, care ar trebui sa treaca pe linga orasul de pe Crisul Repede.

Oradea incearca sa intre in planurile de dezvoltare a infrastructurii, gindite de guvernul maghiar

Anul trecut,  executivul maghiar a aprobat planul national care se va intinde pe o perioada de 15 ani. Scopul acestuia este de a face legatura intre sudul si vestul Ungariei cu partea estica, intre Tisa si Dunare. "Culoarele M4 si M8 vor atinge, in Hajdu-Bihar, granita cu Romania si, asa cum speram, acest drum se va dezvolta si dincolo de granita. Sint discutii, inca, in ceea ce priveste locul unde drumurile vor taia granita.
Guvernul maghiar va lua in considerare tot ceea ce doreste guvernul roman in acest sens. Va fi un prilej bun de a stabili, in comun, punctul unde autostrada va strapunge granita. Guvernul maghiar ar dori ca acest punct sa fie in judetul Bihor. Aceasta este o recomandare a Uniunii Europene. Cred ca este interesul ambelor tari de a avea mai multe drumuri de legatura spre Europa", ne-a declarat ministrul maghiar al transporturilor, Fonagy Janos.

(Miruna Ionescu - Luni, 01 Aprilie 2002 - EvZ, Editia de Vest)

[north]

2002-04-01   Primul tronson de autostrada din Moldova a devenit functional

         La zece kilometri de municipiul Roman a avut loc saptamana trecuta receptia lucrarilor la primul tronson de autostrada din Moldova. Lucrare executata integral de Agentia Nationala a Drumurilor, autostrada va traversa in final partea de est a Romaniei legind Capitala de principalul punct de trecere a frontierei catre Republica Moldova, Sculeni. "Primul tronson al autostrazii DN 28 este gata pe portiunea Sabaoani, judetul Bacau - Podu Iloaiei, judetul Iasi, fiind in lungime de aproape 50 de kilometri. Acest tronson este doar prima parte dintr-un proiect de anvergura care, in final, se va incheia la granita cu Republica Moldova, la Sculeni", a precizat Mihail Gabriel Popescu, vicepresedintele Consiliului Judetean Iasi. Kilometrul zero al acestei autostrazi se afla in localitatea bacauana Sabaoani si continua pina la kilometrul 46, Podu Iloaiei. Soseaua, cu doua benzi pe sens si refugii, parcari si benzinarii mult mai dese decit au existat pina in prezent, se incadreaza in standardele europene de transport. "Capacitatea portanta a drumului a crescut de la opt tone pe osie, cit era in prezent, la 11 tone pe osie, standard solicitat de Comunitatea Europeana. Programul autostradei care traverseaza Moldova face parte din cele noua proiecte nationale de reabilitare a drumurilor europene. Proiectele totalizeaza 7.000 de kilometri, a caror finalizare se situeaza in perioada 2004-2006. La capatul acestor planuri se poate spune ca Romania a intrat cu adevarat in Europa si transportul nu va mai fi veriga slaba a sistemului nostru", a declarat la deschiderea oficiala a autostrazii Petru Dumitru, directorul general al Agentiei Nationale a Drumurilor, presedintele comisiei de receptie a lucrarilor.

(EvZ)

[north]

2002-05-16   BEI netezeste calea investitorilor straini pe autostrada Nadlac-Deva

         Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei va semna cu Banca Europeana de Investitii un acord de imprumut destinat finantarii constructiei tronsonului de autostrada Nadlac-Deva, proiect a carui valoare este estimata la un miliard de dolari. Ministrul Transporturilor Miron Mitrea a precizat ca Banca Europeana de Investitii va aloca 75% din valoarea proiectului, diferenta urmand sa provina din alte surse. Portiunea de autostrada cuprinsa intre Nadlac si Deva face parte din culoarul IV de transport pan-european si are o lungime totala de 196 de kilometri. Dupa finalizarea lucrarilor pe traseul Nadlac-Brasov-Bucuresti-Constanta, reteaua de autostrazi a Romaniei va masura aproximativ 1.300 de kilometri, fata de 113 kilometri in prezent. Finantarile acordate de Banca Europeana de Investitii se ridica, pana in prezent, la peste trei miliarde de euro. Banca Europeana de Investitii a fost infiintata in 1958 de catre cinci state dezvoltate ale Comunitatii Europene pentru sprijinirea dezvoltarii statelor membre cu economii in dezvoltare. In prezent, BEI are 15 membri si se ocupa cu finantarea de proiecte de dezvoltare in Uniunea Europeana, dar si in afara ei, in special in tarile candidate la aderare. In functie de volumul finantarilor BEI, Romania se situeaza pe locul pe locul doi, dupa Polonia, in ierarhia statelor candidate la UE. In luna martie BEI a acordat Romaniei trei credite in valoare de peste 330 de milioane de euro, pentru lucrarile cuprinse in etapa a cincea de reabilitare a drumurilor nationale din Romania, in cadrul careia vor fi modernizate 750 de kilometri de drumuri, pentru proiectul de aparare a malurilor pe Canalul Sulina si introducerea unui sistem de masuratori topohidrografice si de semnalizare pe Dunare, precum si pentru reabilitarea sistemului de alimentare cu apa, canalizare si tratarea apelor uzate in orasele Cluj, Craiova, Braila, Focsani si Pascani.

(E-transport)

[north]

2002-06-06   Agentia Nationala a Drumurilor a pregatit proiecte rutiere de anvergura europeana

         Investitia in infrastructura de transporturi constituie nu numai o optiune fireasca in politica economica a Romaniei, ci si un obiectiv obligatoriu in perspectiva aderarii la Uniunea Europeana. Prin programul de guvernare se urmareste dezvoltarea infrastructurii prin reabilitarea, modernizarea si dezvoltarea drumurilor nationale, imbunatatirea confortului calatorilor, cresterea sigurantei acestora si eficientizarea transportului de marfa, marirea mobilitatii populatiei, concomitent cu alinierea sistemului national de transport la sistemul european.
         In acest sens, Administratia Nationala a Drumurilor (AND) a definit o strategie clara pe termen mediu, pana in anul 2012, si pe termen lung, dupa aceasta perioada. Programul, deosebit de ambitios, are drept scop constructia de autostrazi, reabilitarea drumurilor nationale, intretinerea curenta, siguranta circulatiei si reabilitarea primara a retelei, avand in vedere liberalizarea transporturilor in Europa.
         Proiectele beneficiaza de finantare din partea Bancii Europene de Investitii (BEI), prin programul ISPA al Uniunii Europene, de la BERD, cat si din partea Guvernului Romaniei. Dintre acestea amintim:
         * realizarea tronsonului de autostrada Bucuresti-Cernavoda de 151 km, cu termen final de executie 2006, in valoare de 346,6 milioane euro;
         * ocolire Pitesti de 15 km, in valoarea de 114 milioane euro, termen 2005;
         * ocolire Sibiu, 24 km, in valoare de 90,5 milioane euro, termen 2005;
         * largire Bucuresti-Giurgiu, in valoare de 65,8 milioane euro, termen 2005.
         Pana in anul 2004, urmeaza sa fie demarate o serie de lucrari la care studiile de fezabilitate sunt elaborate sau in curs de elaborare, cum ar fi:
         * Bucuresti-Ploiesti, 66 km, termen de realizare 2008;
         * Centura Bucuresti Nord, lungime 50 km, termen 2009;
         * Lugoj-Nadlac, 215 km, termen 2012;
         * largire Cernavoda-Constanta, 61 km;
         * Sibiu-Deva, 122 km;
         * largire Brasov-Sibiu, 110 km.
         Va fi, de asemenea, construita autostrada Bucuresti-Brasov, pe traseul Ploiesti-Campina-Comarnic-Sinaia-Busteni-Predeal-Brasov, in lungime totala de 128 de kilometri, valoarea totala estimata a proiectului fiind de 842 milioane euro, iar termenul de finalizare prevazut este anul 2015.
         Un proiect rutier de mare anvergura vizeaza fluidizarea traficului in zona de nord a Capitalei prin lucrari de sporire a capacitatii de circulatie. Lucrarile propuse prevad largirea la 6 benzi a sectorului DN1 Aeroport Baneasa - Pasaj Otopeni, construirea pasajului Otopeni, reabilitarea soselei de centura DN1A-DN1, realizarea acestora urmand a fi finalizata in 2004, valoarea investitiei fiind de circa 60 milioane euro.

(Adevarul)

[north]

2002-06-24   Autostrada Bucuresti-Constanta va avea 4 benzi si de la Lehliu incolo

         Ieri, ministrul Transporturilor, Miron Mitrea, ne-a dezvaluit, la Mangalia, "o stire in premiera absoluta": dupa 10 ani de conservare, autostrada Bucuresti-Constanta primeste din nou fondurile necesare pentru ca, in decembrie, sa fie dat in folosinta primul tronson (pana la Lehliu), iar de aici incolo sa se treaca de la 2 benzi, cum era in proiectul initial, la 4, pana la Drajna-Fetesti. El spune ca "alaltaieri s-a discutat si soarta tronsonului Cernavoda-Constanta", afirmand ca "desi exista puncte de vedere diferite, eu sunt partizanul continuarii si aici la nivel de autostrada", considerand ca cei ce au gandit limitarea doar la 2 benzi "sunt lipsiti de profesionalism".

(Adevarul)

[north]

2002-08-15   AND modernizeaza 1.500 kilometri de drumuri

         Administratia Nationala a Drumurilor (AND) a semnat, la inceputul lunii iulie, 15 contracte de executie in valoare totala de 84,36 milioane de euro, pentru reabilitarea primara a circa 1.500 kilometri de drumuri nationale, conform anunturilor de atribuire a contractelor de achizitie publica. Lucrarile de reabilitare se vor desfasura pe DN73, pe tronsonul Pitesti-Brasov, DN12A, Miercurea Ciuc-Onesti, DN11A, Adjud-Birlad, DN6, Alexandria-Caracal, DN4, Bucuresti-Oltenita, DN16, Apahida (Cluj)-Reghin, DN1D, Albesti (Ploiesti)-Urziceni, DN3, Bucuresti-Calarasi, DN10, Buzau-Prejmer (Brasov), DN11, Brasov-Bacau, DN15C, Piatra Neamt-Prasia [sic] (Falticeni), DN67, Dr.Tr. Severin-Rm.Vilcea, DN14, Sibiu-Sighisoara, DN22A, Cataloi (Tulcea)-Hirsova.

(Adevarul)

[nota user North: acestea au fost asa-zisele "reabilitari primare" dintre care unele rezista admirabil (din punctul meu de vedere) la mai bine de un deceniu dupa finalizare - vezi DN 16 (s-au facut doar lucrarile din CJ, nu si cele din BN si MS, dar asta este o poveste pentru alta data), DN 67, DN 1D etc. Altele nu au rezistat asa de bine (de exemplu DN 14). Dar va invit sa impartiti suma totala a programului - chiar presupunand ca pana la finalul acestuia suma indicata in articol s-ar fi dublat - la lungimea in km a drumurilor reabilitate... Mare pacat ca nu s-a continuat acest program de reabilitari primare!... cel putin nu la o anvergura similara - vezi insa reabilitarile similare din arealul DRDP TM - de ex. DN 57B, DN 58, DN 59A, DN 68, DN 79A ]

(tbc)

[north]

Si pentru ca postarile anterioare au surescitat interesul dvs. continui azi cu materiale din arhiva proprie.